BusinessMagazin

Tag: licitatie

  • Noi plaje amenajate pe litoralul din ţara noastră. În ce staţiune se află plajele care vor fi amenajate

    Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) a anunţat că scoate la licitaţie închirierea unui număr de 12 sectoare de plajă în suprafaţă de 61.911 de metri pătraţi.

    Potrivit ABADL, licitaţia este organizată pentru închirirea unor sectoare de plajă din staţiunile Năvodari, Costineşti, Neptun, Jupiter, Venus şi Cordon Venus-Saturn.

    Acestea se află în proprietatea statului român, iar contractele de închiriere vor fi încheiate pe o durată de 2-3 ani.
    Sectoarele de plajă pot fi închiriate în scop turistic de către firmele care administrează unităţi turistice, de către proprietarii ori administratorii de ansambluri rezidenţiale care desfăşoară activităţi de turism, activităţi de divertisment, de agrement sau sportiv. De asemenea, închirierea se poate face şi de către autorităţi locale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasada SUA la Bucureşti vinde la licitaţie autoturisme, maşini de spălat şi cuptoare cu microunde

    Ambasada SUA la Bucureşti organizează o licitaţie on-line a unor bunuri aflate în proprietatea Guvernului Statelor Unite. Potrivit organizatorilor, este vorba despre autovehicule, piese de mobilier, electrocasnice, echipamente IT, kituri de bun venit şi alte consumabile.

    Anunţul a fost postat pe portalul ambasadei, dar şi pe pagina de Facebook. Organizatorii anunţă procedurile şi faptul că maşinile pot fi văzute săptămâna viitoare.

    „Ambasada organizează o licitaţie online a unor bunuri aflate în proprietatea Guvernului Statelor Unite (autovehicule, piese de mobilier, electrocasnice, echipamente IT, kituri de bun venit şi alte consumabile), începând de joi, 27 mai, la ora 8:30 AM, până duminică, 30 mai 2021, la ora 17. Puteţi vedea fotografiile obiectelor puse la licitaţie şi puteţi trimite oferte prin intermediul paginii de internet a Ambasadei: https://online-auction.state.gov, unde va trebui să selectaţi opţiunea „Bucharest RO”. Programul în care puteţi inspecta personal autovehiculele este între orele 9:00 – 16:00, joi, 27 mai şi vineri, 28 mai. Vizionările vor avea loc la poarta de serviciu a Ambasadei”, anunţă reprezentanţii Ambasadei SUA.

    Americanii mai anunţă că acceptă doar plăţi în RON, iar obiectele cîştigate la licitaţie vor fi ridicate de la poarta ambasadei.

    „Ofertele se pot face numai în RON, iar plăţile vor fi acceptate DOAR prin depunerea sumei datorate pentru articolele câştigate în contul bancar. Câştigătorii vor fi anunţaţi online pe site-ul licitaţiei şi vor avea la dispoziţie trei zile, 31 mai, 1 şi 2 iunie 2021, pentru a depune suma datorată. Câştigătorul trebuie să îşi ridice obiectul câştigat luni, 7 iunie sau marţi, 8 iunie 2021, în intervalul orar 8:30 – 16:00, la poarta de serviciu a Ambasadei, de pe bulevardul Dr. Liviu Librescu nr. 4-6, sector 1, Bucureşti”, precizează organizatorii licitaţiei.

    Postarea a stârnit numeroase comentarii pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. Unii români se întreabă dacă este vorba despre un fake-news sau dacă produsele sunt „made in China”. Sunt şi persoane care cred că americanii se fac de râs şi îi sfătuiesc să doneze obiectele, în timp ce alţii se întreabă dacă electrocasnicele au microfoane incluse.

  • Tot ce trebuie să ştii despre NFT, valul de artă digitală pe blockchain în care investitorii toarnă zeci de milioane de dolari. Delia, primul mare artist român care a sărit în acest tren

    Ce sunt NFT-urile? Cum adică artă digitală? Cine o deţine? De ce aş plăti pentru ea? Ce viitor are? Cum mă poate ajuta ca artist? A ajuns şi în România? Ce rol are blockchainul aici? Pot şi eu să creez un NFT? – toate aceste întrebări au împânzit internetul, iar Business MAGAZIN şi-a propus să vină cu răspunsuri.

    Întreaga lume a artei a fost perturbată la începutul lunii martie, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s.

    Mike Winkelmann (Beeple) este un grafician şi animator apreciat în special de generaţiile pasionate de era digitală, dar nu ai cum să nu atragi atenţia întregii lumi atunci când lucrarea digitală pe care o vinzi depăşeşte preţul de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

    Lucrarea lui Beeple – „The First 5.000 days” – este formată din exact 5.000 de lucrări realizate şi publicate de el zilnic în decursul ultimilor 13 ani. Ceea ce o face mai specială este că a devenit cel mai valoros NFT din întreaga lume, iar aici intervine revoluţia pentru colecţionari.

    Ce înseamnă NFT? Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

    Da, o lucrare digitală poate fi vândută încă de la început în mai multe copii (aşa cum un album al unui artist iese în serie), dar asta nu înseamnă că produsul achiziţionat este mai puţin original.

    De asemenea, dacă descarci o fotografie cu produsul artistic digital vândut de Beeple la începutul lunii martie, nu este ca şi cum ai deţine originalul – la fel cum poţi plăti pe cineva să îţi picteze un tablou al lui Monet, dar nu vei deţine originalul. Trasabilitatea drepturilor de autor este unul dintre avantajele blockchainului, iar acest NFT aparţine de drept celui care l-a cumpărat şi îl are în wallet, adică într-un «portofel» digital.

    Aceste conţinuturi digitale fac parte în general din blockchainul Ethereum, a doua cea mai populară criptomonedă, întrucât acest blockchain poate stoca informaţii mai complexe, dincolo de monedele digitale. Este de menţionat că şi alte blockchainuri pot implementa versiuni proprii de NFT-uri, după cum notează The Verge.

    Lumea colecţiilor de artă este împământenită de la începutul istoriei sale în formate fizice, pe care le poţi aşeza într-un muzeu, în expoziţii sau în casele miliardarilor.

    Totuşi, discuţia despre artă digitală este cu atât mai relevantă într-un moment în care topul miliardarilor realizat de Bloomberg arată că 8 dintre primii 10 bogaţi ai planetei şi-au construit averile prin tehnologie.

    Dacă exemplul lucrării lui Beeple este un record de referinţă în acest moment, şirul de NFT-uri poate continua. Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.

    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja 2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei. Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari. Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari.

    De altfel, NFT-urile nu au apărut acum, ele atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”. Ele devin cu atât mai căutate acum, în contextul în care creşterile spectaculoase din piaţa criptomonedelor au creat o nouă generaţie de milionari în întreaga lume, iar ei îşi doresc să îşi diversifice portofoliile.

    Care e scopul NFT-urilor? Această întrebare poate avea mai multe răspunsuri, aşa cum observă şi The Verge. Pentru artişti, NFT-urile le oferă o nouă modalitate de a-şi vinde lucrările. Mai mult, tehnologia poate avea implementări care le permit artiştilor să încaseze un procent de fiecare dată când lucrarea lor este revândută sau transferată către un nou wallet, către un nou proprietar.

    În cazul în care discutăm despre scop de la nivelul celor care achiziţionează astfel de lucrări, poate fi vorba atât despre controlul drepturilor de proprietate în vederea utilizării conţinutului, fie despre valoarea în ochii colecţionarilor. NFT-urile pot funcţiona în cazul colecţionarilor ca orice alt activ speculativ, pe care îl cumperi sperând că într-o zi va fi mai valoros şi îl vei vinde pentru a face profit.

    Într-adevăr, este mai dificil de înţeles încotro se îndreaptă lucrurile în contextul în care NFT-urile îşi fac loc şi în pieţe mult mai tangibile, precum piaţa imobiliară. Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

    Aceasta este o lucrare de tip NFT, deci înseamnă că respectiva locuinţă nu există decât în mediul digital, adică cel care a cumpărat-o nu va putea trăi niciodată în ea. Lucrarea vândută cu o jumătate de milion de dolari presupune o casă virtuală aşezată pe suprafaţa planetei Marte. Poate fi accesată în format video sau prin intermediul realităţii augmentate.

    Găsesc NFT-uri la magazin? Practic, orice conţinut digital poate fi vândut şi cumpărat ca NFT. Cu toate acestea, un începător în lumea blockchainului trebuie să ştie că acestea se pot achiziţiona de pe marketplace-uri speciale. Printre cele mai populare se numără OpenSea, Mintable, Nifty Gateway şi Rarible.

    Totodată, începătorul trebuie să îşi creeze un wallet digital potrivit pentru a achiziţiona şi a stoca NFT-ul, întrucât nu orice wallet este potrivit pentru acestea. CNN atrage atenţia asupra comisioanelor care pot interveni. Unele marketplace-uri percep un aşa numit comision de „gaz” – reprezentând energia necesară pentru a completa tranzacţia pe blockchain, proces similar cu achiziţia de criptomonede. Printre comisioane mai pot fi incluse costurile percepute la achiziţia de ethereum, în contextul în care aceasta este cea mai utilizată monedă digitală la achiziţia de NFT-uri.

    Recapitulăm: un wallet potrivit, ethereum ca monedă de schimb la achiziţie, cumpărat de pe un marketplace, stocat în wallet.

    Oricine poate crea un NFT, iar cele necesare sunt aceleaşi elemente ca la achiziţie, un wallet, o cantitate mică de ethereum şi conectarea la un marketplace de NFT-uri unde utilizatorul poate încărca respectivul conţinut, transformându-l în artă digitală.

    Ajunge vreodată trendul în România? De fapt, trendul a ajuns deja în România. Artista Delia a lansat în luna martie prima ei melodie sub forma unui NFT, iar grupurile de Facebook care îi adună pe românii pasionaţi de criptomonede au început deja să găzduiască şi postări cu diferite fotografii, imagini vândute drept NFT-uri la preţuri chiar şi de peste 2.000 de dolari.

    Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.

    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja
    2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei.

    Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari. De altfel, NFT-urile atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”.

    Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari.

    Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

  • Licitaţie pentru un nou parc în sudul Bucureştiului

    Primăria Sectorului 4 a iniţiat licitaţia publică pentru amenajarea parcului „Tudor Arghezi” din sudul Bucureştiului. Municipalitatea vrea să transforme un teren viran, devenit focar de infecţie, într-un parc ultra-modern. 

    Licitaţia publică a fost iniţiată marţi, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

    Noul parc, ce va fi amenajat la intersecţia bulevardului Metalurgiei cu strada Drumul Dealul Bisericii, va purta numele lui Tudor Arghezi, deoarece scriitorul a trăit în Sectorul 4, pe strada Mărţişor. Denumirea a fost aleasă în urma unei consultări publice.

    Suprafaţa totală a noului parc va fi de 27.627 metri pătraţi, din care peste 10.000 metri pătraţi vor fi spaţii verzi.

    „Proiectul prevede crearea mai multor tipuri majore de zone tematice. Unele, destinate circulaţiei pietonale, incluzând pavilioane şi chioşcuri, iar altele, destinate sportului şi jocurilor în aer liber. Tot aici va fi amenajat un skate-park de 1.000 de metri pătraţi, la cele mai înalte standarde, unde iubitorii acestui sport îşi pot etala îndemânările şi unde îşi pot exersa trick-urile”, a anunţat Biroul de presă al Primăriei Sectorului 4.

    În interiorul parcului va fi construit un centru multicultural.

    „În cadrul aceluiaşi proiect, va fi construit şi un un Centru Multicultural (Teatru) şi o parcare supraetajată de P+1 plus terasă. Cu o suprafaţă desfăşurată de 2.500 mp şi cu un design futurist, noul teatru va avea o sală mare de spectacole, de aproximativ 180 de locuri, două săli pentru diferite activităţi artistice, de aproximativ 50 de locuri fiecare, o sală pentru conferinţe, integrată într-un centru de afaceri, precum şi o zonă de relaxare şi socializare, toate dispuse pe trei niveluri, parter şi două etaje”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sectorului 4.

    În noul teatru, locuitorii Sectorului 4 vor putea asista la spectacole, concerte expoziţii şi lansări de carte. Totodată, sălile de spectacol vor putea fi puse la dispoziţia grădiniţelor, şcolilor şi liceelor din sector, care vor dori să organizeze diverse activităţi artistice.

    Valoarea investiţiei este de aproximativ 37 milioane de lei, iar termenul limită până la care agenţii economici pot să se înscrie la licitaţia publică este 25 mai.

  • Argentinianul care vinde cu sute de mii de dolari lucruri care nu există. Cum e posibil

    Unii se chinuie să-şi vândă produsele, alţii reuşesc să vândă şi ce nu există, după cum o demonstrează designerul argentinian Ardres Reisinger. Acesta, scrie Dezeen, s-a făcut remarcat prin vânzarea online a unor piese de mobilier virtual, pentru cea mai scumpă dintre acestea plătindu-se aproape 70.000 de dolari

    Toate piesele scoase la licitaţie s-au adjudecat pentru suma de 450.000 de dolari. Colecţia intitulată „The Shipping” poate fi văzută în spaţii virtuale tridimensionale accesibile publicului cum ar fi Minecraft şi Decentraland ori folosite în aplicaţii de realitate virtuală sau augmentată, precum şi pe platforme de creare de jocuri şi de filme de animaţie realizate pe computer. „The Shipping” cuprinde şi aşa-numite „obiecte imposibile”, cum ar fi un balon dezumflat pe post de canapea sau o măsuţă roz care aduce cu un balon de gumă de mestecat.

     

  • De ce este importantă licitaţia 5G: Grecia a câştigat peste 370 de milioane de euro în urma alocării de spectru radio

    Grecia a reuşit să câştige 372,26 de milioane de euro în urma licitaţiei pentru spectru radio necesar operatorilor de telefonie mobilă pentru a dezvolta şi a lansa pe scară largă reţele 5G, conform Reuters.

    Licitaţia a fost câştigată de OTE Group, Vodafone şi Wind Hellas.

    În România, licitaţia 5G a fost amânată de mai multe ori, iar acum este programată pentru al doilea trimestru al anului viitor, potrivit ANCOM.

    Motivul pentru care licitaţia a fost amânată de mai multe ori în România nu a fost explicat niciodată, deşi bugetul statului ar putea avea încasări de peste o jumătate de miliard de euro din aceasta.

  • Promit autostrăzi peste munţi, dar nu reuşesc să termine un drum de 3 km: CNAIR anunţă pentru a treia oară în ultimii 9 ani câştigătorul licitaţiei pentru Varianta de Ocolire Mihăileşti

    După ce două companii din Spania au blocat construcţia centurii ocolitoare a oraşului Mihăileşti, la 9 ani de la lansarea iniţială a proiectului, o companie din România a câştigat licitaţia şi se pregăteşte să demareze lucrările.

    În 2011 CNADNR a demarat proiectul, iar licitaţia a fost câştigată de spaniolii de la Contrat Ingineria Y Obras pentru drumul de 3,18 km cu două benzi pe sens.

    Spaniolii au abandonat în doar câteva luni proiectul, neexistând la acea vreme nici măcar o organizare de şantier.

    Licitaţia a fost reluată pentru ca în aprilie 2016 proiectul să fie câştigat de alţi spanioli, compania Copisa Constructora Pirenaica. Deşi în 2018 proiectul trebuia să fie gata, abia în primăvara acelui an a existat pentru prima dată o organizare de şantier. Lucrările au demarat, însă cu un număr insuficient de muncitori şi utilaje, iar la scurt timp, în 2019, Ministerul Transporturilor a rupt contractul pentru ca CNAIR să construiască restul de 70% din proiect în regie proprie. Un încă un an de zile şantierul a fost abandonat, pentru ca în 2020 licitaţia să fie reluată.

    În condiţiile în care Ministerul Transporturilor promite autostrăzi care să taie munţii, în timp ce de ani de zile sunt inaugurate cioturi fără legătură între ele, un drum de 3 km cu două benzi pe sens nu a putut fi construit timp de 9 ani de zile, timp în care aproape zilnic sunt formate cozi kilometrice.

    La nouă ani de la demararea proiectului cea de-a treia licitaţie a fost câştigată în premieră de un constructor român – Viarom Construct, pentru 36,86 mil. lei fără TVA. Durata contractului este de 12 luni, iar garanţia este de 5 ani. Deşi un drum de 3 km la câmpie ar putea fi realizat în câteva săptămâni.

    Viarom Construct este unul dintre cei mai experimentaţi constructori români, printre proiectele executate fiind şi pista Aeroportului din Braşov şi având mai multe proiecte în derulare. Este pentru prima dată când la Mihăileşti vine un constructor cu experienţă în România. Până acum compania de drumuri a desemnat constructori fie fără nicio experienţă în România, fie constructori cu grave probleme şi pe alte şantiere, precum Copisa, care anterior au mai blocat şi construcţia centurii oraşului Tg. Mureş, unde a câştigat, aceasta neavând capacitatea de a proiecta drumul.

     

  • Este OFICIAL! Veşti uriaşe pentru şoferi: autostrada de 1 MILIARD de euro intră în linie dreaptă

    Tronsonul scos la licitaţie de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va avea o lungime de 37,4 km şi durata contractului va fi de 12 luni de proiectare şi 45 de luni de execuţie.

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a scos recent la licitaţie secţiunea 3 Cornetu – Tigveni a autostrăzii Sibiu – Piteşti. Acesta este cel mai scump tronson al autostrăzii ce va lega centrul şi vestul ţării de reţeaua europeană de autostrăzi, valorând circa 5,3 miliarde lei (un miliard euro), bani proveniţi din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

    Termenul de depunere a ofertelor de către constructori este de 10 noiembrie, conform CNAIR, iar în ipoteza în care nu vor exista contestaţii, semnarea contractului va avea loc în luna mai a anului viitor.

    Conform SEAP – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – durata contractului este de 133 luni, dintre care 14 luni reprezintă perioada de proiectare, 59 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor. Astfel, acest tronson ar putea fi pus în funcţiune în peste cinci ani, în cazul în care nu vor exista contestaţii la finalul procedurii de achiziţie publică.

    Totuşi, datele de la SEAP nu corespund cu datele de la CNAIR, conform cărora durata contractului va fi de 12 luni de proiectare şi 45 luni de execuţie, adică peste patru ani va putea fi pusă în funcţiune.

    Dacă nu vor exista contestaţii pentru procedura de achiziţie publică există posibilitatea ca secţiunea 3 din autostrada Sibiu-Piteşti să fie gata în cinci ani. Dar problema intervine atunci când se vor depune contestaţii, care pot fi închise chiar şi după câţiva ani, lucru ce ar putea pune în aşteptare începerea lucrărilor la secţiunea Cornetu – Tigveni din autostrada Sibiu – Piteşti.

     Acest tronson este cel mai scump din Autostrada Sibiu – Piteşti, ceea ce ar putea însemna o luptă grea a constructorilor pentru câştigarea acestui contract şi un lung şir al contestaţiilor.

    Secţiunea scoasă la licitaţie de CNAIR va cuprinde 95 de poduri şi pasaje, un tunel cu două galerii independente în lungime de 1,7 km/galerie, nod rutier Cornetu şi Nod rutier Văleni, ecoduct în zona localităţii Călineşti.

    Autostradă Sibiu – Piteşti va avea o lungime de peste 122 de km, fiind împărţită în cinci loturi, care vor lega Centrul şi Vestul ţării de reţeaua europeană de autostrăzi, fiind o importantă parte a Coridorului 4 Paneuropean.

    Discuţiile despre construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti  sunt vechi cam de 20 de ani. Tronsonul face parte din A1, autostradă care ar trebui să unească Bucureştiul cu Autostrada M43 din Ungaria, prin punctul de frontieră Nădlac. Ceea ce numim azi A1 este segmentul Bucureşti – Piteşti (construit în timpul comunismului). De la Piteşti autostrada ar trebui să continue spre Sibiu, Sebeş, Deva, Lugoj, Timişoara, Arad şi Nădlac. Segmentu Sibiu-Piteşti (122 de kilometri) este cel mai greu de construit, dar şi cel mai scump, pentru că traversează munţii. Acum drumul preferat de la Sibiu la Piteşti trece pe Valea Oltului, iar circulaţia este mereu îngreunată pentru că este preferată de autocamioane, inclusiv cele ale Dacia-Renault, companie care cere de ani de zile construirea autostrăzii.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 346,5 milioane lei, peste nivelul planificat, printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2028, la o dobândă anuală de 3,4%

    Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 346,5 milioane lei, peste nivelul planificat, printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2028, la o dobândă anuală de 3,4%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Emisiunea avea o valoare nominală de 200 milioane lei, iar volumul total al cererii a fost de 575,5 milioane lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 416,5 milioane lei şi 42,9 milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au fost de 115,9 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,4%.

    Din valoarea nominală adjudecată, suma acoperită de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 296,5 milioane lei.

    În această săptămână, statul a mai făcut o licitaţie cu titluri scadente în  2023 şi a împrumutat luni 535 milioane lei. 

  • Producătorul de vin Murfatlar este scos la vânzare de lichidatorul judiciar

    ♦ Producătorul de vin Murfatlar este vândut pe bucăţi de lichidatorul judiciar ♦ Compania a intrat în faliment în 2018 după ce mulţi ani fusese liderul pieţei.

    Activele producătorului de vin Murfatflar sunt vândute pe bucăţi de către lichidatorul judiciar, cele mai valoroase fiind crama, care are un preţ de pornire de 10 mil. euro (plus TVA), şi cele 370 ha de vie, ce pornesc de la 3 mil. euro (plus TVA). Mai sunt scoase la lichitaţie şi sediul administrativ, alte terenuri şi construcţii şi stocul de băuturi, conform unui anunţ al Fair and Full Insol­vency Consultant, lichidatorul judiciar al Murfatlar România.

    Citiţi continuarea pe zf.ro.