BusinessMagazin

Tag: istorie

  • A nins pentru prima oară în istorie în „cel mai uscat loc din lume”. Localnic: „Am 30 de ani şi este prima dată când văd zăpadă”

    Imaginile din zonă arată vehicule acoperite cu gheaţă. Deşertul Atacama, din Chile, este considerat a fi cel mai uscat loc din lume.

    A nins pentru prima oară în istorie în oraşul El Salvador, situat adânc în deşertul Atacama, Chile. Pentru localnici, este prima oară când văd zăpada.

    Unul dintre localnici a mătrurisit următoarele: „Sunt fericit pentru că ai noştri copiii se pot distra o vreme în aer liber. Pentru mine este minunat, am 30 de ani şi este prima dată când văd zăpadă.”

    Imaginile din zonă arată vehicule acoperite cu gheaţă şi copii care se joacă în zăpada de 15 centimetri. Deşertul Atacama este considerat cel mai uscat deşert din lume, cu o medie de 12 până la 16 milimetri de ploaie pe an.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • O decoperire MAJORĂ făcută în Canada rescrie în totalitate istoria omenirii

    Un geolog afirmă că fosile de burete de mare, vechi de 890 de milioane de ani, descoperite în munţii din nordul Canadei, ar putea schimba cunoştinţele despre evoluţia animalelor.

    Un om de ştiinţă canadian crede că a găsit dovezi ale celei mai vechi urme animale cunoscute. Descoperirea făcută pe un munte îndepărtat din nord-vestul Canadei datează de 890 de milioane de ani, potrivit unei lucrări publicată în revista Nature.

    Geologul Elizabeth Turner a descoperit ceea ce crede că sunt fosilele unor bureţi antici, una dintre cele mai primitive forme de viaţă, fiind cu 350 de milioane de ani mai vechi decât orice alte fosile de bureţi găsite până acum.

    Dacă oamenii de ştiinţă îi vor confirmă cercetările, care au fost realizate într-o zonă a Teritoriilor de Nordvest, care au fost la un moment dat sub apă şi unde accesul se face doar cu elicopterul, descoperirea ar putea transforma radical perspectivele asupra evoluţiei vieţii pe Terra.

    Ce a descoperit geologul?
    Elizabeth Turner, profesoară la Şcoala de Ştiinţe ale Pământului din cadrul Universităţii Laurentiene din Canada, a găsit  structuri buretoase într-un recif vechi de 890 de milioane de ani. Ea a prezentat dovezi ale structurilor în formă de tub realizate din cristale de calcit.

    „Natura materialului este cunoscută din corpurile unor fosile de bureţi mult mai tinere”, a spus Turner.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • De ce nu ştim să scriem despre morţi?

    Când citesc Financial Times, The Economist, The Wall Street Journal sau New York Times sunt fascinat de „obituary”, adică ceea ce s-ar traduce la noi prin rubrica de necroloage.

    Mi se par printre cele mai interesante articole, rivalizând cu analizele şi comentariile din cele mai cunoscute publicaţii de business din lume.

    În aceste articole este descrisă viaţa unui om care s-a remarcat prin ceva, bun sau rău, articolele despre dictatori sunt fabuloase, a inventat ceva, a construit ceva, a creat o afacere, a influenţat viaţa socială sau scena politică, a scris cărţi, a condus sau a falimentat companii mari.

    Aceste „obituaries” sunt scrise extraordinar, reuşind să rezume în 3.000 – 4.000 de semne (800 – 1.000 de cuvinte) de ce a fost important acel personaj şi ce a lăsat în urmă.

    În iunie am citit, printre altele, despre cel care a venit cu conceptul de gândire laterală, Edward de Bono, care a murit la 88 de ani, lăsând în urmă una dintre cele mai interesante idei, care acum face parte din celebrul Dicţionar de la Oxford.

    Aceste articole sunt scrise de jurnalişti, de cei care au cunoscut acele personaje sau le-au urmărit de-a lungul carierei lor şi câteodată chiar de prietenii personajului în cauză.

    Pornind de la aceste exemple externe, mă întreb de ce noi, în România, nu putem scrie la fel, nu avem cultura de a vorbi despre un personaj sau altul, aşa, ca într-un articol.

    Când cineva moare la noi, în special artiştii, toată lumea este invitată să comenteze evenimentul: „Este o pierdere extraordinară pentru cultura noastră, pentru cinematografia noastră, pentru scena noastră, pentru politica noastră – nu-i nicio pierdere, pentru sportul nostru etc”. Eu nu ştiu de ce este o pierdere, pentru că pierderea ar fi ceva la viitor, pentru că în cele mai multe din cazuri, personajele respective au 80-90 de ani, mor de bătrâneţe sau de o boală. Şi, oricum, în ultimii ani din viaţă nu mai puteau să-şi aducă nicio contribuţie.

    Se scrie prea puţin despre personajul respectiv, ce a făcut el, de ce a fost important, cum l-au văzut prietenii sau cei care l-au cunoscut. Până la urmă ce poţi să spui despre el, dincolo de un anunţ la rubrica Decese?

    În cultură, în sport, mai este cum mai este, dar în economie, în business, este o pagină goală din punct de vedere al necroloagelor, al ferparelor.

    În afară de „Sincere Condoleanţe, o pierdere importantă”, nu mai avem nimic, este un delete total al vieţii, istoriei, activităţii personajului.

    Am pornit acest articol amintindu-mi despre moartea lui Fathi Taher, un celebru personaj din capitalismul românesc după anii ’90. El a fost influent în primul deceniu, fiind un personaj cu legături în lumea politică şi economică, care, într-un fel sau altul, a contribuit la crearea capitalismului după comunism.

    El a adus celebrul brand hotelier Mariott în România, sau cel puţin aşa a fost etichetat.

    Am vorbit cu el la telefon o singură dată, când a fost implicat în preluarea Electroputere Craiova, o licitaţie, o privatizare controversată. Şi când mi-a explicat cum vrea să facă locomotive la Craiova şi să le vândă în Orient.

    Bineînţeles că totul a devenit apoi o afacere imobiliară.

    Dar m-aş fi aşteptat ca Nicolae Badea, George Copos, chiar Viorel Hrebenciuc şi cei care l-au cunoscut, să aibă ceva de spus, de scris, despre el. Nu poţi să ceri generaţiilor actuale de ziarişti, internauţi, agregatori, cum li se spune, să scrie altfel decât ce mai găsesc pe internet, preluând de la alţii, că a fost investitor la Rapid şi că a murit de diabet.

    Taher a fost mult mai mult decât atât, dar se duce în istoria capitalismului românesc aşa cum îl dă Google.

    România a reuşit să-şi dezvolte capitalismul, aşa cum este el, dar acum mai trebuie să adauge şi o cultură a acestei istorii formată din personaje, branduri, companii, idei, creşteri spectaculoase sau prăbuşiri neaşteptate.

    Şi, bineînţeles, trebuie să învăţăm să scriem necroloage, mai mult decât Sincere Condoleanţe sau zicerile din Cimitirul Vesel de la Săpânţa.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari farse din istoria modernă, lucru valabil şi pentru România

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Istoria zbuciumată şi fascinantă a lui John McAfee, controversatul magnat în securitate digitală care şi-a pierdut aproape întreaga avere în timpul crizei financiare din 2008. El a fost care a fost găsit mort zilele trecute într-un penitenciar din Spania

    Când magnatul în securitate cibernetică a încercat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite în 2016, a invocat unul dintre cele mai cunoscute citate ale lui Steve Jobs: „În cinstea nebunilor, inadaptaţilor, rebelilor, scandalagiilor şi celor care văd lucrurile diferit”.

    McAfee, care a fost găsit mort zilele trecute într-un penitenciar din Spania ca rezultat al unei sinucideri, s-a încadrat în toate aceste descrieri.

    În cei 75 de ani de viaţă, pionierul sistemului antivirus cu acelaşi nume a construit şi a pierdut o avere, a devenit politician şi unul dintre cei mai mari susţinători ai criptomonedelor – toate acestea în timp ce s-a confruntat în mod constant cu legea.

    Moartea sa a venit la doar câteva ore după ce o instanţă de judecată din Spania a aprobat cererea de extrădare a Statelor Unite, unde îl aşteptau o serie de acuzaţii de evaziune fiscală. McAfee se afla în închisoare în Barcelona din luna octombrie a anului trecut, după ce a fost arestat la cererea SUA, reprezentând ultima fugă de autorităţi pe care avea să o efectueze.

    Pentru mulţi, viaţa de nomad a lui McAfee a dus la paranoie, violenţă şi escrocherii. El fusese acuzat recent de fraudă din cauza rolului pe care l-a jucat într-o schemă de exploatare a pieţei crypto, fiind asociat de autorităţi cu uciderea unuia dintre vecinii săi în 2012. De altfel, divagările sale de pe Twitter şi YouTube deveniseră din ce în ce mai incoerente.

    Însă pentru prietenii şi fanii cărora le-a adresat clipul de campanie, McAfee era un erou anti-sistem ale cărui temeri cu privire la instituţiile financiare şi de securitate ale guvernului au reflectat neîncrederea în autorităţi a cetăţenilor americani.

    „Mereu a visat că va construi un internet alternativ care nu ar avea niciuna dintre problemele şi defectele pe care le prezintă actualul internet”, spune unul dintre prietenii lui McAfee, Kim Dotcom, acuzat la rândul lui de organizarea uneia dintre cele mai mari încălcări ale drepturilor de autor din istorie.

    McAfee s-a născut în 1945 într-o bază militară din Marea Britanie, cu o mamă englezoaică şi un soldat american care era staţionat în regiune. Fiind educat în matematică, McAfee a învăţat în scurt timp cum să stăpânească procesele computaţionale ale vremii datorită unor perioade petrecute la NASA, Xerox şi Lockheed Martin în anii 1970 şi 1980.

    Ulterior, antreprenorul a creat faimosul software antivirus care îi poartă numele, într-o perioadă în care viruşii deveneau tot mai prezenţi în computerele oamenilor. A renunţat la funcţia de CEO în 1994, vânzând-şi participaţia la McAfee pentru 100 de milioane de dolari, avere pe care a pierdut-o aproape în totalitate în timpul crizei financiare din 2007-2008.

    În afara mediului corporate, multimilionarul a afişat o slăbiciune constantă pentru risc. La zece ani după ce a părăsit McAfee, a inventat un sport numit „aerotrekking”, care implica pilotarea la viteze mari a unor avioane ultrauşoare deasupra unor piste aflate în deşert. Când un client a murit în urma unui accident, în 2007, antreprenorul s-a mutat rapid în Belize.

    Acolo, McAfee a adoptat un stil de viaţă de tip „playboy”, cu droguri, arme şi un număr mare de prostituate, însă nici această escapadă nu avea să dureze prea mult: în 2012, vecinul său, cetăţeanul american Gregory Faull, a fost omorât în urma unui glonţ primit în cap, iar McAfee a fost numit „suspect” în cadrul cazului. Negând orice fel de implicare, a decis să plece în Guatemala, fiind arestat şi deportat în scurt timp în Statele Unite. Nu a fost acuzat niciodată cu privire la cazul din Belize.

    Un adevărat libertarian, McAfee ar fi oferit mai multe interviuri cu câte un pistol încărcat în ambele mâini pentru a se simţi mai „confortabil”. Îndreptându-şi atenţia către spaţiul politic în ultimii ani de viaţă, McAfee a eşuat în mod clar înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016.

    La scurt timp după ce a murit, un cont de Instagram care îi aparţinea lui John McAfee a postat o imagine care afişa litera „Q”, făcând referire la teoria conspiraţiei „QAnon”, mişcare ce a stârnit propriul său val de conspiraţii.

    „Puterea totală corupe. Aveţi grijă la puterile pe care le oferiţi unei democraţii”, reiese din ultimul mesaj pe Twitter al lui McAfee.

     

  • Spania, în luptă cu istoria: Guvernul de la Madrid se chinuie să salveze zonele rurale ale ţării, afectate de decenii întregi de migrare către marile oraşe

    Declinul populaţiei rurale din Spania a tulburat autorităţile şi cetăţenii pentru cel puţin 50 de ani, însă criza generată de COVID-19 ar putea schimba radical peisajul, conform Bloomberg.

    Pentru prima dată în ultimele decenii, unele localităţi de lângă principalele centre urbane ale ţării încep să înregistreze creşteri ale numărului de cetăţeni, în condiţiile în care restricţiile de circulaţie şi temerile provocate de răspândirea virusului stimulează cererea de locuinţe spaţioase, aflate mai aproape de natură.

    Trendul este în creştere şi în ţări precum Marea Britanie şi Statele Unite, însă situaţia din Spania vine „la pachet” cu o provocare suplimentară. Într-o ţară în care unele regiuni sunt extrem de slab populate, guvernul încearcă să încurajeze oamenii să rămână la sate şi după ce va lua sfârşit pandemia.

    Administraţia premierului Pedro Sanchez a promis să susţină trendul, exploatând cei 140 de miliarde de euro pe care îi va primi prin intermediul planului de recuperare UE de-a lungul următorilor şase ani. Astfel, guvernul plănuieşte să cheltuie tot mai mult pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi oportunităţilor din mediul rural.

    „Fondurile europene schimbă tot, permiţându-ne să ajutăm o porţiune a populaţiei rurale care nu este conectată la noile tehnologii”, spune Francesc Boya, secretar general al Ministerului Tranziţiei Ecologice responsabil pentru politicile demografice.

    Guvernul de la Madrid intenţionează să cheltuie 2,3 miliarde pentru asigurarea cu fibră optică a întregii ţării până în 2025 şi 2 miliarde de euro pentru extinderea infrastructurii 5G. Mai mult, autorităţile vor să aloce câteva miliarde de euro restaurării clădirilor municipale din zonele rurale şi să protejeze patrimoniul natural în timp ce va susţine agricultura sustenabilă, pescuitul şi gestionarea pădurilor.

    Totuşi, procesele se vor extinde pe o perioadă lungă de timp. Pe măsură ce campania de vaccinare din Spania continuă să avanseze, oamenii încep să ia în calcul reîntoarcerea în zonele urbane, forţând guvernul să îşi accelereze planurile în perioada următoare.

    Spaniolii au început să se mute en masse la oraşe odată cu începutul anilor 1950, la peste un deceniu de la sfârşitul Războiului Civil. Primul şi cel mai mare exod rural al Spaniei a durat până în 1991, ridicând porţiunea de cetăţeni din mediul urban de la 60% la 80%, conform băncii centrale.

    Bazându-ne pe numărul de kilometri pătraţi care conţin cel puţin un locuitor, doar 13% din teritoriul Spaniei este populat, faţă de 70% în Franţa şi 60% în Germania.

     

  • Premierul Florin Cîţu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani

    Premierul Florin Cîţu spune că România înregistrează cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criza economica din ultima suta de ani.

    Afirmaţia vine în contextul în care datele semnal privind evoluţia PIB în primele trei luni din acest an, publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS), indică o creştere economică de 2,8% faţă de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun.

    “Economia României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021. Felicitări romani! Romania are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criza economica din ultima suta de ani”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

    El precizează că urmează să fie luate toate masurile că economia României post-pandemie să fie mai puternica, mai competitiva, mai rezilientă.

    “În următorii ani eu mă aştept la o creştere economica care să spulbere toate estimările făcute până acum şi de care să beneficieze toţi romanii”, încheie Florin Cîţu postarea pe Facebook.

    Datele agregate de ZF privind prognozele eco­no­mice ale instituţiilor de credit şi analiştilor economici arată că economia României va creşte între 4,2% şi 6% în 2021.

    Astfel, prognoza guvernului, recent actualizată, indică o creştere de 5% a economiei în 2021.  Una dintre cele mai optimiste prognoze privind evoluţia reală a PIB-ului României este a FMI: un avans de 6% în 2021, care ar spulbera toată căderea din 2020 şi ar veni şi cu un plus considerabil. Agenţia de rating Fitch, care de curând a menţinut atât ratingul de ţară al României, cât şi perspectiva negativă, crede că PIB-ul va creşte la un ritm mediu anual de 5,8% în 2020-2021.

    Agenţia de rating Standard & Poor’s, care a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la „negativ” la „stabil”, este de părere că economia României va recupera în 2021 la un ritm de 5%, similar cu prognoza guvernului.

    Comisia Europeană anticipează, în prognoza de primăvară pentru 2021, că economia României va creşte în acest an cu 5,1%, faţă de o creştere estimată ante­rior de 3,8% (în februarie). Pe an­sam­blul UE, economia blocului comu­ni­tar va creşte, spune prognoza, cu 4,2%.

    Potrivit sursei citate, pentru România, în 2021, inflaţia va fi de 2,9%, rata şoma­ju­lui de 5,2%, deficitul bugetar de 8% din PIB, datoria publică va ajunge la 49,7% din PIB iar deficitul de cont cu­rent va atinge 4,9% din PIB.

     


     

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari păcăleli din istoria modernă a lumii, lucru care este valabil şi pentru ţara noastra

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Producţia de apă îmbuteliată, alături de recipientele acestora, necesită un proces complex. Un studiu publicat în jurnalul Environmental Research Letters a scos la iveală că în jur de 32-54 de milioane de barili de petrol au fost folosiţi pentru producţia apei îmbuteliate consumate în Statele Unite în anul 2007.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • ISTORIE. Un mesaj de la Nicolae Ceauşescu a fost lăsat de oameni pe lună. Ce spune dictatorul în el

    Nicolae Ceauşescu a fost unul dintre cei 73 de lideri de stat care în anul 1969 au transmis mesaje de pace, care au fost duse pe Lună de americanii Neil Armstrong şi Edwin Aldrin.

    Nicolae Ceauşescu a semnat un text de trei rânduri, redactat atât în română cât şi în engleză: „Fie ca primul contact al omului cu Luna să ducă la împlinirea aspiraţiilor de progres şi pace ale tuturor celor de pe Pământ”. Mesajul a fost însoţit de un un steag al României Socialiste, cu stema în mijloc. Mesajul a fost fotografiat, micşorat de 200 de ori şi inserat pe un disc de silicon, de dimensiunea unei monede de 50 de cenţi.

    Mesajul lui Ceauşescu, alături de mesajele altor 72 de lideri ai lumii în anul 1969
    Neil Armstrong şi Edwin Aldrin au fost primii oameni care au păşit pe Lună în anul 1969. Cei doi au petrecut pe satelitul natural al Pământului  21 de ore şi 36 de minute şi au lăsat acolo lucruri simbolice printre care: un steag american, o insignă a misiunii Apollo 1 şi o placă pe care erau două desene ale Pământului, reprezentând emisfera vestică şi cea estică, semnăturile astronauţilor şi o placă având inscripţionat mesajul: „Oameni de pe planeta Pământ au pus pentru prima dată piciorul pe Lună în iulie 1969. Venim cu gânduri de pace, în numele întregii specii umane“.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cum a reuşit o fetiţă de 13 ani să facă milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    Adolescenta a lansat Me & The Bees Lemonade în 2009, pe când avea doar patru ani. După ce a fost înţepată de o albină, fetiţa a dorit să afle mai multe despre aceste insecte şi aşa i-a venit ideea de a prepara limonadă cu miere după o reţetă din anul 1940, care îi aparţinea bunicii sale. Iniţial, aceasta a vândut limonadă în faţa casei unde locuieşte cu părinţii săi în Austin, SUA. Afacerea a luat avânt în 2015, când Ulmer a obţinut un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul de hipermarketuri Whole Foods Market, care prevedea ca fata să aprovizioneze 55 de magazine ale retailerului cu brandul său de limonadă. Ea a câştigat o serie de competiţii şi a fost premiată inclusiv de preşedintele Barack Obama, cu puţin înainte ca acesta să ocupe actuala funcţie din fruntea SUA.

    “Câteodată trebuie să lipsesc la şcoală pentru a participa la interviuri sau la unele emisiuni TV. Alteori sunt nevoită să ratez prezentări importante deoarece am proiecte ample de pregătit pentru la şcoală”, povesteşte Ulmer pentru BBC.

    Părinţii săi au învăţat-o cât de important este să protejeze albinele şi despre rolul crucial pe care acestea îl joacă în acestora în polenizare şi în lărgirea ecosistemului. Asta a inspirat-o pe Ulmer să doneze o parte din veniturile businessului său organizaţiilor care se ocupă de protejarea albinelor. După ce a obţinut un contract cu o pizzeria locală, adolescent donează regulat 10% din profit.

    D’Andra şi Theo, părinţii adolescentei, au în spate o experienţă îndelungată în marketing şi vânzări dar, cu toate acestea, ei nu cunoşteau deloc domeniul industriei alimentare atunci când fetei i-a venit ideea afacerii cu limonadă . Au învăţat însă pe parcurs, alături de fiica lor, care îi consideră acum “co-CEO” în cadrul businessului.