Tag: IT&C

  • Secretul vânzătorului de gadgeturi: miza pe video online

    “Anul acesta în România vom avea peste 4 milioane de smartphone-uri capabile să redea conţinut video. Va fi o explozie a vânzărilor de tablete anul acesta şi la anul, iar la sfârşitul acestui an 750-800.000 tablete vor fi conectate online, ceea ce înseamnă mai mult de o dublare faţă de 2012. Estimăm că vor fi în jur de 330.000 de televizioare inteligente conectate la internet anul acesta”, a declarat Pantazescu. “Investiţiile în reţele mobile vor duce şi la creşterea penetrării internetului mobil. Estimăm că se vor depăşi 8 milioane de conexiuni mobile de bandă largă până la sfârşitul lui 2013”, a adăugat el.

    Direct One este un furnizor de servicii de comunicaţii “en gros” către marii operatori din telecom care a lansat şi Seenow – un serviciu de video on demand propriu, disponibil pe computere, TV-uri inteligente, smartphone-uri şi tablete, cu afaceri de 10 milioane de euro în 2012.

    În prezent, în România circa 200.000 de utilizatori plătesc pentru a accesa servicii video online, dar numărul acestora va creşte până la un milion într-un interval mai scurt de cinci ani, a estimat Pantazescu. El a adăugat că în prezent în România circa 60% din traficul de pe internet este reprezentat de conţinutul video, la fel ca la nivel global, iar evoluţia continuă să fie puternic ascendentă.

    Direct One a realizat investiţii de aproape 40 de milioane de euro în reţeaua de fibră optică naţională, care are peste 6.000 de kilometri. Pantazescu a precizat că instalarea unui kilometru de fibră optică poate varia între 10.000 şi 20.000 de euro. “Vor fi cerinţe în zone noi din ce în ce mai mari şi care vor necesita un upgrade de la transmisiuni radio la fibră optică. Reţelele de fibră optică se vor dezvolta în continuare”, a spus Pantazescu la ZF Live.

    El apreciază că dezvoltarea infrastructurii va fi alimentată de creşterea consumului de conţinut video, sporirea numărului de utilizatori de smartphone-uri şi tablete, dar şi datorită comerţului electronic şi gaming-ului.

  • eMag deţine 50% din retailul online din Bulgaria

     “Am reuşit afară, avem 50% cotă de piaţă în Bulgaria într-un an. Am început în Ungaria acum o lună şi deja am ajuns la 100 de comenzi pe zi. În Ungaria ne întalnim cu jucători mai mari, precum Tesco. Credem că într-un an vom deveni lideri de piaţă şi în Ungaria”, a declarat directorul general al eMag, Iulian Stanciu.

    El a arătat că în cifre eMag reprezintă 180.000 de produse, 18.900 de comenzi pe zi, 3.000 de tiruri de marfă şi 700 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de software se apropie de 600 mil. euro

    Din totalul pieţei, sectorul de dezvoltare de aplicaţii software la comandă a urcat cu 4,5%, la 292,9 milioane euro, din care exportul reprezintă 83,1%. Partea de licenţe software a atins 190,3 milioane euro, în urcare cu 7% faţă de 2011, iar cea de cercetare-dezvoltare în domeniu a totalizat 88,99 milioane euro, de la 83,2 milioane euro în 2011.

    Conform studiului, rata de creştere medie anuală a pieţei IT prognozată pentru următorii cinci ani este de 2,4%, în timp ce piaţa aplicaţiilor software va înregistra, în condiţiile actuale ale mediului de afaceri, un avans mediu anual de 3,3%, ceea ce reprezintă o oportunitate de creştere pentru companiile care dezvoltă aplicaţii software.

    “Suntem într-un moment extrem de important pentru industria românească de software. Din ce în ce mai multe companii sunt conştiente că o creştere accelerată poate fi posibilă doar dacă vor reuşi să facă tranziţia de la modelul tradiţional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, către crearea de produse şi servicii inovatoare”, a declarat preşedintele ANIS, Florin Pitiş.

    Dintre companiile de software şi servicii care au răspuns la chestionarul care a stat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt înregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de aplicaţii software, care însă generează aproape 30% din volumul de venituri. “Cu alte cuvinte, dacă toate companiile de software şi servicii din România ar dezvolta aplicaţii software, atunci valoarea pieţei de profil s-ar tripla”, a spus Pitiş.

    Potrivit reprezentantului ANIS, în industria românească de software activează aproximativ 60.000 de persoane, din care 80% sunt specialişti în IT. Principala provocare pentru companiile de profil o reprezintă rata mare de fluctuaţie a personalului, aspect care afectează buna planificare a proiectului de dezvoltare a unui produs software.

    A doua provocare ca importanţă este lipsa facilităţilor guvernamentale care să încurajeze companiile să abordeze acest tip de proiecte, împreună cu bugetele de marketing insuficiente care să susţină campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv şi legislaţia insuficientă pentru protejarea proprietăţii intelectuale.

  • O nouă versiune a soluţiei Charisma ERP

    “Creşterea uzabilităţii, prin adopţia tehnologiilor mobile, este un trend care va continua în Charisma, zonele de vânzare, achiziţii, ofertare şi comenzi fiind următoarele vizate. Evoluţia Charisma va fi în permanenţă în pas cu schimbările mediului economic şi cu creşterea exigenţei clienţilor”, spune Vlad Cristuţiu, director product management la TotalSoft.

    Noile funcţionalităţi ale Charisma ERP 2014 includ o soluţie de eProcurement destinată optimizării proceselor de achiziţii, un nou instrument de urmărire şi planificare a plăţilor, precum şi un nou modul de cash flow. Versiunea mai  aduce de asemenea un sistem de management al relaţiei cu clienţii, iar componenta de HR a fost completată cu un sistem de pontaj electronic destinat echipelor mobile, prevăzut cu cititoare de card şi de amprentă digitală, dar şi cu funcţionalităţi de localizare a echipamentelor prin GPS.

    Charisma ERP 2014 integrează şi soluţii mobile noi, precum Charisma Cash Flow, Charisma MedCare, Charisma CRM sau raportări de tip organigramă HR.

  • Apple deţine un dolar din zece ai companiilor americane

    Suma totală deţinută de companiile americane în bani lichizi la sfârşitul lui iunie anul curent era de 1.480 mld. dolari, în creştere cu 2% faţă de recordul anterior, de 1.450 mld. dolari, înregsitrat la sfârşitul anului 2012, potrivit unui sondaj Moody’s Investors Services, citat de CNBC.

    Sondajul a utilizat date de la 1.067 companii nefinanciare din SUA.

    Sectorul IT din SUA este cel mai bogat din punctul de vedere al lichidităţilor. Aici cei mai mari jucători din punctul de vedere al lichidităţilor, Apple, Microsoft, Google şi Cisco, deţin împreună 329 mld. dolari. Apple însă are de două ori mai multe economii decât cele 77 mld. dolari ale Microsoft.
     

  • iPhone a ajuns şi în oferta unor comercianţi din România

    Preţurile sunt de aproximativ 930 – 1.000 de euro pentru modelul cu cea mai redusă capacitate de stocare, de 16 GB. iPhone 5C, model care copiază în mare parte specificaţiile vechiului iPhone 5, are preţuri pornind de la aproximativ 630 de euro pentru modelul cu stocare de 16 GB.

    Anual, în România se vând câteva zeci de mii de iPhone, în condiţiile în care preţul ridicat al smartphone-urilor reduce puternic plaja de clienţi care îşi pot permite o asemenea achiziţie. În 2013, în România se vor vinde circa 1,5 milioane de smartphone-uri, potrivit estimărilor Samsung România, care vinde peste 50% din telefoanele inteligente de pe piaţa locală.

  • A doua ediţie din acest an a VentureConnect, pe 5 noiembrie

    După modelul ediţiei din această primăvară, evenimentul VentureConnect va include două sesiuni de pitch: prima parte este gândită pentru companiile early-stage în căutarea unei investiţii seed, în cea de a doua parte urmând prezentările companiilor mai mature ce au nevoie de o infuzie de capital mai substanţială. Evenimentul este susţinut de Ziarul Financiar (www.zf.ro) şi Black Sea Trade & Investment Promotion Program (www.undpforblacksea.org).

    Antreprenorii care doresc să îşi prezinte afacerea în faţa unora dintre cele mai importante fonduri de investiţii, acceleratoare, incubatoare din România şi Europa de Sud-Est îşi pot depune proiectele până pe 18 octombrie completând formularul afişat pe website-ul evenimentului: www.ventureconnect.ro.

    Urmând modelul întâlnirilor de până acum, VentureConnect va include şi două sesiuni complexe de mentorat gândite pentru îmbunătăţirea structurii prezentării, precum şi a abilităţilor de prezentare în public şi elaborării unui discurs. De la data lansării evenimentului, pentru sesiunile VentureConnect au aplicat peste 300 de companii din România, Bulgaria, Macedonia, Croaţia, Ungaria şi Statele Unite, cele mai bune fiind selectate pentru a îşi prezenta afacerea în faţa a peste 250 de reprezentanţi ai mediului de afaceri şi investiţii din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    VentureConnect a facilitat două investiţii semnificative: în 2011 proiectul www.tjobs.ro, platformă de recrutare online ce a atras finanţare din partea lui Andreas Cser (business angel la Fraser Finance), Alexis Bonte şi Fundaţia Post-Privatizare, iar BITTNET Systems, lider de piaţă în sectorul de network training din România, a anunţat primirea unei investiţii din partea lui Răzvan Căpăţînă, business angel român.

    “VentureConnect este o întâlnire ce nu trebuie ratată de toţi cei care caută proiecte de tehnologie sustenabile din România şi Europa de Sud-Est, companii pe care să le mentoreze şi în care să investească” , spune Rumen Iliev, partener în cadrului fondului de investiţii LAUNCHub din Bulgaria. “La ultima ediţie, din mai 2013, am fost încântat de calitatea mai multor start-up-uri: unul dintre proiectele participante făcând parte din programul LAUNCHub, iar altele două fiind deja pe lista scurtă pentru următoarele runde de finanţare. Sper să vedem din ce în ce mai multe proiecte pentru sesiunea din acestă toamnă a VentureConnect, întâlnirea încadrându-se perfect cu următoarea noastră rundă de selecţie”, a adăugat el.

    “Întotdeauna îmi face plăcere să particip la întâlnirile VentureConnect, venind cu plăcere de la prima întâlnire din 2010 şi până în prezent, mereu găsind cel puţin una sau două companii care îmi atrag atenţia şi despre care îmi doresc să aflu mai multe” , menţionează Alexis Bonte, business-angel şi CEO la eRepublik Labs.

  • Noua tactică a Apple: nu unul, ci două modele de iPhone deodată

    Apple a prezentat iPhone 5S, un nou iPhone de top – cu noi funcţii premium – precum un cip pe 64 de biţi, un cititor de amprente şi o cameră foto/video îmbunătăţită, şi un model mai ieftin, iPhone 5C – care copiază în mare parte iPhone 5, însă cu diferenţa că are o carcasă din plastic, disponibilă în mai multe culori. iPhone-ul 5C, varianta mai “ieftină” – care este în mare parte similară cu actualul iPhone 5 -, are (fără abonament) preţuri care pornesc de la 550 de dolari, în timp ce Samsung are şi modele cu preţuri de 100 de dolari, fără subvenţii ale operatorilor.

    “Apple optează să facă profit în loc să câştige cotă de piaţă”, a titrat Reuters, adăugând: “Preţul peste aşteptări al noului iPhone mai ieftin de la Apple a redus îngrijorările privind erodarea profitului companiei, însă a crescut pe de altă parte îngrijorările că gigantul american nu este suficient de agresiv în lupta pentru cotă de piaţă cu Google”. Cândva liderul industriei smartphone, iPhone mai are acum o cotă de piaţă de 19%, faţă de 32% cât are Samsung.

    Preţuri iPhone 5S în România. Cât va costa noul iPhone

    Directorul Apple, Tim Cook, a prezentat în cadrul evenimentului noul sistem de operare al Apple pentru iPhone-uri şi iPad-uri, iOS 7, drept o evoluţie majoră. Noua platformă software, care va fi disponibilă gratuit începând cu data de 18 septembrie şi pentru unele modele mai vechi, va transforma tabletele şi smartphone-urile în nişte echipamente “noi”, potrivit lui Cook.

    Opiniile despre lansarea Apple diferă însă. “Cine se aştepta ca Apple să atace partea de jos a pieţei se amăgea singur”, a scris, după lansare, Tony Cripps, analist la compania Ovum. “Lansarea a adus mai mult decât uzualele îmbunătăţiri ale ecranului. Există inovaţii semnificative, iar Apple poate pretinde că a adus ceva cu adevărat nou în lumea smartphone.”

  • Samsung înregistrează în SUA ceasul “Galaxy Gear” (FOTO, VIDEO)

    Samsung notează, în documentele depuse la oficiul american pentru înregistrarea invenţiilor şi mărcilor, că marca Galaxy Gear va fi asociată unui accesoriu digital electronic sub forma unui ceas de mână, banderolă sau brăţară capabil să ofere acces la internet, să trimită şi să primească apeluri telefonice, e-mailuri şi mesaje.

     

     

    Samsung a anunţat recent un eveniment pentru data de 4 septembrie, la Berlin, unde este aşteptată lansarea Galaxy Note III, al treilea produs din familia de gadget-uri aflate la graniţa dintre smartphone şi tabletă.

    Informaţii apărute pe surse în presa internaţională indică de ceva timp că Apple şi Samsung dezvoltă astfel de produse. Cei de la Sony au prezentat şi ei în luna iunie un “ceas inteligent” care poate comunica cu majoritatea smartphone-urilor cu sistem de operare Android.

    Pe baza schiţelor Samsung, diverşi designeri au încercat deja să aproximeze felul cum “smartwatch” va arăta în realitate:

     

  • Radu Georgescu versus euforia Facebook

    Profitul vine după o pierdere de 157 de milioane de dolari în perioada similară a anului trecut.

    De cealaltă parte, este opinia unui cunoscut antreprenor român care se declară nu foarte convins de stabilitatea companiilor din zona IT. Este vorba de Radu Georgescu, preşedintele grupului de companii Gecad, care vorbeşte pe blogul personal de “Bula Facebook”. El crede că investitorii nu îşi vor mai plasa banii în companii de social media şi de jocuri, bula urmând să se spargă în viitorul apropiat. “Facebook a declanşat bula în vârful căreia ne aflăm, Facebook va provoca şi spargerea acestei bule. Deja căderea se vede venind, deja lumea (a se citi investitorii) nu mai are încredere în modelul de business al lui Facebook şi, prin extrapolare, în businessurile social media”, a scris Georgescu.

    Antreprenorul anunţa acest fenomen încă de anul trecut, în cadrul evenimentului Meet the CEO găzduit de Business Magazin.

    Analiştii cred că afacerile Facebook au crescut în urma deciziei de anul trecut a CEO-ului Mark Zuckerberg de a investi în software destinat platformelor mobile, vânzările de publicitate pe dispozitive wireless fiind pe cale să depăşească afacerile generate prin computere desktop. Facebook s-a listat la bursă în luna mai a anului trecut, la o cotaţie de 38 dolari pe acţiune. Acţiunile companiei au atins un minim de 17,55 dolari în septembrie, pe fondul temerilor privind posibilitatea de a monetiza numărul tot mai mare de utilizatori care accesează platforma de socializare de pe dispozitive mobile precum smartphone-urile şi tabletele. Înaintea publicării rezultatelor pentru trimestrul al doilea al acestui an, acţiunile Facebook se tranzacţionau cu 30% sub preţul de la listare.

    Veniturile din publicitatea pe dispozitive mobile vor depăşi în scurt timp jumătate din afacerile totale ale companiei, faţă de 30% în primul trimestru, spune Mark Zuckerberg. Numărul utilizatorilor care accesează Facebook de pe astfel de platforme a crescut cu 51% în trimestrul al doilea, la 819 milioane. Numărul total de membri ai Facebook a urcat la 1,15 miliarde, de la 1,11 miliarde în primele trei luni.

    Teoria lui Georgescu pare mai concretă, chiar dacă este lipsită de numere. El spune că în Silicon Valley sunt foarte mulţi bani, antrenaţi de succesul Facebook. Bani ieftini, pentru că sunt foarte mulţi milionari creaţi peste noapte. Bani care intră înapoi în business, pentru că “americanii asta fac, îşi cumpără o casă, iar restul banilor îi investesc din nou”. Rezultatul va fi o mulţime de companii foarte bine finanţate, crede el. Piaţa va alimenta spirala bulei, pentru că va crea alte multe companii care vor părea grozave, şi la un moment dat cineva se va prinde.

    În afară de reţelele de socializare, o altă industrie aflată în declin ar fi cea a jocurilor dezvoltate tot pentru reţelele de socializare, potrivit lui Georgescu. “Jocurile sunt încă simpatice, dar nu mai sunt o verticală în care să se înghesuie toţi investitorii. Căderea Zynga ne-a arătat că modelul de business al companiilor de jocuri nu este sustenabil, ci mai degrabă dependent de un titlu de succes – mai mult sau mai puţin întâmplător”, a explicat el.

    În ceea ce priveşte domeniile în care se investeşte masiv, antreprenorul român enumeră serviciile de cloud, piaţa aplicaţiilor pentru smartphone-uri şi sectorul de “big data”.