Tag: localnici

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar bogataşii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Confrorm unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • Povestea celui mai ciudat sat din România. Ţinutul de poveste cu un singur locuitor şi un drum unic in lume

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Misteriosul sunet din Antarctica îngrozeşte localnicii. Disperaţi, oamenii au cerut ajutorul armatei

    Un sunet misterios pare să vină de pe fundul mării din apropierea teritoriului Nunavut din Canada, iar localnicilor le este frică.

    În Nunavut, trăiesc aproximativ 31.000 de persoane, în mare parte inuiţi, aceştia fiind împrăştiaţi pe o zonă de 1.750.000 de kilometri pătraţi, zona fiind cea mai nordică zonă populată. Localnicii disperaţi au cerut ajutorul armatei.

    Vezi aici de unde provine sunetul şi ce s-ar ascunde în realitate în spatele lui

  • Un primar din România a declarat RĂZBOI leneşilor. Localnicii care nu-şi caută de muncă nu vor mai primi ajutoare sociale!

    Potrivit Agerpres, edilul a precizat că, de fiecare dată când Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui a organizat târguri de angajări pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă asistaţii social au fost înştiinţaţi.

    “Beneficiarii de ajutor social care sunt apţi de muncă se vor prezenta obligatoriu la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, organizată de AJOFM. Neprezentarea la această acţiune se consideră refuzul locului de muncă, motiv pentru care se va proceda la încetarea dosarului de ajutor social”, se arată într-o informare a Primăriei Ştefan cel Mare.

    “Noi avem în plată aproximativ 100 de beneficiari ai legii venitului minim garantat, de serviciile cărora ne folosim pentru diverse activităţi în folosul comunităţii. Pentru ei ar fi mai avantajos să-şi găsească un loc de muncă. Le-am adresat invitaţia de participa la această bursă, pentru că au ocazia să se angajeze. Dacă nu doresc acest lucru, potrivit legii, ajutorul social le poate fi suspendat”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Mihai Moraru.

     

  • Un primar din România a declarat război leneşilor. Localnicii care nu-şi caută de muncă nu vor mai primi ajutoare sociale!

    Potrivit Agerpres, edilul a precizat că, de fiecare dată când Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui a organizat târguri de angajări pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă asistaţii social au fost înştiinţaţi.

    “Beneficiarii de ajutor social care sunt apţi de muncă se vor prezenta obligatoriu la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, organizată de AJOFM. Neprezentarea la această acţiune se consideră refuzul locului de muncă, motiv pentru care se va proceda la încetarea dosarului de ajutor social”, se arată într-o informare a Primăriei Ştefan cel Mare.

    “Noi avem în plată aproximativ 100 de beneficiari ai legii venitului minim garantat, de serviciile cărora ne folosim pentru diverse activităţi în folosul comunităţii. Pentru ei ar fi mai avantajos să-şi găsească un loc de muncă. Le-am adresat invitaţia de participa la această bursă, pentru că au ocazia să se angajeze. Dacă nu doresc acest lucru, potrivit legii, ajutorul social le poate fi suspendat”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Mihai Moraru.

     

  • De ce nu am avut încă niciun contact cu extratereştri? Un reputat fizician rupe tăcerea

    Anul trecut, pe site-ul WikiLeaks a fost făcut public un e-mail pe care fostul preşedinte al campaniei electorale a lui Hilary Clinton, John Podesta, l-a primt de la  Edgar D. Mitchell, unul dintre astronauţii de pe Apollo 14 şi unul dintre cei şase oameni care au ajuns pe Lună.

    Poate unul dintre cele mai interesante lucruri din acest e-mail a fost faptul că Edgar D Mitchell i-a mai spus lui John Podesta că Papa ştie de inteligenţa extraterestră.

    Acum, reputatul fizician Brian Cox a rupt tăcerea şi a anunţat de ce nu am avut încă niciun contact cu extratereştri. Vezi aici dezvăluirile lui incredibile!

     

  • Locul din România unde apa de la robinet are proprităţi vindecătoare

    În comuna Ghilad din judeţul Timiş, primarul ca decis să le ofere alegătorilor săi apă tratată cu ozon. A auzit de beneficiile acesteia pentru sănătate de la angajaţii firmei care lucrau la realizarea reţelei de apă şi canal în comună. S-a gândit să investească în ”altceva”.

    ”Am auzit de apa tratată cu ozon de la firma care ne-a realizat proiectul şi am fost încântat de beneficiile acesteia. Costurile erau însă mai ridicate faţă de cele generate de clasicele staţii de tratare. Ca să pot să o fac am renunţat la realizarea reţelei în totalitate. Într-o primă fază am făcut doar doi kilometri de reţea. Abia anul trecut am finalizat, introducând şi ultimii zece kilometri de ţeavă. (…) Apa tratată cu ozon are o calitate superioară faţă de cea în care s-a adăugat clor. La noi la robinete curge de fapt apă plată, pură din punct de vedere bacteriologic şi chimic! Nu are nitraţi, nitriţi şi alte elemente nocive, iar gustul e ca de apă de izvor. Oamenii vin din satele din jur şi chiar de la Ciacova, să ia apă cu bidoanele”, a relatat primarul Cornel Guran, pentru Renaşterea Bănăţeană.

    Cititi mai multe pe www.one.ro