Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.
El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.
Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.
Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.
Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.
Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.
Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.
Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.
Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.
Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.
În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
Guvernul a modificat din nou legea zilierilor şi a extins domeniile în care firmele pot folosi muncitori pe perioade scurte, după ce în decembrie 2018 a impus restricţii drastice în acest domeniu
Noile modificări se aplică de la 1 mai 2019.
O ordonanţa de Urgenţă adoptată vineri de Guvern modifică legea zilierilor (Legea nr. 52/2011), după ce această lege a mai fost modificată anterior în decembrie 2018 (prin celebra OUG 114, care a impus, printre altele, şi „taxa pe lăcomie“ în domeniul bancar).
„Modificările aduse de guvern sunt de bun augur pentru mediul economic, asigurând o mai mare flexibilitate pe piaţa muncii prin faptul că domeniile de activitate în care se pot angaja zilieri au fost din nou extinse (după ce în luna decembrie fuseseră limitate drastic) – la acest moment sunt 12 domenii în care pot fi angajaţi zilieri, faţă de doar 3, câte erau până în present“, a explicat Roxana Abraşu, managing associate, practica de Dreptul Muncii în cadrul casei de avocatură NNDKP.
Modificările aduse Codului Fiscal vizează şi serviciile furnizate pe cale electronică.
“Serviciile furnizate pe cale electronică includ, în special, serviciile prevăzute în Anexa II a Directivei 112 şi la art. 7 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care prestatorul unui serviciu şi clientul său comunică prin intermediul poştei electronice, acest lucru nu înseamnă, în sine, că serviciul furnizat este un serviciu furnizat pe cale electronică;”, arată legea trimisă de Camera Deputaţilor, for decizional în Parlament, preşedintelui, pentru promulgare.
De asemenea, la Codul Fiscal mai este introdus un articol privind livrările de bunuri şi prestarea de servicii în schimbul cupoanelor valorice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
O circulară a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost trimisă către toate primăriile şi atrage atenţia că toţi locuitorii localităţilor unde există reţea de canalizare au obligaţia să se racordeze la aceasta, WC-urile din fundul curţii, dar şi fosele septice, fiind interzise.
La aproximativ şapte kilometri de Târgu-Jiu, în comuna Drăguţeşti, judeţul Gorj, un singur sat este racordat la reţeaua de canalizare. Ceilalţi localnici au încă toalete în curte.
Primarul comunei Drăguţeşti, Ion Popescu, a declarat că într-un singur sat există canalizare, realizată prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.
„Mie mi se pare normal să aibă canalizare, să vorbim de realitate, 2019, tot vorbim de oameni cu wc-urile în grădină, dar vorbim de ţară europeană. Au dreptate toţi, de la cap-coadă, canalizarea trebuia să fie de ani de zile, în toate comunele. La noi, pe o rază de 15 kilometri, o să avem canalizare. Momentan nu are decât satul Iaşi-Gorj. Avem de ani de zile canalizare acolo, făcută prin Ministerul Dezvoltării.
Toată lumea îşi doreşte canalizare şi gaze, aceasta este prioritatea oamenilor. Nu mai vorbeşte nimeni de asfalt, vorbesc de canalizare şi gaze. Anul acesta facem recepţia la canalizare de la Amaradia până la Cârbeşti”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Popescu, primarul comunei Drăguţeşti.
Primarul a precizat că foarte mulţi oameni din comună folosesc fose, mulţi chiar au cumpărat fose ecologice şi i s-a spus că acestea dau randament, astfel că el critică acţiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a trimis cu titlu informativ în teritoriu o circulară privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea.
„Eu aş fi văzut mai întâi să mergem să băgăm canalizare în toate satele, în fiecare comună şi după aceea veneam cu legea să nu-i mai laşi cu wc-urile în grădină. Punem legea înaintea utilităţilor, ceea ce nu e corect, din punctul meu de vedere. Dacă are canalizare la poartă, s-a făcut investiţia, este obligaţia fiecărui cetăţean să se racordeze la canalizare. Dar să venim şi noi în sprijinul lor cu ceva, să-i ajutăm şi noi. Oricum, sunt costurile destul de mari, şi de la poartă”, a mai declarat Ion Popescu.
La rândul său, primarul comunei gălăţene Şendreni, Paul Cristea, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu ştie cum ar putea fi aplicată circulara.
„Noi acum construim canalizare într-un sat din comună. Ştiu că există o directivă, dar nu ştiu cum va fi aplicată. Dacă persoanele care au acces la canalizare nu vor să se branşeze pentru că nu au bani? Cum îi obligi pe cetăţeni să facă branşamentul? Nu ştiu cum va funcţiona, canalizarea este realizată pe banii statului, ai Uniunii Europene, dar de la limita de proprietate este treaba cetăţenilor. Unii vor zice că nu au bani”, a spus Paul Cristea.
În comuna Dudeştii Noi, din judeţul Timiş, cel mult 40 la sută dintre localnici sunt racordaţi la reţeaua de canalizare, deşi există apă şi canalizare pe toate străzile. Oamenii se plâng de costurile prea mari.
„Măsura este bună. Noi aveam ca termen 2018 să racordăm la canalizare şi la apă toţi cetăţenii din localităţi mai mari de 2.000 de locuitori. Iar noi nu am îndeplinit această cerinţă, aproape două treimi din localităţi au canalizare şi din aceste localităţi, rata de racordare este foarte scăzută. Noi avem şi apă şi canalizare pe toate străzile din comună. Dacă la apă putem vorbi de un procent de 100% de branşare, la canalizare procentul de racordare este de aproximativ 40 la sută. Este foarte puţin şi nici acesta nu era atins dacă nu finanţam din bugetul local costurile racordării, care sunt destul de mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.