BusinessMagazin

Tag: Lituania

  • Rusia ar putea ocupa statele baltice în mai puţin de 36 de ore, dacă ar dori – experţi NATO

    Rusia ar putea obţine controlul militar asupra statelor baltice în mai puţin de 36 de ore, potrivit unei comisii de experţi ai NATO, informează site-ul publicaţiei The Guardian.

    În cadrul unui raport, RAND Corporation, care efectuează cercetare şi analiză pentru forţele armate ale Statelor Unite, a comunicat că activitatea militară NATO din Estonia, Letonia şi Lituania este inegală cu cea a Rusiei şi “mai degrabă conduce spre un război devastator, decât să-l împiedice”. Dacă Rusia ar dori să ocupe statele baltice, alianţa vestică nu ar mai rămâne decât cu opţiunea de a recunoaşte pierderea unora dintre cei mai vulnerabili membri NATO.

    Conform comisiei de experţi, au fost întreprinse o serie de simulări ale unui război ce luau în calcul un scenariu în care Rusia încerca să anexeze teritoriului rus capitala Estoniei sau Letoniei, ori ambele oraşe, în mod similar felului în care a procedat în cazul peninsulei Crimeea, în anul 2014.

    “Rezultatul acestor simulări a fost dezastruos pentru NATO”, potrivit raportului, fiecare act de simulare s-a încheiat cu mobilizarea forţele ruse la porţile capitalelor Tallin şi Riga, în mai puţin de 60 de ore.

    Rusia întrece numeric batalioanele terestre NATO şi posedă mai mult armament decât forţele baltice de Apărare, în cadrul unora dintre simulări, capitalele Tallin şi Riga erau ocupate în mai puţin de 36 de ore de la începerea ostilităţilor.

    “NATO nu poate proteja cu succes teritoriile celor mai expuşi membri ai alianţei”, a concluzionat raportul efectuat de RAND Corporation.

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Ministrul german al Apărării se pronunţă în favoarea unei “uniuni europene de apărare”

     “Este timpul să mergem mai departe cu o uniune europeană de apărare, care practic ar fi un fel de Schengen pentru apărare,” a declarat Ursula von der Leyen, aflată în vizită în Lituania, unde Berlinul va conduce un grup de luptă cu rol de descurajare împotriva unei potenţiale agresiuni ruse.

    “Este ceea ce americanii se aşteaptă de la noi să facem,” a completat ministrul.

    “Când atâtea ameninţări ne înconjoară, ştim că nicio ţară nu le poate face faţă de una singură. Însă împreună, noi europenii, suntem foarte puternici dacă ne îmbunătăţim capabilităţile,” a mai spus von der Leyen.

    Statele din Uniunea Europeană discută de mai mult timp posibilitatea unor legături mai strânse şi în domeniul apărării, fără însă a submina NATO, în special în contextul creşterii agresivităţii Rusiei şi intensificarea conflictelor din Orientul Mijlociu.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un primar a găsit “amenda” perfectă pentru şoferii care parchează ilegal: Un tab – VIDEO

     Momentul incredibil în care primarul oraşului Vilnius (Lituania) frustrat de ilegalităţile comise de cetăţeni, a condus un vehicul blindat peste un Mercedes-Benz clasa S, parcat neregulamentar, a devenit viral pe reţelele de socializare, potrivit The Guardian.

    Potrivit primarului, aceasta este cea mai bună metodă de a combate, pe viitor, problema parcărilor neregulamentare.

    “Mi-a ajuns cu şoferii care-şi parchează maşinile de lux pe pistele de bicicişti sau trecerile de pietoni. Acest tab este o unealtă bună pentru a rezolva problema parcărilor neregulamentare”, a explicat Zuokas.

    Vezi aici video

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Romania a câştigat medalia de aur la Campionatul Mondial de DANS SPORTIV

    Paul Rednic si Roxana Lucaciu au intrecut perechile de dansatori din Letonia, Belarus, Rusia, Lituania si Italia. Cei doi, campioni europeni deja la Tineret Standard (in probele Slow Waltz, Tango, Viennesse Waltz, Slow Fox, Quick Step), ocupa primul loc si in clasamentul World Ranking.

    Clasament Final

    1. Rednic Paul – Lucaciu Roxanan ROMÂNIA
    2. Denis Gudovsky – Megija Dana Morite LETONIA
    3. Yahor Boldysh – Polina Mineeva BELARUS
    4. Pavel Zakharenko – Dana Makarova RUSIA
    5. Andrey Kovalev – Veronika Samuolyte LITUANIA
    6. Alessio Formisano – Giovanatti Gioia ITALIA

    Delegatia Romaniei a facut doua zile pentru a ajunge in Japonia si a intrat in sala de concurs cu doar zece minute inaintea startului. Tara noastra a fost reprezentata si de Florin Stan si Daria Grigore, care au incheiat concursul pe locul 11.

  • Cele mai mici insule locuite de pe glob – GALERIE FOTO

    Unii îşi protejează pământul şi locuinţele cu garduri, alţii duc asta la extrem şi stabilesc ocuinţele pe insule izolate de alte aşezări. Mai jos puteţi vedea câteva petice de pământ unde oamenii şi-au făcut o casă.

    1. Insula Lake Bled, Slovenia. Pe insulă se află biserica Mariinksy

    2. Insula Vilgelmshtayn, Hanover, Germania – Fortăreaţă muzeu

    3. Insula Visovac, Croaţia. Aici se află o mânăstire franciscană din secolul 17

    4. Insula Pontikonisi, Corfu, Grecia. Şi aici se află o mânăstire

    5. Insula de pe lacul Galve, Lituania, locul unde se află castelul Trakai

     

  • Deloitte: investiţiile în cercetare şi dezvoltare pot fi impulsionate de stat

    O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, potrivit celei de-a V-a ediţii a raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii trei- cinci ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 – 2020) cu subvenţii noi pentru R&D, care le oferă motivaţia de a co-finanţa proiecte de cercetare şi dezvoltare.

    ”Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în R&D. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.

    Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă lipsa de cercetători calificaţi şi cu experienţă.

    Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în R&D, a modalităţilor de protejare a proprietăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat.

    Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Peste 400 de persoane au participat la sondaj în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016.