BusinessMagazin

Tag: irlanda

  • România conduce, alături de Bulgaria şi Lituania, topul celor mai mici salarii brute din Europa. Cine câştigă cel mai mult

    22 dintre cele 28 de state ale uniunii au un salariu minim naţional, iar în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia acesta nu există.

    Pe lângă Bulgaria, Lituania şi România, salarii de până la circa 500 de euro mai au Ungaria (445 euro), Croaţia (462 euro), Republica Cehă (478 euro), Slovacia (480 euro), Estonia (500 euro) şi Polonia (503 euro).

    Alte cinci state au salarii între 600 şi 900 euro: Portugalia (677 euro), Grecia (684 euro), Malta (748 euro), Slovenia (843 euro) şi Spania (859 de euro).

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Un nou gigant mondial concediază MII DE OAMENI după ce a pierdut SUTE DE MII DE CLIENŢI

    Compania britanică Centrica, ce deţine distribuitorul British Gas, a anunţat că va concedia 4.000 de angajaţi după rezultatele slabe înregistrate în 2017.

    Profitul companiei, care desfăşoară activitate şi în Irlanda şi America de Nord, a scăzut anul trecut cu 17%, până la 1,4 miliarde de euro. În Marea Britanie, distribuitorul a pierdut peste 750.000 de clienţi, aproximativ 9% din numărul total.

    Centrica a anunţat că procesul de concediere, parte a unui plan mai amplu de reducere a costurilor, va afecta în principal afacerile din Marea Britanie.

    Valoarea acţiunilor Centrica a scăzut cu peste 50% anul trecut, ca reacţie a faptului că politicienii au căutat metode de a limita preţul plătit de consumatori pentru energie.

    Neil Wilson, analist de piaţă la ETX Capital, a declarat celor de la BBC că Centrica a progresat semnificativ în ceea ce priveşte reducerea costurilor, dar pierderea unui număr atât de mare de clienţi reprezintă un punct sensibil pentru distribuitor.

    Anul trecut, Centrica a anunţat că-şi va închide facilitatea de înmagazinare din Rough, iar ţara va înceta să utilizeze centrale pe cărbune până la mijlocul deceniului viitor.

  • Cum a reuşit un şomer cu o idee simplă să facă un business de sute de milioane de dolari

    Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.

    Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.

    PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Jucătorii au la dispoziţie mai multe arme, dar şi vehicule dintre care şi trei maşini, iar una dintre acestea este Dacia 1310. Maşina este populară, mai ales în rândul gamerilor români. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.

    Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.

    Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.

    În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.

    Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.

  • A câştigat la loto 27 de milioane de lire sterline. Ce a decis să facă cu banii a uimit pe toată lumea

    Margaret Loughrey  a câştigat la loterie nu mai puţin de 27 de milioane de liere sterline şi a promis că va dona 26 de milioane. Femeia din Strabane, Irlanda de Nord, era şomeră atunci când a câştigat la loterie. Ea susţine că a donat deja 13,5 milioane de lire sterline.

    Ea declarat pentru Sunday Life că va folosi cei 12,5 milioane de lire pentru a îmbunătăţi oraşul natal. Femeia de 48 de ani a ales să nu cheltuiască banii pe case şi maşini scumpe , ci să investească banii în afaceri locale pentru a ajuta localnici.

    “Imediat cum am câştigat banii am zis că o să donez o bună parte din ei. Deja am donat jumătate din ei. Tot timpul am zis că o să păstrez doar 1 milion pentru mine”, a declarat ea.

    A achiziţionat un complex istoric pe care vrea să-l transforme într-un complex turistic şi ar vrea să cumpere un business park cu mai multe clădiri care a fost închis recent. Şi-a cumpărat şi o casă de vacanţă în Portugalia, menţionând că Irlanda de Nord va rămâne tot timpul casa ei.

    Înainte de câştig era şomeră şi primea 58 de lire pe săptămână, iar viaţa i s-a schimbat când a cumpărat un bilet loto. “Ştiu cum e să nu ai nimic de aceea vreau să împărtăşesc noua mea bogăţie”, a mai spus ea. 

  • Integrarea rapidă în UE a ţărilor din Balcanii de Vest este promovată de 12 state membre

    Austria, Cehia, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia propun un summit UE anual cu liderii de stat din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo şi Serbia.

    Conform propunerii trimise Comisiei Europene la finele lunii ianuarie, cele 12 state membre vor să permită accesul la întrunirile UE din domenii precum mediu, sănătate, transporturi şi politică externă pentru guvernele ţărilor din Balcanii de Vest.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CV de manager global

    „În viaţă jonglezi cu un număr de bile: familia, prietenii, cariera, realizările personale, sănătatea; unele sunt din cauciuc şi dacă le scapi revin – de exemplu, cariera, iar altele sunt făcute din sticlă şi dacă le scapi, se ciobesc”, descrie Marcel Martin, executivul de 59 de ani care conduce diviza de supply chain la nivel global a grupului Coca-Cola Hellenic Bottling Company, o perspectivă preluată de la un fost executiv al Coca-Cola Enterprise, reprezentativă şi pentru parcursul său profesional.

    Divizia de supply chain este una dintre cele mai importante ale companiei care produce şi distribuie mai mult de 2 miliarde de unit cases (lăzi sau baxuri) de produse în toate cele 28 de ţări pe care compania este prezentă. Procurementul, planificarea celor mai importante proiecte, producţia şi ingineria, precum şi sustenabilitatea companiei sunt câteva dintre reperele subsumate acestei divizii.

    Coca-Cola HBC operează într-un teritoriu vast care se întinde de la County Kerry, din Irlanda, până la coasta Pacificului din Rusia şi de la Cercul Arctic până la Nigeria; în acest teritoriu, printre misiunile principale ale diviziei de care este responsabil românul se află construirea unui lanţ de producţie care să aprovizioneze toate aceste pieţe la un cost optim, precum şi dezvoltarea capacităţii de a dezvolta inovaţii uniform, într-un ritm rapid. „O optimizare de genul acesta presupune o viziune asupra lanţului de producţie al grupului ca un întreg, de la unităţile de producţie ale grupului şi liniile de producţie din acestea, până la numărul de centre de distribuţie şi depozite pe care compania le deţine”, descriu reprezentanţii Coca-Cola HBC rolul acestei divizii pe site-ul companiei.

    Iar dacă în trecut echipele de supply chain raportau direct directorului de ţară şi, cu o linie întreruptă, grupului de supply chain, schimbarea produsă odată cu numirea lui Marcel Martin la conducerea acestei divizii, în 2015, este că tot lanţul raportează acum în linie directă grupului. Potrivit lui Martin, mai multe companii mari au făcut o astfel de schimbare, printre care P&G, Carlsberg, Unilever, cu scopul de a implementa mai rapid elemente de standardizare, practici de succes, inovaţie, tehnologii noi. Divizia pe care o conduce românul are un rol esenţial astfel în viitorul îmbuteliatorului lider al The Coca-Cola Company (în termeni de volum), care deserveşte o populaţie de aproximativ 595 de milioane de oameni şi cu venituri anuale nete care se plasează la peste 6,2 miliarde de euro (în 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile).

    În România, ecosistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Pe plan local, îmbuteliatorul este cel mai mare jucător de pe piaţa băuturilor, având trei fabrici, la Ploieşti, Vatra Dornei şi Timişoara, circa 1.500 de angajaţi şi afaceri de peste 2,2 miliarde de lei (aproape jumătate de miliard de euro) la nivelul anului 2016. Profitul companiei s-a situat la 280 de milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Marcel Martin a plecat din ţară de două decenii; a păstrat însă un uşor accent moldovenesc, specific judeţului de origine, Vasluiul. Vorbeşte o română perfectă şi este atent să îşi acorde timp pentru a găsi corespondentele din limba natală pentru unele cuvinte – chiar şi expresii împământenite în limba engleză şi în corporaţiile de pe piaţa autohtonă.

    Martin a studiat, între 1979 şi 1983, Mecanica Fină în cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. Spune că, la acel moment, considera această disciplină drept calea de mijloc între cele două pasiuni ale sale, matematica şi literatura. „Era o facultate destul de nouă la vremea respectivă şi cu o orientare foarte mare către sisteme automate, roboţi industriali, lucruri atractive la vremea aceea şi care s-au demonstrat a fi foarte utile mai târziu.” S-a specializat în sisteme automate, după care şi-a început cariera la Iaşi, cu o repartiţie în compania de electronică Tehnoton. Aceasta avea circa 4.000 de angajaţi şi producea echipamente electronice pentru larg consum şi echipament pentru navigaţie maritimă.

    În ultimii trei ani petrecuţi la Tehnoton, ocupa funcţia de şef al proiectării tehnologice, despre care spune că era similar cu un departament de cercetare şi dezvoltare al zilelor noastre. A lucrat acolo până în 1992, până când a sesizat oportunitatea angajării la Coca-Cola Iaşi, în momentul în care compania a început recrutările  acolo. Astfel, devenea unul dintre primii 10 oameni recrutaţi de compania care îşi făcea intrarea pe piaţa locală; un an mai târziu pleca deja între-un stagiu de pregătire intensivă în Irlanda. Spune că în perioada aceea, România avea o imagine nefavorabilă din cauza apariţiilor în presa internaţională legate de orfelinatele locale şi rememorează o întâmplare în acest sens: „Eram 10 oameni destul de tineri, dar maturi totuşi, într-un pub, iar după ce am fost întrebaţi de unde suntem, următoarea întrebare a fost dacă suntem orfani”.

  • Facebook va plăti taxe la nivel local, nu prin intermediul diviziei din Irlanda

    Compania a anunţat că va muta structura locală de vânzări în ţările unde are un birou care poate asigura vânzările către agenţiile de publicitate locale. Facebook şi-a mutat operaţiunile internaţionale în Irlanda, în 2010.

    Mai multe voci din Statele Unite şi Europa au criticat Facebook din cauza practicilor sale în materie de taxe. Anul trecut, compania a transmis că va opri mutarea vânzărilor din Marea Britania în Irlanda, după ştirile care anunţau că Facebook a plătit taxe în valoare de doar 4.327 lire, în 2014. În Statele Unite, compania ar putea plăti 5 miliarde de dolari, plus taxe şi penalităţi, pentru operaţiunile globale care sunt raportate de unitatea irlandeză.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV Siegried Mureşan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European: “Uniunea Europeană a câştigat pe toată linia în cadrul acestor negocieri”

    “Noi am avut trei mari priorităţi şi acordul final de astăzi include poziţia Uniunii Europene pe toate aceste priorităţi. În primul rând, asigurarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene în Marea Britanie. Am obţinut garantarea de către Guvernul de la Londra a dreptului de reşedinţă permanentă a cetăţenilor europeni în Marea Britanie după Brexit. Acest lucru este esenţial şi pentru România deoarece avem 230.000 de cetăţeni români care trăiesc în Marea Britanie. În plus, formalităţile pentru obţinerea certificatului de rezidenţă după Brexit vor fi simple şi cu cheltuieli minime. Cea de-a doua prioritate a Uniunii Europene a fost achitarea de către Marea Britanie a tuturor obligaţiilor la Bugetul UE şi Guvernul britanic s-a angajat acum, din nou, în scris să achite toate obligaţiile. Eu am fost întotdeauna relaxat cu privire la plata acestor obligaţii şi am ştiut că Marea Britanie le va plăti deoarece era obligaţia ei legală. Nu a existat nimic de negociat aici. Cea de-a treia prioritate a fost păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, lucru obţinut de asemenea”, a mai spus Mureşan.

    Divergenţele existente cu privire la relaţia dintre Irlanda şi Irlanda de Nord au întârziat încheierea unui acord, explică el, însă la începutul acestei săptămâni, atât Uniunea Europeană cât şi Guvernul Marii Britanii şi Guvernul Irlandei de Nord agreaseră un text cu privire la păstrarea deschisă a frontierei dintre sudul şi nordul insulei.

    “Acest text nu a fost agreat de Partidul Democrat Unionist din Irlanda de Nord (DUP) – care susţine Guvernul minoritar britanic condus de prim-ministrul Theresa May. Problema este că la Londra avem de-a face cu un guvern slab, care a pierdut majoritatea la alegerile parlamentare din luna iunie şi este tolerat de acest mic partid unionist nord-irlandez. Aşadar, prim-ministrul Theresa May nu a putut decide pe cont propriu, iar, în cursul zilei de luni, în timpul negocierilor menite a fi finale nu şi-a putut da acordul pe textul pregătit. Vestea bună este că s-a ajuns acum la un acord şi acesta prevede păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Este un lucru esenţial pentru toată Uniunea Europeană deoarece pacea între Irlanda şi Irlanda de Nord a fost posibilă doar prin deschiderea completă a frontierei şi a liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor dintr-o partea în cealaltă a insulei”, remarcă europarlamentarul.

    Nici poziţia de forţă pe care o prezentau britanicii la începutul acestui an, explică Siegfried Mureşan, nu se mai manifestă în prezent. “În 9 luni de zile, Theresa May a ajuns, de la prim-ministrul care anunţa că va fi <extrem de dură cu Juncker>, la prim-ministrul care azi-dimineaţă a spus <Mulţumesc, Jean-Claude!>. Momentul de cotitură au fost alegerile parlamentare din Marea Britanie din care Theresa May a ieşit extrem de slăbită. Înainte de alegeri a avut majoritate, a convocat alegeri anticipate pentru a-şi întări poziţia de negociere, dar cetăţenii nu i-au oferit majoritate şi guvernează acum cu un guvern minoritar slăbit, fiind tolerată de micul partid unionist irlandez. Cel de-al doilea factor a fost că timpul se scurge evident împotriva Marii Britanii care a depus la sfârşitul lunii martie cererea pentru părăsirea Uniunii Europene şi în 29 martie 2019, la ora 24.00, va ieşi din UE. Timpul de negociere este de doi ani şi este clar stipulat şi în acordul de astăzi că atunci Marea Britanie va părăsi Uniunea. Este esenţial pentru Marea Britanie să existe un acord la momentul ieşirii şi să ştim care va fi relaţia viitoare. Acest lucru este important în primul rând pentru companiile britanice care exportă atât de mult spre Europa şi pentru consumatorii britanici care au nevoie în continuare de acces la produsele pe care noi le exportăm. Ieşirea fără un acord ar fi fost un dezastru pentru cetăţenii şi economia Marii Britanii şi, de aceea, Theresa May era presată să ajungă la un acord. Evident că a trebuit să renunţe la toate poziţiile politicianiste pe care le-a susţinut în prima parte a negocierilor şi pe care populiştii, fie de la UKIP, fie populiştii eurosceptici din propriul partid i le-au susţinut iniţial. În ultimele săptămâni, Theresa May a revenit la realitate şi a decis să facă singurul lucru înţelept şi singurul lucru posibil: să respecte toate angajamentele, toate legile. Şi aceasta este o bază serioasă de negocieri. Ca atare, am putut încheia acum cu succes prima etapă a acestui proces de negociere.”

    În ceea ce priveşte cea de-a treia fază a negocierilor, Siegfried Mureşan spune că şefii de stat şi de guvern reuniţi la Consiliul European vor concluziona oficial, săptămâna viitoare, că s-au înregistrat suficiente progrese legate de cele trei priorităţi principale care definesc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. “De acum, discuţiile se vor concentra pe relaţia viitoare dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Este cert că va fi una diferită de cea de până acum pentru că cea mai bună relaţie pe care o poţi avea cu Uniunea Europeană este din calitatea de stat membru. Este evident că relaţia va fi mai slabă, dar este în interesul ambelor părţi să rămână una bună. Sunt prea multe lucruri care ne leagă de Marea Britanie din punct de vedere economic, politic şi de securitate pentru a nu avea o relaţie bună pe viitor. Este foarte important că s-a ajuns acum la un acord privind prima etapă, dar cea de-a doua etapă – negocierile privind construirea unei noi relaţii – cu siguranţă nu vor fi mai uşoare.”

  • UE şi Marea Britanie se apropie de un acord care va permite avansarea negocierilor Brexit

    “Sunt încurajat de progresele privind frontiera cu Irlanda. Ne apropiem de înregistrarea unor progrese suficiente înaintea summitului UE”, a declarat Donald Tusk luni după-amiază prin Twitter.

    Donald Tusk a făcut acest anunţ după conversaţia pe care a avut-o prin telefon cu premierul Irlandei, Leo Varadkar.

    Potrivit unor surse irlandeze, Guvernul Theresa May a dat asigurări că nu va reinstitui controalele vamale la frontiera dintre Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, şi Irlanda, după Brexit.

  • UE susţine că Irlanda are ultimul cuvânt în privinţa acordului de Brexit pentru frontieră / Tusk: Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin

    Donald Tusk a precizat că, deşi echipa de negociere a UE reprezintă interesele celor 27 de state membre, Irlanda va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la chestiunea frontierei.

    “Permiteţi-mi să spun foarte clar: dacă oferta din Marea Britanie este inacceptabilă pentru Irlanda, atunci va fi, de asemenea, inacceptabilă pentru UE. Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin, cel puţin atât timp cât negocierile Brexit continuă“, a declarat preşedintele Consiliului European, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul irlandez Leo Varadkar.

    Tusk a confirmat că i-a oferit premierului britanic Theresa May un termen limită – până luni, 4 decembrie – pentru a face o ofertă finală privind condiţiile de la graniţa irlandeză, înainte ca şefii de guvern din UE să decidă dacă a fost înregistrat “un progres suficient” în ceea ce priveşte acordul de Brexit, pentru a deschide ulterior discuţiile asupra relaţiilor comerciale viitoare.

    Dacă Londra îndeplineşte cele trei condiţii esenţiale ale Bruxellesului – factura de Brexit, drepturile cetăţenilor şi frontiera irlandeză – atunci liderii europene ar putea demara negocierile comerciale în cadrul summitului din 14-15 decembrie.

    Premierul Irlandei, Leo Varadkar, a spus vineri că, deşi s-au făcut progrese în privinţa situaţiei frontierei, următoarele zile vor fi cruciale, iar Irlandei nu îi este frică să folosească dreptul de veto dacă este necesar.

    “Marea Britanie trebuie să ofere soluţii credibile, concrete şi viabile care să garanteze că nu va exista o frontieră dură … indiferent de relaţia viitoare dintre UE şi Marea Britanie. Sunt un optimist din fire … Cu toate acestea, sunt, de asemenea, pregătit să rămân ferm alături de partenerii noştri, dacă este nevoie … dacă oferta din Marea Britanie nu este potrivită“, a spus Varadkar.

    Irlanda de Nord se află în mijlocul uneia dintre cele mai dificile şi importante probleme ale Brexit, fiind căutate soluţii pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, şi Irlanda de Nord, care este administrată de Marea Britanie.

    Marea Britanie a susţinut că, după Brexit, nu ar trebui să existe puncte de frontieră şi controale de imigraţie de-a lungul frontierei de 500 de kilometri. Aproximativ 30.000 de persoane fac această trecere în fiecare zi, iar companiile depind de mişcarea neîngrădită a mărfurilor între nord şi sud.

    Autorităţile de la Bruxelles şi Dublin vor să păstreze o frontieră deschisă, însă susţin că Marea Britanie nu a reuşit să explice modul în care va reuşi acest lucru având în vedere intenţia declarată de a părăsi uniunea vamală a Uniunii Europene.