BusinessMagazin

Tag: it

  • IT-ul şi centrele de servicii au avut cea mai mare pondere în creşterea economică pe S1, urmate de construcţii pe baza fondurilor UE

    ♦ Ce spun economiştii-şefi ai celor mai mari bănci din România: investiţiile din fonduri UE au pus umărul la creşterea economică din prima jumătate din 2023 ♦ Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: România ar putea fi ca Polonia în criza anterioară, care a evitat recesiunea datorită fondurilor europene.

    Economia României a încetinit în prima jumătate din 2023, aşa cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), dar şi prognozele analiştilor financiari. Chiar dacă frâna a fost mai puternică decât aşteptările, economia României este printre puţinele din regiunea României care înregistrează creştere.

    „Citirea cifrelor PIB arată că economia românească creşte pe investiţii în infrastructură din fonduri europene. Reţeta a mai fost utilizată de Polonia în precedenta criză financiară. Toate statele din jur erau în recesiune, dar Polonia nu a avut. Avem şi noi această şansă, dacă facem consolidare fiscală şi menţinem absorbţia de fonduri europene”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Consumul, care înseamnă 80% din economie, a încetinit vizibil şi, în al doilea trimestru faţă de primul trimestru, chiar a scăzut, ceea ce a făcut ca economia să meargă cu piciorul pe frână. Valentin Tătaru, economistul-şef pe România al ING, remarcă încetinirea ritmului de creştere economică, dar şi aportul investiţiilor la menţinerea economiei pe linia de plutire.

    „Descompunerea PIB-ului trimestrului al doilea arată că activitatea investiţională puternică – cel mai probabil în proiecte de inginerie civilă, aşa cum indică datele de construcţii de înaltă frecvenţă – menţine economia pe linia de plutire. Cu toate acestea, încetinirea cererii private, o scădere a consumului public şi o perspectivă externă tot mai slabă îşi spun cuvântul asupra creşterii. Prin urmare, în al doilea trimestru, investiţiile au constituit cea mai mare parte a contribuţiei la creştere, depăşind consumul privat”, este de părere el.

    Şi economiştii de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, subliniază aportul investiţiilor la creşterea economică din România şi, de asemenea, sunt de părere că investiţiile vor continua: „Ne aşteptăm ca investiţiile să continue să susţină semnificativ creşterea PIB-ului în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce consumul gospodăriilor ar trebui să contribuie mai puţin la creştere în comparaţie cu anul 2022. De asemenea, ne aşteptăm la o surpriză pozitivă din partea sectorului agricol în trimestrul următor.”

    Analiştii financiari se aşteaptă ca economia să prindă puţină vitează în a doua parte din 2023, datorită evoluţiei agriculturii. 2023 nu este un an excepţional pentru agricultură, dar pentru că 2022 a fost foarte prost, creşterea anuală a agriculturii din 2023 va trage în sus şi economia.

    Industria, care face 22-25% din PIB, în funcţie de cum a evoluat, scade şi merge către al cincilea an de contracţie. De asemenea, intermedierile financiare – sectorul bancar în cea mai mare parte şi asigurările au bătut pasul pe loc. Pe de altă parte, IT-ul şi serviciile conexe cresc susţinut. Tehnologia informaţiei, comuni­caţiile şi serviciile de suport au ajuns la 15% din economie şi suflă în ceafă industriei sau comerţului. Împreună, practic, au adus 0,8 puncte procentuale, adică aproape jumătate din creşterea economică de 1,7%.

     

  • Liviu Arsene, CrowdStrike: Curiozitatea şi gândirea analitică au fost întotdeauna calităţi căutate şi apreciate în domeniul IT, iar acest lucru nu se va schimba prea curând

    Liviu Arsene are o experienţă de peste 15 ani în IT, iar de mai bine de un deceniu a ocupat diverse roluri în industria de cybersecurity. Din 2021 este Director Threat Research and Reporting în cadrul companiei americane de cybersecurity CrowdStrike. Liviu lucrează cu echipele de cercetare şi dezvoltare pentru a identifica şi evalua noile metode de atac şi tactici utilizate de atacatori, folosind inteligenţa artificială şi tehnologiile de ultimă generaţie. Cum vede el viitorul leadershipului din această postură?

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

    1. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?
    Comunicarea este şi va rămâne o abilitate esenţială. Trebuie să ştii cum să comunici eficient atât cu oamenii, cât şi cu sistemele de inteligenţă artificială, şi oricine a utilizat ChatGPT ştie cât de important este să comunici corect cu sistemul de AI atunci când îi ceri ceva. Aceeaşi situaţie se întâmplă şi cu un angajat: dacă nu înţelege sarcina trasată de lider, rezultatele nu pot conduce la performanţă.

    2. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?
    Necesitatea de a lua decizii rapide bazate pe date, recrutarea şi retenţia angajaţilor valoroşi şi formarea succesorilor vor fi, în opinia mea, principalele provocări pentru liderul anului 2030.

    3. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?
    Posibilitatea de a oferi flexibilitate angajaţilor în alegerea programului de lucru şi creşterea productivităţii prin automatizarea proceselor repetitive vor fi principalele oportunităţi disponibile pentru lideri. În plus, pentru noi, o companie de securitate informatică, angajaţii au posibilitatea de a lucra astăzi la tehnologii de securitate cibernetică care vor proteja şi revoluţiona viitorul clienţilor.

    4. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?
    Nu va mai exista o zi clasică de lucru de 8 ore, aşa cum este considerată astăzi, iar poate că legislaţia muncii se va îndrepta în această direcţie. Vom fi oarecum freelanceri în cadrul companiei, din acest punct de vedere. Pentru CrowdStrike, o companie de securitate cibernetică, munca la distanţă a fost dintotdeauna o practică obişnuită, mai ales pentru a recruta cei mai buni specialişti din orice colţ al ţării sau din lume. În plus, agenda unui lider va continua să fie plină de întâlniri, deoarece nicio afacere sau companie nu poate creşte fără networking.

    5. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
    Curiozitatea şi gândirea analitică au fost întotdeauna calităţi căutate şi apreciate în domeniul IT, iar acest lucru nu se va schimba prea curând.

     

    Liviu Arsene

    Director Threat Research and Reporting CrowdStrike

    37 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 75,1 mil. lei*

    Profit net: 26,6 mil. lei

    Număr de angajaţi: 118

    *Potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe

    BUSINESS Magazin a lansat recent anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor.  Liviu Arsene, Director Threat Research and Reporting CrowdStrile, este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

  • Bittnet îşi adânceşte pierderile de la 1,1 mil. lei la 5,4 mil. lei în prima parte a anului. Veniturile din contracte cu clienţii ajung la 146 mil. lei, plus 110%

    Grupul de companii de IT Bittnet, listat pe Piaţa Principală a Bursei sub simbolul BNET, a încheiat primele şase luni din 2023 cu o pierdere netă de 5,44 milioane de lei, de la o pierdere de 1,1 milioane de lei în S1/2022, se arată în raportul semestrial publicat la BVB.

    De asemenea, rezultatul operaţional constă într-o pierdere de aproape un milion de lei, faţă de un profit operaţional de 3,6 milioane la 30 iunie 2022. Această pierdere provine aproape integral din pilonul de educaţie (care conţine şi costurile activităţii de grup): 3.8 milioane lei pierdere operaţională, în timp ce activitatea de integrare IT a adus un profit operaţional de 2,9 milioane lei (incluzând aici pierderea de 300.000 lei a proiectului de fonduri nerambursabile), scriu reprezentanţii Bittnet.

    La capitolul „venituri din contracte cu clienţii”, emitentul a raportat suma de 146,05 milioane de lei, în urcare cu 110,2% faţă de primele şase luni ale anului trecut. Cheltuielile operaţionale au însumat 150,6 milioane de lei, plus 125% de la an la an.

    „În anul 2023 am reuşit să adăugăm la portofoliul nostru 400 de clienţi noi (85% din rândul companiilor intrate în grup şi 15% clienţi noi ce provin din creşterea organică a activităţii noastre) (…) Este evident că procesul de aliniere a profitabilităţii necesită un interval de timp semnificativ. Suntem convinşi că am construit o echipă de management care va identifica, testa şi implementa toate soluţiile necesare în fiecare etapă”, reiese din raport.

    Fondată de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu în 2007, compania afişează în prezent o valoare de piaţă de circa 165 de milioane de lei, după un declin de 16% al acţiunilor în ultimul an, pe tranzacţii de 33 de milioane de lei.

    În 2023, dinamica acţiunilor BNET indică o scădere de 12,4%, pe un rulaj în valoare de 17,3 milioane de lei. Capitalul social este deţinut în proporţie de 13,7% de Agista Investments şi 13,3% de Impetum Group.

     

  • Mihai Matei, preşedintele ANIS: Facilităţile fiscale din IT au calitatea de a poziţiona România ca jucător regional şi atrage şi investiţii. „Fără facilităţile fiscale România devine necompetitivă în regiune.“

    Eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din industria de IT&C, măsură discutată în guvern, ar transforma România într-o ţară necompetitivă în regiune şi ar avea un impact economic negativ, consideră Mihai Matei, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

    În prezent, persoanele care prestează activităţi în domeniul tehnologiei informaţiei nu plătesc impozitul pe venit de 10%, dar plătesc CAS (contribuţia la pensie) şi CASS (contribuţia de asigurare socială de sănătate) pe suma întreagă din salariu. Măsura scutirii de impozit pe venitul din salarii a fost introdusă prima dată în România în 2001. „Fără aceste facilităţi fiscale România devine necompetitivă în regiune. Spre exemplu, Polonia are un set de facilităţi extrem de favorabile companiilor de IT şi sunt lideri în regiune. Fără aceste facilităţi noi renunţăm la această poziţie de lider emergent, să spun. Avem drept competitori Polonia, Ucraina, Cehia, iar noi devenim necompetitivi în regiune“, a spus Mihai Matei.

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cum a evoluat interesul femeilor pentru domeniul tech în ultimii ani

    Interesul femeilor pentru domeniul tech a evoluat semnificativ în ultimii ani, iar acest lucru poate fi observat prin participarea lor crescută la evenimente de profil, spune Elena Enache, director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România şi parte din boardul organizaţiei Women in Tech. Cum se reflectă creşterea interesului sexului frumos pentru acest domeniu în datele la nivelul Uniunii Europene?

    Există mai multe aspecte care pot contribui la atragerea mai multor femei în domeniul tech. În primul rând, este important să se ofere educaţie de calitate şi resurse accesibile pentru toţi. Acest lucru implică crearea unor medii de învăţare favorabile, oferirea de programe de mentorat şi promovarea oportunităţilor egale pentru femei în domeniile tech. De asemenea, evidenţierea diversităţii de cariere şi a poveştilor de succes ale femeilor din industrie poate inspira şi motiva alte femei să aleagă o carieră în tech”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Elena Enache, director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România – companie cu afaceri de 47 mil. euro în 2022, plus 30% faţă de 2021 – şi parte din boardul Women in Tech (organizaţie neguvernamentală care promovează incluziunea, diversitatea şi echitatea în industriile STEAM – ştiinţă, tehnologie, inginerie, agricultură şi matematică).

    Ea consideră că pentru a încuraja mai multe femei să se îndrepte către industria tech este nevoie de un efort colaborativ din partea sectorului public şi privat. Astfel, sfera publică poate juca un rol în promovarea oportunităţilor egale, în promovarea diversităţii de gen în mediul de lucru şi în implementarea unor politici care susţin femeile în domeniul tech, iar companiile private pot crea medii de lucru incluzive şi diverse, pot stabili programe de mentorat şi pot promova exemple de succes ale femeilor în tech. „În România, datele exacte privind numărul de femei IT-iste pot varia în funcţie de diferite surse şi metodologii de înregistrare. Cu toate acestea, există o creştere semnificativă a implicării femeilor în domeniul IT în ultimii ani. Din ce în ce mai multe femei aleg să urmeze studii şi să se angajeze în cariere în industria tech. Dar cred că este esenţial să ne asigurăm că femeile au acces la resurse şi oportunităţi egale pentru a-şi construi o carieră în domeniul tech. În viitor, cu o mai mare conştientizare şi promovare a diversităţii de gen, precum şi cu acţiuni concrete pentru a înlătura obstacolele şi barierele existente, se poate estima că numărul femeilor în tech va continua să crească”, susţine Elena Enache.

    Potrivit datelor UE, România ocupă locul trei în ceea ce priveşte procentul de femei în rândul specialiştilor din industria IT&C la nivelul Uniunii Europene, cu circa 26,2%, adică 53.186, de specialişti tech de sex feminin din totalul de aproximativ 203.000 de profesionişti, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). La rândul său, Women in Tech numără peste 250.000 membri în întreaga lume. Cu sediul central la Paris, organizaţia deţine în prezent divizii în 45 de ţări, printre care şi în România. „În ultimii ani, industria locală de IT&C a înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu alte state europene. Este o industrie efervescentă, cu un ritm de dezvoltare de trei ori mai rapid decât media naţională, conform datelor furnizate de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) la sfârşitul anului 2022. România se situează pe locul trei în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte baza de specialişti IT&C, având aproximativ 203.000 de specialişti, conform ANIS (date din ianuarie 2023). Cu toate acestea, în ciuda potenţialului de creştere uriaş, întâmpinăm încă dificultăţi legate de lipsa resurselor umane calificate în acest domeniu”, a mai spus reprezentanta Cegeka România, adăugând că dacă ar putea să schimbe ceva ar acorda o atenţie mai mare diversităţii şi incluziunii.

    România, o „felie” importantă. Cegeka este prezentă pe piaţa din România începând din 2011 şi în prezent are aproximativ 900 de angajaţi, iar pentru anul în curs, reprezentanţii companiei îşi propun să continue să extinderea echipei şi businessul din România. La nivel naţional, compania deţine trei birouri mari – două în Bucureşti şi unu la Iaşi, iar în 2021 reprezentanţii Cegeka România au decis să deschidă mai multe birouri-satelit (spaţii de co-working pentru angajaţi, clienţi şi parteneri) în diverse oraşe din ţară, precum Braşov, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    „Se preconizează că, pe parcursul anului 2023, vor fi angajaţi aproximativ 75 de noi profesionişti în regiunea Moldovei, iar birourile-satelit din România vor primi aproximativ 200 de noi colegi. Strategia noastră de resurse umane pentru acest an se concentrează în principal pe bunăstarea angajaţilor şi menţinerea motivaţiei la un nivel ridicat. În special în perioade dificile şi incerte, avem o prioritate clară de a îngriji şi sprijini membrii echipei noastre. Investim semnificativ în dezvoltarea competenţelor şi în formarea angajaţilor, având un program bine structurat de integrare şi mentorat”, a spus Elena Enache.

    Carte de vizită

    Elena Enache, director applications – European delivery center, Cegeka România

    1. Şi-a luat licenţa în matematică şi Informatică în cadrul Universităţii Bucureşti în 2010, apoi a terminat şi masterul în matematică computaţională şi aplicată din cadrul aceleiaşi universităţi, în anul 2012;

    2. A absolvit, de asemenea, masterul în inginerie software de calculator la Universitatea Politehnica Bucureşti în 2013;

    3. Ea a acumulat o experienţă solidă ca programatoare timp de şase ani, în cadrul mai multor companii de profil, iar apoi a avansat în diverse poziţii în cadrul companiei Cegeka, începând cu rolul de manager de program, manager de unitate de afaceri şi apoi director, şi face parte din echipa Cegeka de şapte ani;

    4. În 2021 a preluat rolul de director applications EDC în cadrul echipei Cegeka;

    5. Timpul liber îl dedică diferitelor hobby-uri, care o ajută să-şi menţină echilibrul şi să se dezvolte pe plan personal. Elenei Enache îi place să alerge, să practice yoga şi să călătorească.

    În ceea ce priveşte regimul de muncă, compania a implementat un model hibrid, care combină lucrul de la birou cu lucrul de acasă, pentru a oferi flexibilitate şi a răspunde nevoilor şi preferinţelor angajaţilor. „Această abordare flexibilă ne permite să menţinem un echilibru între interacţiunea în cadrul echipei şi beneficiile oferite de lucrul de la distanţă. Vom continua să adoptăm acest regim de muncă şi în perioada următoare, astfel încât să ne asigurăm că angajaţii noştri se simt în siguranţă şi susţinuţi în timpul activităţilor lor profesionale. Continuăm să investim în creşterea şi dezvoltarea noastră în România, consolidându-ne prezenţa în cele mai importante centre tehnologice şi contribuind la dezvoltarea industriei IT din ţară.”

    Furnizorul belgian de soluţii IT&C Cegeka are peste 6.000 de angajaţi la nivel mondial, fiind prezent în mai multe ţări – precum Benelux, Germania, Austria, România, Moldova, Italia, Republica Cehă, Slovacia, Suedia şi Grecia. La nivel de grup, Cegeka a înregistrat afaceri consolidate în valoare de 871 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 17% faţă de anul 2021.

    „În ceea ce priveşte piaţa din România, aceasta ocupă o proporţie semnificativă, reprezentând peste 30% din totalul cifrei de afaceri a Cegeka. Acest lucru evidenţiază importanţa şi ponderea considerabilă a României în activităţile companiei”, a mai spus Elena Enache. În 2022, Cegeka România a înregistrat o creştere semnificativă, realizând o cifră de afaceri de 47 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul precedent, această creştere fiind obţinută într-o piaţă cu o competiţie acerbă, a adăugat Elena Enache, demonstrând angajamentul companiei de a oferi servicii de înaltă calitate.

    „Am adoptat o abordare strategică, axată pe dezvoltarea profesională a colegilor noştri şi extinderea portofoliului de servicii. Un factor cheie în obţinerea acestei creşteri a fost atragerea de clienţi noi şi de înaltă calitate. Am reuşit să câştigăm opt clienţi noi, inclusiv cinci companii locale şi trei afaceri internaţionale, depăşind astfel rata de creştere a industriei. De asemenea, am extins portofoliul de servicii, oferind servicii inovatoare de aplicaţii prin modelul team-as-a-service, care oferă agilitate şi scalabilitate fără egal, adaptându-ne nevoilor afacerilor de orice dimensiune.”

    De la programare la management. În ceea ce o priveşte, Elena Enache povesteşte că a ales să îşi construiască o carieră în acest domeniu deoarece simţea că matematica şi abilităţile analitice sunt forţele sale distincte. „În timp ce descopeream provocările şi complexitatea acestui domeniu, am realizat că pot folosi aceste aptitudini pentru a găsi soluţii inovatoare şi pentru a contribui la rezolvarea problemelor reale. Ceea ce îmi place cel mai mult la ceea ce fac este că pot combina pasiunea mea pentru cifre şi matematică cu creativitatea şi gândirea strategică.” În viziunea sa, fiecare problemă reprezintă o oportunitate de a găsi soluţii noi şi de a influenţa pozitiv rezultatele pentru toţi cei implicaţi. „În concluzie, pasiunea mea pentru cifre, curiozitatea mea şi dorinţa de a aduce un impact pozitiv m-au condus în acest domeniu, iar ceea ce îmi place cel mai mult este abilitatea de a rezolva probleme complexe”, a povestit Elena Enache.

    Ea a „crescut” în cadrul facultăţilor cu profil mate – info, fiind licenţiată în matematică şi informatică în cadrul Universităţii Bucureşti în 2010, continuând apoi să-şi diversifice portofoliul de student prin absolvirea mai multor masteruri în cadrul unor universităţi cu profil tehnic. Tânăra a acumulat o experienţă solidă ca programatoare timp de şase ani în cadrul mai multor companii de profil, iar apoi a avansat în diverse poziţii în cadrul companiei Cegeka, începând cu rolul de manager de program, manager de unitate de afaceri şi apoi director. De asemenea, pentru a putea ţine pasul cu evoluţia domeniului este nevoie ca specialiştii tech să se pregătească constant şi să investească în dezvoltarea cunoştinţelor lor, motiv pentru care nu s-a oprit din a învăţa şi studia.

    „Sunt un «avid learner», întotdeauna în căutarea de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă pe piaţă şi cu evoluţia industriei. Investesc mult timp în lectură şi învăţare în diverse domenii, cum ar fi business, economie, dezvoltare personală, psihologie şi tehnologie. Într-adevăr, sufăr de FOMO (teamă de a rata ceva important) când vine vorba de informaţii, deoarece consider că nu pot niciodată să învăţ suficient. În ceea ce priveşte cursurile, în vara aceasta voi finaliza un Executive MBA la Central European University din Viena. Această experienţă de învăţare pe parcursul ultimilor doi ani m-a ajutat să îmi îmbogăţesc considerabil cunoştinţele şi să fiu la curent cu tot ce se întâmplă la nivel global în industria IT şi în alte domenii relevante.”

    Astfel, reprezentanta Cegeka România investeşte resurse considerabile în pregătirea constantă, deoarece consideră că aceasta este cheia succesului într-o industrie în continuă evoluţie. „Este important să rămânem actualizaţi, să ne adaptăm la noile tehnologii şi să dobândim abilităţi relevante pentru a rămâne competitivi şi pentru a aduce valoare echipei şi organizaţiei noastre”, a spus Elena Enache.

    „Există o creştere semnificativă a implicării femeilor în domeniul IT în ultimii ani. Din ce în ce mai multe femei aleg să urmeze studii şi să se angajeze în cariere în industria tech. Este important ca atât sectorul public, cât şi cel privat să colaboreze pentru a crea un mediu propice pentru ca femeile să-şi urmeze pasiunea în acest domeniu.“

    Elena Enache, director applications – European Delivery wCenter în cadrul Cegeka Romania

    Ea consideră că un moment important şi care a avut un impact major în cariera sa a fost atunci când a făcut trecerea de la programare la management. „Această schimbare a reprezentat un punct de cotitură în cariera mea, aducând cu sine oportunităţi diverse, interacţiuni cu oameni noi, un mediu de lucru diferit şi provocări complexe. În momentul acela mi-am dat seama că acţiunile mele au un impact semnificativ asupra carierei multor oameni, inclusiv a celor din echipele mele şi nu numai. A fost un punct de conştientizare că am intrat într-o nouă etapă în care trebuia să-mi dezvolt aptitudini pe care le consider acum esenţiale pentru un lider de succes, dar pe care anterior nu le observasem”.

    În prezent, din poziţia de director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România, Elena Enache conduce o echipă formată din aproximativ 200 de colegi – dezvoltatori cu experienţă în diverse limbaje de programare, precum .NET, Java, dezvoltare de aplicaţii mobile (nativă şi cross-platform), Python, DevOps, precum şi specialişti în analiză de afaceri, project management şi testare. „Am avut oportunitatea de a creşte împreună şi de a implementa o cultură bazată pe încredere, învăţare continuă, feedback constant şi o mentalitate concentrată pe soluţii. Când vine vorba de candidaţii care doresc să se alăture echipei noastre, căutăm în mod special o atitudine proactivă şi dorinţa de învăţare. Încurajăm colaborarea şi considerăm că aceste atribute sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea unei cariere frumoase şi de lungă durată. Este esenţial să avem colegi dornici să contribuie activ, să-şi dezvolte abilităţile şi să înveţe constant într-un mediu dinamic şi în continuă evoluţie. Prin urmare, căutăm candidaţi care să fie pasionaţi de domeniul IT şi dornici să-şi aducă contribuţia la succesul echipei”, a punctat Elena Enache.

    Aruncând o privire spre viitor, Elena Enache spune că în următorii 10 ani îşi doreşte să ocupe o poziţie în domeniul IT care să îmbine elemente de business strategy, sales şi mentoring/consulting. „Având o experienţă anterioară în dezvoltarea de aplicaţii mobile şi o pasiune profundă pentru domeniul IT, vreau să rămân în această industrie şi să evoluez către roluri care să îmi permită să aduc o contribuţie strategică la nivelul organizaţiei şi să colaborez cu echipe diverse pentru a găsi soluţii inovatoare şi a genera creştere. În acelaşi timp, mi-ar plăcea să fiu implicată în activităţi de mentoring şi consulting, pentru a sprijini şi ghida alţi profesionişti în dezvoltarea lor şi pentru a împărtăşi cunoştinţele şi experienţele acumulate pe parcursul carierei mele.”   

     

    Sfaturile Elenei Enache pentru femeile care vor o carieră în IT&C

    1. Descoperiţi-vă pasiunea: Identificaţi domeniile de interes în tech şi găsiţi acel aspect care vă fascinează cel mai mult.

    2. Investiţi în învăţare continuă: Tehnologia evoluează rapid, aşa că este important să fiţi mereu deschise la învăţare şi să vă menţineţi abilităţile şi cunoştinţele actualizate. Participaţi la cursuri, webinarii, conferinţe şi alte evenimente relevante pentru a vă dezvolta competenţele în domeniul tech.

    3. Căutaţi modele de succes şi mentori: Informaţi-vă despre femei care au avut succes în industria tech şi inspiraţi-vă din poveştile şi experienţele lor. Căutaţi mentori în industria tech care vă pot ghida şi vă pot oferi îndrumare în cariera voastră. Încurajaţi şi sprijiniţi alte femei care vor să îşi urmeze pasiunea în tech, oferindu-le sfaturi şi mentorat.

    4. Construiţi-vă o reţea de contacte: Fiţi proactive în conectarea cu profesionişti din industria tech, fie prin participarea la evenimente, fie prin intermediul platformelor online. O reţea de contacte solidă vă poate aduce oportunităţi de angajare, mentorat şi colaborare.

    5. Creaţi-vă un portofoliu şi proiecte personale: Demonstraţi-vă abilităţile şi pasiunea prin crearea unor proiecte personale sau prin contribuţii la proiecte open-source. Un portofoliu solid poate face diferenţa în procesul de recrutare.

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce vor oamenii de la tehnologie?

    Ultimii ani au pus accentul pe tehnologii, soluţii IT şi aplicaţii, acestea „invadând” din ce în ce mai mult viaţa tuturor – mai ales a angajaţilor care au intrat în era muncii remote şi apoi hibrid. Dacă iniţial a fost o necesitate, utilizarea lor s-a transformat în obişnuinţă, iar mai apoi a devenit un lucru „nice to have” pentru A ne îndeplini diferite taskuri zilnice. Cum s-a schimbat „consumul de aplicaţii” în ultimii ani

     

    Înainte, lumea era obişnuită să folosească o aplicaţie care avea integrate mai multe meniuri – unele mai mari, altele mai mici, dar caracteristic pentru aceste aplicaţii era că datele stăteau în ele şi aşteptau ca utilizatorul să «vină să le împingă în faţă», să facă ceva cu ele, pentru că datele nu se «mişcau» singure. Însă, în ultima vreme, datorită efectelor induse de comportamentul din social media, aşteptările utilizatorului sunt că nu el lucrează pentru aplicaţie, ci aplicaţia lucrează pentru el. Şi astfel, utilizatorul ar vrea, spre exemplu, ca o anumită aplicaţie să îi prezinte la un anumit moment din zi doar lucrurile care sunt esenţiale pentru el, pentru ca el să se concentreze pe ceea ce este esenţial, iar dacă aplicaţia nu ia decizia în locul lui trebuie să îi pună întrebările relevante, trebuie să îi prezinte lucrurile relevante ca el să poată să ia decizia cea mai bună pe baza informaţiilor. Practic, este un paradox. Oamenii vor ca interfaţa aplicaţiei să fie cât mai simplă şi mai uşor de folosit, dar dacă au nevoie să poată avea toată informaţia la îndemână”, a explicat pentru BUSINESS Magazin Stelian Câmpianu, directorul executiv al companiei ETA2U din Timişoara, cel mai mare integrator local de soluţii IT&C din afara Capitalei, cu afaceri de 86 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 20% faţă de anul precedent.

    În acest context şi urmând dorinţele consumatorilor şi pe ale utilizatorilor, companiile de profil care dezvoltă şi creează aceste aplicaţii sunt nevoite să îmbine utilul cu plăcutul. „Practic, trebuie să văd cum fac să am doar trei–patru informaţii importante în ecranul principal, doar pe cele necesare, dar dacă am nevoie să înţeleg de ce acele informaţii sunt aşa, să am acces la tot istoricul din spate”, a explicat Stelian Câmpianu.

    În zona de business, astfel de aplicaţii sunt cele de Business Process Management (BPM), care până în pandemie nu erau „băgate în seamă” la nivelul pieţei din România, dar care în prezent sunt la mare căutare, a mai spus reprezentantul ETA2U. „Încep să fie căutate mai ales pentru că aceste platforme sunt dezvoltate pe o tehnologie low-code, programarea este vizuală, nu trebuie să scrii mult cod şi permit integrarea diferitelor aplicaţii. Spre exemplu, eu am un sistem de gestiune a întreprinderii care ţine stocuri, contabilitate, facturi şi altele, dar acum am noi cerinţe de la client. Eu am dat nişte cotaţii şi acum trebuie să renegociez un contract. Dar eu trebuie să ştiu care sunt clauzele din contract; nu vreau să dau termen de plată mai mare, aş vrea ca livrările să se facă etapizat şi pentru asta trebuie să ştiu ce stocuri am în depozit, în magazine – informaţie din CRM –, trebuie să ştiu ce a promis vânzătorul clientului în momentul în care au discutat. Iar după ce eu am toate aceste informaţii să pot lua o decizie. Cumva, acestea trebuie să comunice între ele pentru ca eu să pot avea acces la tot ce mă interesează şi să nu iau decizii neinformate.”

    Faptul că oamenii caută să îşi desfăşoare activităţile mai rapid şi mai simplu este susţinut şi de studii. Valentin Stănescu, general manager al companiei Dell Technologies, prezent la evenimentul IT Congress din Timişoara, a spus că 86% din cei 6.000 de respondenţi din cadrul studiului Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare caută în mod activ soluţii IT care să îi ajute să îşi desfăşoare activităţile mai simplu, rapid şi mai eficient. „Indiferent dacă viitorul va continua pentru o perioadă să fie incert, înainte să redevină prosper, un lucru este sigur: inovaţia nu se opreşte niciodată – trebuie să inovezi pentru a ajuta organizaţia să fie mai rezistentă la situaţii neprevăzute, precum şi pentru a o pregăti pentru a valorifica următoarea fază de creştere. Oamenii caută să vadă şi să testeze soluţii sigure, cu un consum mic de resurse şi au încredere în puterea inovaţiei într-un moment de provocări globale. Acelaşi preocupări le-am descoperit şi la cei 6.600 de angajaţi din peste 45 de ţări care au participat la cel mai recent studiu Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare. Rezultatele au arătat că 86% dintre respondenţii la nivel global caută în mod activ soluţii tehnologice care să-i ajute să atingă obiectivele de inovare, în timp ce chiar 59% dintre respondenţi subliniază că tehnologiile lor nu sunt suficient de avansate în comparaţie cu concurenţa”, a spus Valentin Stănescu.

    Tot pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, ETA2U dezvoltă ZAXSense – un senzor care interpretează profilul consumului de curent electric şi poate oferi diferite informaţii utile şi relevante utilizatorilor. „Spre exemplu, am putut să spunem câte piese şi ce fel de piese au fost produse pe o anumită linie de producţie care nu era automatizată, interpretând doar consumul de curent. Acest senzor nu este intruziv, îl putem monta între cablul de alimentare cu curent şi sursa de curent. Senzorii aceştia sunt în lucru, dar avem deja clienţi early adopters.”

     

    AI-ul nu poate înlocui genialitatea umană

    Paradoxul rămâne valabil şi când îndreptăm discuţia spre inteligenţa artificială (AI), despre care unii oameni spun că poate să „fure anumite locuri de muncă”. Însă, dacă oamenilor nu le mai place să facă lucruri „plictisitoare”, repetitive, dacă tot vor să aibă la îndemână doar ceea ce le este necesar, nu poate AI-ul să le vină în ajutor şi să le ofere fix ceea ce au nevoie pentru a-şi desfăşura activităţile aşa cum doresc sau aşa cum trebuie?

    „Dacă ne uităm la cum arată peisajul IT-ului acum comparativ cu 1992 – când am luat eu primul contact cu primele PC-uri – vedem că lumea s-a transformat radical şi ritmul în care se introduc acum noi tehnologii în piaţă este de aproximativ şase luni – un an. Apare în fiecare an câte o noutate, câte o nouă tehnologie. Avem exemplul recent cu inteligenţa artificială (AI). În urmă cu trei ani doar se vorbea despre potenţialul inteligenţei artificiale, erau diferite studii de caz şi apoi a apărut ChatGPT. Acum vorbim să interzicem ChatGPT în şcoală, vorbim că ChatGPT ar putea să înlocuiască programatorii pentru că scrie cod la fel de bun ca ei – o afirmaţie cu care nu sunt de acord. ChatGPT face lucrurile mai eficient, dar nu mai inteligent, pentru că acea tehnologie nu ştie să greşească şi să înveţe din greşeli şi nu ştie să fie creativă aşa cum este un om, nu poate avea o sclipire de geniu sau o idee peste noapte. O astfel de tehnologie ar trebui să ajute un om, nu să îl înlocuiască”, a punctat Stelian Câmpianu.

    El este de părere că pentru ca piaţa de IT şi industria tech să-şi continue dezvoltarea în acelaşi ritm accelerat, pe care l-a avut în ultimii trei ani, este nevoie de investiţii în digitalizare şi implementarea noilor tehnologii şi investiţii în educaţia digitală a oamenilor. „Dacă nu vom avea specialişti IT care să greşească, să se ciocnească de anumite probleme şi provocări, nu vom putea avansa. Dar eu cred că trebui să fie investiţi bani prima dată în partea de tehnologie şi apoi în partea de educaţie, ca să folosim tehnologia cum trebuie şi după lucrurile vor fi foarte uşoare pentru foarte mulţi.”

    În prezent, în cadrul companiei înfiinţate în 1992 lucrează o echipă de 268 de angajaţi la finalul anului trecut, ETA2U continuând şi anul acesta recrutările. „Accesul la resursele umane este redus, este foarte greu să angajezi specialişti IT, cauţi mult şi durează mult până găseşti oamenii potriviţi. Angajăm şi tineri absolvenţi de facultăţi cu profil tech, chiar avem un coleg care se specializează pe partea de software şi urmează să dea examenul de licenţă.”

     

    Interesul pentru cyber-security, în creştere

    ETA2U a organizat la Timişoara, în luna mai a acestui an, conferinţa IT Congress, care reuneşte unii dintre cei mai mari jucători activi în industria de IT de pe piaţa din România, şi care are ca scop să prezinte participanţilor şi persoanelor interesate ce are industria de profil de oferit, a povestit Stelian Câmpianu. Întrebat care sunt curiozităţile participanţilor la conferinţa din acest an, reprezentantul ETA2U a spus că multe întrebări se învârt în jurul securităţii cibernetice, dar şi că oamenii caută noutăţile din IT. „Se ridică foarte multe întrebări din perspectiva unde ar trebui să îmi ţin datele, cum ar trebui să îmi construiesc arhitectura. Este discuţia în cloud sau la mine acasă sau o combinaţie dintre cele două. Unde trebuie să fie balanţa, ce înseamnă dacă mă duc în cloud şi care sunt riscurile asociate, ce înseamnă dacă ţin datele la mine acasă şi care sunt riscurile asociate, cât de mult trebuie să investesc dacă mă duc în cloud şi cât investesc dacă stau la mine acasă. Întrebările sunt cât mă costă într-un scenariu sau în celălalt şi care sunt riscurile asociate acestui cost, care sunt ameninţările pentru care ar trebui să mă pregătesc – pentru un atac din exterior, pentru un atac din interior (trebuie să mă pregătesc pentru neglijenţa utilizatorilor externi sau a angajaţilor mei) – acestea sunt câteva întrebări la care oamenii caută răspunsuri în prezent“, a punctat Stelian Câmpianu.

    Şi Paul Maravei, general manager în cadrul Cisco România, subsidiara locală a gigantului american cu acelaşi nume, unul dintre cei mai mari furnizori globali de echipamente şi servicii de reţelistică – care a fost prezentă cu un stand în cadrul evenimentului – a spus că oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să ştie mai multe despre securitatea cibernetică.

    Însă, în contextul în care digitalizarea este accelerată – iar numărul de atacuri creşte, odată cu diversificarea modurilor de atac, Paul Maravei consideră că securitatea cibernetică trebuie să ţină pasul cu „inovaţiile” care sunt dezvoltate de cei care ochestrează atacurile.

    „Nimeni nu este 100% protejat, noi nu putem spune niciodată că am terminat investiţia în securitatea cibernetică, că suntem protejaţi pentru că şi în partea celor care orchestrează aceste atacuri se cercetează, se inovează, dacă putem denumi aşa ceea ce fac ei. Şi atunci este un fel de cursă de-a şoarecele şi pisica şi întotdeauna trebuie să ne menţinem într-o poziţie bună. Însă, dacă pe de o parte continuăm să creăm specialişti foarte buni (părerea mea e că România nu stă rău la acest capitol, dar, desigur, nu avem destui specialişti, însă putem continua să creăm măcar în ritmul ăsta noi specialişti) şi combinăm oamenii aceştia pregătiţi cu produsele şi tehnologiile dedicate nu putem avea decât un scenariu bun”, a explicat Paul Maravei.

    El consideră că România are mult potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte industria de tehnologie, dar este nevoie să se facă investiţii în forţa de muncă şi să se crească numărul de specialişti IT. „Avem potenţial, iar dacă suntem serioşi şi continuăm să facem ce am făcut până acum eu cred că o să fie bine, dar ne trebuie oameni. În primul rând, tehnologia o producem, nu e nicio problemă, dar fără oameni nu putem să mergem mai departe.”   

  • Retailerul de modă H&M şi-a înfiinţat o companie cu activitate de IT la Bucureşti

    ♦ Există mai mulţi jucători din business care au ales România pentru a-şi deschide centre de IT, cel mai recent exemplu este cel al gigantului din industria cosmetică Estée Lauder.

    Grupul suedez de modă H&M, unul dintre cei mai importanţi retaileri de profil din lume, a înfiinţat în anul 2022 în România o nouă companie, de această dată una cu activitate de IT.

    H&M Hennes & Mauritz Ro Services SRL a fost fondată în 2022, în luna mai, şi are CAEN-ul (obiectul de activitate) 6202 – Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei.

    Firma figurează la aceeaşi adresă ca şi H&M Hennes & Mauritz SRL, compania care operează retailul de modă local. Cele două sunt singurele entităţi juridice pe care suedezii la au în România, conform celui mai nou raport anual al grupului.

    „În acest moment, compania este inactivă“, au spus reprezentanţii H&M la solicitarea ZF privind activitatea acestei firme şi planurile pe care grupul le are pentru piaţa locală.

    Ei nu au dorit să ofere alte detalii privind scopul şi motivul înfiinţării ei, dar au spus că nu este pentru un centru IT.

    Totuşi, există mai mulţi jucători din business care au ales România pentru a-şi deschide centre de IT, cel mai recent exemplu este cel al gigantului din industria cosmetică Estée Lauder. Companiile vin aici pentru că există deja o piaţă dezvoltată şi cu forţă de muncă bine pregătită.

    Alte companii care au acelaşi CAEN ca noua firmă a H&M sunt IBM România, Amazon Development Center sau Pentalog România, conform platformei de analiză a companiilor termene.ro.

    În ceea ce priveşte entitatea juridică nouă a H&M, compania nu are încă încasări sau angajaţi în 2022, semn că nu a fost încă demarată activitatea.

    Pe plan local, H&M a intrat cu operaţiunile de modă în 2011, iniţial cu brandul principal, pentru ca cinci ani mai târziu să aducă şi COS, o marcă poziţionată pe un segment superior de preţ. România este o piaţă relativ nouă pentru suedezii care sunt prezenţi în Polonia şi Cehia din 2003, iar în Ungaria din 2005.

    Retailerul de modă a obţinut în 2022 în România afaceri de aproape 977 de milioane de lei, cu 15% mai mari decât în anul anterior, având local 54 magazine offline sub brandul H&M şi două sub numele COS. Ambele mărci sunt operate pe aceeaşi firmă.

    Mai mult, suedezii au şi operaţiuni online, atât pentru cele două branduri, cât şi pentru altele pe care nu le au şi în offline în România, mai exacti MOnki, Weekday & Other Stories şi ARKET. Nu este clar dacă aceste vânzări virtuale sunt raportate direct în Suedia, ca în cazul altor grupuri de modă, sau figurează tot pe aceeaşi entitate juridică din România.

  • Povestea unei noi afaceri româneşti cu potenţial gigant, construită de o echipă de colegi care au ajutat la crearea celui mai mare business românesc construit vreodată

    Succesul avut de UiPath, unicornul tech născut în Bucureşti, nu doar a pus România pe harta inovaţiei tehnologice la nivel global, ci a creat şi o generaţie nouă de antreprenori care au la rândul lor şansa de a dezvolta companii tech cu impact internaţional. Un astfel de exemplu este Kubeark, un start-up local, demarat de şase colegi care au lucrat în cadrul UiPath şi care până acum au reuşit să atragă finanţări de la mai multe fonduri de investiţii care au pariat încă de la început pe unicornul românesc.

    Au fost investiţi mai mult de un milion de dolari până acum în Kubeark şi în platformă. Banii, în principal, au fost investiţi în oamenii, în colegii noştri. Este cel mai important lucru pentru noi să avem oamenii cu experienţa şi cu capacitatea necesară să poată inova. Încercăm să le dăm cât mai multă libertate să inoveze. De-abia acum cred că începe partea efectivă de inovare reală, în clipa în care am început să avem anumiţi clienţi, să discutăm cu ei, să aplicăm ceea ce facem, şi cred că toate aceste costuri şi toată această dezvoltare viitoare a companiei se vor duce în principal către oameni şi mult mai puţin către orice altceva“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Bogdan Nedelcov, cofondator şi CEO al Kubeark.

    Suma investită până acum provine din runda de finanţare pre-seed în valoare de 2,8 milioane de dolari obţinută de Kubeark la începutul acestui an de la Credo Ventures (lead investor), LAUNCHub Ventures, Seedcamp, 500 Emerging Europe, Sequoia Scout şi încă un fond de investiţii de dimensiune mai mică din SUA.

    Povestea Kubeark a început în urmă cu circa doi ani, când  Bogdan Nedelcov alături de cinci colegi cu care a lucrat anterior în cadrul unicornului UiPath -Teofil Harapcea, Adrian Tudoran, George Dumitraşcu, Bogdan Dumitru şi Mihai Faur – au avut ideea de a dezvolta o platformă pentru managementul operaţiunilor software.

    „Am început acum doi ani şi jumătate din ideea de a ajuta creatorii de software să-şi distribuie şi să facă managementul operaţiunilor software-ului pe care îl produc mai uşor şi mai facil pentru clienţii săi. De-a lungul timpului am creat o platformă destul de complexă. Am început cu una foarte tehnică targetată pe oamenii care lucrează în zona de infrastructură de cloud, dar cu timpul am avansat, iar platforma la nivelul actual este o platformă mai mult de business prin care automatizăm şi ajutăm companiile să îşi livreze clienţilor software-ul pe care îl creează. Iar clienţii pot fi de două tipuri – pot fi cei externi, deci creatorii de software care vor să-şi vândă softul efectiv pe piaţă, dar există şi o piaţă adiacentă, şi foarte mare de altfel, a celor care îşi creează softul pentru nevoile interne ale companiei şi îi ajutăm şi din acest punct de vedere.“

    Platforma Kubeark susţine transformarea digitală prin trei arii de servicii principale. În primul rând, simplifică administrarea ciclurilor de viaţă ale software-ului în contextul mai multor infrastructuri, accelerează procesele de lansare de noi produse şi servicii şi transformă aplicaţii software existente în soluţii eficiente de tip SaaS. În al doilea rând, asigură mentenanţa şi administrarea soluţiilor software fără niciun fel de întreruperi, crescând astfel eficienţa şi siguranţa operaţiunilor, iar în al treilea rând, oferă avantaje financiare substanţiale datorită posibilităţii de a optimiza utilizarea resurselor şi gestionarea costurilor, sporind în acelaşi timp vizibilitatea şi profitabilitatea platformelor cloud.

    „Noi am adus o reducere a complexităţii în industrie prin adăugarea de funcţionalităţi şi de module în platformă, în aşa fel încât prin aceeaşi acţiune, aceeaşi metodă să poată fi aplicată la oricare dintre furnizorii de cloud. Dacă există un centru de date on-premise să fie aplicat şi acolo, practic să fie aplicate aceleaşi politici de securitate şi de guvernare peste clouduri şi on-premise. Şi mai mult de atât, să reducem complexitatea şi technical debt-ul necesar pentru a putea scala în mai multe clouduri sau în mai multe infrastructuri. E o tendinţă în piaţă acum – companiile nu numai că au o strategie multi-cloud şi că la ora actuală merg cu anumite funcţionalităţi din fiecare cloud pentru a-şi atinge ţelurile, dar există o componentă foarte puternică şi de on-premise care este acolo şi care va rămâne. Deci există o complexitate a infrastructurilor şi a sistemelor şi este extrem de greu de gestionat, iar Kubeark vine şi rezvolvă exact această problemă”, a explicat Bogdan Nedelcov.

    Recent, echipa Kubeark a lansat o nouă versiune a platformei sale, cea mai importantă funcţionalitate adăugată fiind cea de automatizare.

    „Am inclus toolul de automatizare prin care un utilizator de Kubeark nu mai trebuie să facă aproape nimic manual. Odată ce şi-a setat nişte lucruri în platforma noastră, se poate da drumul la o automatizare, iar totul să mergă din punct de vedere tehnic fără o intervenţie umană. Acest aspect este foarte important deoarece clienţii noştri îşi doresc scalabilitate, îşi doresc expansiunea, să ajungă la mii sau chiar zeci de mii de clienţi, iar această intervenţie umană este extrem de dificil de organizat când vine vorba de scalabilitate şi de targeturi de nivelul acesta.”

    Pe lângă partea de automatizare, start-up-ul a inclus în noua versiune şi un modul care ajută companiile să îşi vândă produsul cu ajutorul marketplace-urilor sau în secţiunile de la furnizorii de cloud, tip Azure, AWS etc.

    „Pe lângă acesta, cred că cel mai important lucru nou, care nu se vede foarte mult în faţă, este partea de securitate, partea de enterprise-grade din platforma noastră. Am introdus foarte multe concepte în aşa fel încât să ne ajute pe viitor să vindem platforma către companii din ce în ce mai mari. Ne referim la companiile foarte mari, companiile enterprise din toată lumea, cele care produc tehnologie şi pentru acestea era nevoie să aducem platforma la un nivel de securitate şi la un nivel de scalabilitate necesară cât să fie acceptată de către ei”, a adăugat el.

    Anul acesta, Kubeark vrea să atragă clienţi-cheie din diferite industrii precum cea bancară, asigurări, telecom, educaţională şi academică, pentru a înţelege cât mai bine particularităţile fiecărei industrii în parte.

    Printre clienţii actuali ai Kubeark se şi numără două start-up-uri din România – CRM Connect şi Zetta Cloud. „Aceştia au plecat de la zero cu noi. Când au dezvoltat produsul, l-au dezvoltat cu ajutorul Kubeark şi au gândit o strategie multi-cloud. Chiar dacă la început erau mici, ne-a uimit efectiv cum au putut să crească şi ce au putut să facă cu ajutorul Kubeark. În rest, discutăm cu foarte multe companii extrem de mari. În principal, targetul nostru sunt companiile enterprise sau creatorii de software enterprise şi industriile diferă extrem de mult.”

    Modelul de business al Kubeark se bazează pe achiziţia de licenţe pentru folosirea soluţiei, dar în curând start-up-ul va avea şi o versiune SaaS a soluţiei. Tarifele variază foarte mult de la client la client, în funcţie de modulele alese, proiectele putând varia ca şi costuri de la câteva zeci de mii de dolari până la câteva milioane de dolari.

    „Ne bazăm foarte mult pe partenerii de business, pe consultanţi, dar şi partenerii tehnici care pot să facă implementări şi pot să ne ajute în zona aceasta. Avem o strategie destul de complexă şi complementară cu aproape toate industriile. Suntem pregătiţi să dăm drumul la motoarele de vânzări cât de curând.”  

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Bogdan Nedelcov, cofondator şi CEO al Kubeark.

    Ce face? Dezvoltă o platformă de management al operaţiunilor software.

    „Au fost investiţi mai mult de un milion de dolari până acum în Kubeark şi în platformă. Banii, în principal, au fost investiţi în oamenii, în colegii noştri. Este cel mai important lucru pentru noi să avem oamenii cu experienţa şi cu capacitatea necesară să poată inova. Încercăm să le dăm cât mai multă libertate să inoveze. De-abia acum cred că începe partea efectivă de inovare reală, în clipa în care am început să avem anumiţi clienţi, să discutăm cu ei, să aplicăm ceea ce facem, şi cred că toate aceste costuri şi toată această dezvoltare viitoare a companiei se va duce în principal către oameni şi mult mai puţin către orice altceva.“

    2. Mădălin Ilie, CEO al Telerenta

    Ce face? A lansat de curând o platformă automatizată pentru închirierea de echipamente electronice. Momentan, de pe site-ul telerenta.ro se pot închiria doar televizoare.

    „Estimăm că până la finalul anului vom avea circa 3.000 de contracte active pentru televizoare şi alte echipamente pe care le vom adăuga pe parcurs. Plănuim ca în următoarea perioadă, în a doua jumătate a acestui an, să începem să adăugăm şi alte categorie din zona de electronice şi IT, primele pe care le avem în vedere fiind laptopurile.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Andrei Perianu, cofondator şi COO al Bankata.ro – platformă digitală de agregare a produselor financiare.

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns la aproximativ 15.000 de utilizatori lunari din care o treime îşi continuă activitatea pe platforma financiară care colaborează în prezent cu aproape 98% din băncile din România. Platforma a fost lansată în august 2022.

    „Am ajuns la 15.000 de utilizatori lunari. Dar numărul de utilizatori nu este neapărat focusul nostru – bineînţeles, cu cât mai mulţi utilizatori, cu atât mai bine -, însă pe noi ne interesează să avem utilizatori care chiar cumpără ceva, adoptă un produs sau pe care îi ajutăm să facă o decizie financiară. Astfel, ne referim tot timpul la rate de conversie şi am observat că unu din trei oameni care vin pe platformă ia un anumit tip de decizie – fie se abonează la newsletter pentru a învăţa, fie explorează pe site-urile unor parteneri pe care îi avem, fie aleg un produs financiar. Deci o treime dintre cei care ne vizitează merg mai departe şi iau o decizie la noi pe platformă.“

    Rubrica „Start-up Star”

     

    Florin Talpeş, CEO şi cofondator Bitdefender

    Pieţele bursiere sunt închise pentru noile companii de tehnologie

    „E cunoscut faptul că în decembrie 2021 am depus un dosar la autoritatea americană de reglementare a bursei pentru a ieşi pe bursă, pe Nasdaq. Unul din motivele pentru care voiam să facem acest lucru este de a trece la nivelul următor pentru reputaţia noastră globală. Ce s-a întâmplat între timp? Toată lumea ştie – economia s-a dus unde s-a dus şi de fapt bursele pentru noi companii de tehnologie s-au închis.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation