BusinessMagazin

Tag: iran

  • Liderii politici şi pieţele financiare au intrat în alertă după ce americanii l-au omorât pe generalul iranian Qassem Soleimani: Petrolul, aurul şi argintul cresc, bursele scad, iar Iranul promite să se răzbune

    Uciderea lui Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, de către americani, a declanşat o stare de alertă la nivel politic şi pe pieţele financiare, în contextul în care preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, promite răzbunare pentru asasinat.

    Pieţele au reacţionat imediat, aşa-numitele active „sigure” – aur, argint – înregistrând creşteri vineri, în timp ce preţul petrolului a sărit spre 70 de dolari, iar analiştii cred că va continua să crească pe parcursul zilei. Bursele au început să înregistreze scăderi la începutul anului, pe fondul situaţiei tensionate.

    Bursele europene au început să scadă

    Bursele europene înregistrează scăderi uşoare vineri, după s-au apropiat de maxim record, după atacul în care americanii l-au ucis pe Qassem Soleimani. Indicele STOXX 600 a înregistrat o scădere de 0,8% în prima parte a zilei, iar majoritatea burselor înregistrează scăderi.

    Indicele european pentru sectorul de turism .SXTP a scăzut cu 1,8% în prima parte a zilei, condus de scăderi operatorilor aerieni – care suferă din cauza preţului petrolului care a înregistrat creşteri de aproape 3%.

    Vineri la ora 12.15, acţiunile Lufthansa înregistrau o scădere de aproape 7%, cele ale Air France scădeau cu 7,5%, iar acţiunile EasyJet înregistrau o scădere de peste 3%.

    Preţul petrolului creşte iar analiştii spun că va continua să crească

    Potrivit CNBC, preţul petrolului a crescut cu peste 3% în prima parte a zilei. Petrolul Brent s-a scumpit cu 3%, până la 68,25 dolari per baril, în timp ce petrolul crud a crescut cu 2,86% până la 62,93 dolari per baril.  

    Pe lângă bursele europene, şi bursele americane par a fi afectate ca urmare a acestor evoluţii, astfel încât indicele Dow Jones ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare de vineri cu o scădere de 200 de puncte.

    Petrolul ar putea ajunge la 80 de dolari per baril dacă tensiunile geopolitice care escaladează vor afecta distribuţa de petrol din Orientul Mijlociu, consideră analiştii grupului de consultanţî Eurasia Group, citaţi de CNBC.

    Aurul şi argintul cresc

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinii din Orientul Mijlociu, unii investitori se refugiază în aşa-numitele active „sigure”, precum aurul şi argintul.

    Aurul a crescut cu 0,9% la maximul ultimelor patru luni vineri dimineaţă după ce americanii l-au ucis pe unul dintre cei mai puternici generali iranieni, potrivit Bloomberg.

    Vineri la ora 12.30, preţul aurului era în creştere cu 1,49%, potrivit GoldPrice. În acealaşi timp, argintul înregistrează o creştere de 1%.

    Preşedintele Iranului spune că îl vor răzbuna

    Preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, afirmă că “Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna” pe Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, ucis într-un atac aerian american, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    “Martiriul lui Soleimani va face Iranul şi mai hotărât să reziste expansionismului Americii şi să apere valorile noastre islamice”, a declarat Rouhani.

    “Fără niciun dubiu, Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna”, a ameninţat liderul de la Teheran.

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului ameninţă SUA

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului, a ameninţat vineri că asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul Qassem Soleimani, va dubla motivaţia rezistenţei împotriva Statelor Unite şi Israelului, relatează site-ul agenţiei Reuters, citând televiziunea iraniană de stat.

    “Toţi duşmanii ar trebui să ştie că jihadul rezistenţei va continua cu o motivaţie dublată şi că o victorie certă îi aşteaptă pe luptători angrenaţi în războiul sfânt”, a afirmat Khamenei într-un discurs la televiziunea.

    Liderul iranian a cerut declararea a trei zile de doliu naţional în legătură cu asasinarea lui Soleimani.

    Regimul din Iran se referă adesea la ţările şi forţele opuse Israelului şi Statelor Unite ca front de “rezistenţă”.

    Ministrul de Externe condamnă asasinatul

    Ministrul de Externe de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a condamnat vineri asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul iranian Qassem Soleimani, afirmând că această acţiune reprezintă “o escaladare nesăbuită şi extrem de periculoasă”, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “SUA poartă răspunderea pentru toate consecinţele aventurismului său neprincipial”, a afirmat şeful diplomaţiei iraniene într-o postare pe Twitter.

    Uciderea lui Qassem Soleimani

    Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, a fost ucis într-un atac aerian care a fost lansat de trupele americane asupra convoiului în care acesta se afla pe aeroportul din Bagdad, a anunţat vineri Pentagonul.

    „Acest atac avea drept scop descurajarea planurilor viitoare de atac iraniene”, a transmis Pentagonul într-un comunicat.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate.

    El a contribuit la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu, pe care Statele Unite şi duşmanii regionali ai Teheranului, Arabia Saudită şi Israel, s-au străduit să-l ţină sub control.

    El a supravieţuit mai multor tentative de asasinat împotriva lui puse la cale de agenţiile occidentale, israeliene şi arabe în ultimele două decenii.

    Forţa Quds este o unitate în Iran lui Gărzile Revoluţionare (IRGC) îndreptate pentru a desfăşura activităţi de război şi de informaţii neconvenţionale şi este responsabilă pentru operaţiunile internaţionale. Forţa Quds sprijină actorii non-statali în multe ţări, inclusiv Hezbollah în Lliban, Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian în Fâşia Gaza şi Cisiordania, rebelii Hutti din Yemen şi miliţiilor şiite din Irak, Siria şi Afganistan.

    Analiştii nu cunosc dimensiunea exactă a Quds, dar estimează ca ar avea 10.000-20.000 de membri. Forţa Quds raportează direct liderului suprem al Iranului , ayatollahul Ali Khamenei.

    Americanii spun că irakienii dansează pe străzi

    Mike Pompeo, secretarul de Stat al SUA, a postat pe Twitter o înregistrare despre care susţine că prezintă populaţia din Irak celebrând pe străzi uciderea lui Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul postului Fox News.

    “Irakienii – irakienii – dansează pe străzi pentru libertate; recunoscători că generalul Soleimani nu mai este”, afirmă Pompeo în mesajul care însoţeşte înregistrarea video ce prezintă mai mulţi oameni fluturând steaguri irakiene.

    Momentan nu este clar când şi unde a fost făcută înregistrarea prezentată de oficialul american.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate. De asemenea, a contribuit în mod semnificativ la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu.

    Ambasada SUA din Irak le recomandă cetăţenilor americani să părăsească „imediat” ţara

    Ambasada SUA de la Bagdad a recomandat cetăţenilor americani să să părăsească “imediat” Irakul, în contextul în care regimul de la Teheran a promis că va răzbuna asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Din cauza tensiunii crescute din Irak şi din regiune, Ambasada SUA îndeamnă cetăţenii americani să ţină cont de atenţionarea pentru călătorii din ianuarie 2020 şi să părăsească imediat Irakul”, se arată într-un comunicat publicat vineri de reprezentanţa americană de la Bagdad.

     

     

     

  • Iranul a blocat din nou accesul la internet, înaintea unor noi proteste programate pentru joi

    Autorităţile iraniene au decis miercuri să restricţioneze accesul la internet în mai multe provincii din ţară, cu o zi înaintea unor noi proteste programate prin intermediul reţelelor sociale, informează presa iraniană, citată de Reuters.

    Rude ale protestatarilor ucişi recent în Iran au făcut apel, prin intermediul acestor reţele, la organizarea unor noi proteste antiguvernamentale şi la organizarea unor ceremonii de comemorare a victimelor. Aceste evenimente ar urma să aibă loc joi.

    Protestele, declanşate în noiembrie au fost cauzate de creşterea puternică a preţurilor benzinei şi motorinei, însă la scurt timp, protestatarii au început să solicite mai multe drepturi, manifestaţiile transformându-se în proteste împotriva actualului regim de la Teheran.

    Guvernul iranian a lansat cea mai sângeroasă acţiune de represiune împotriva protestatarilor din ultimii 40 de ani şi a acuzat statele din regiune şi Statele Unite că ar fi intervenit pentru a produce aceste tensiuni sociale.

    Autorităţile au decis întreruperea accesului la internet la nivel naţional timp de o săptămână în luna noiembrie, pentru a evita extinderea manifestaţiilor, însă de această dată au negat că ar fi blocat accesul la aceste servicii.

     

  • ONU: Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate în urma protestelor din Iran

    Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate după protestele care au început luna trecută în Iran, a avertizat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, care solicită eliberarea celor reţinuţi în mod arbitrar, informează Le Figaro.

    „Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate în 28 din cele 31 de provincii ale Iranului de la începutul manifestaţiilor care au început pe 15 noiembrie”, a anunţat Rupert Colville, un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat.

    Înaltul comisar Michelle Bachelet „este extrem de îngrijorată de condiţiile de detenţie în care se află aceste persoane, de tratamentul la care au fost supuse şi de încălcarea drepturilor acestora de a beneficia de un proces corect, dar şi de posibilitatea ca aceste persoane să fie acuzate de fapte pentru care se poate aplica pedeapsa cu moartea”, a mai spus purtătorul de cuvânt, care a adăugat că Michelle Bachelet solicită eliberarea imediată a manifestanţilor care au fost „lipsiţi în mod arbitrar de libertate”.

    Protestele au izbucnit pe 15 noiembrie, după un anunţ al Guvernului referitor la creşterea preţului benzinei, în mijlocul crizei economice agravate de sancţiunile impuse de către Statele Unite.

    „Până acum, informaţiile sugerează că cel puţin 208 persoane au fost ucise, dintre care 13 femei şi 12 copii. Există, de asemenea, informaţii, pe care încă nu am reuşit să le verificăm, care sugerează că numărul morţilor ar fi de două ori mai mare”, a mai spus Rupert Colville. Amnesty International a estimat, de asemenea, că cel puţin 208 persoane au fost ucise de forţele de securitate iraniene în timpul protestelor.

  • Iranul anunţă creşterea înzecită a producţiei de uraniu îmbogăţit

    Cantitatea de uraniu îmbogăţit produs zilnic a ajuns la 5 kilograme, comparativ cu cea de 450 de grame, realizată în urmă cu două luni, ca urmare a abandonării angajamentelor presupuse de acordul nuclear din 2015, conform informaţiilor transmise de Ali Akbar Salehi.

    Teheranul a decis în mai suspendarea mai multor angajamente prevăzute de acord, la un an după ce preşedintele american Donald Trump a decis retragerea din cadrul acordului şi reimpunerea de sancţiuni republicii islamice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instagram, noul teren de joc digital pentru influenţa ruşilor în cadrul alegerilor electorale

    Reţelele de ruşi care încearcă să influenţeze alegerile electorale din SUA din 2020 se concentrează de data aceasta mai mult pe Instagram, potrivit Quartz.

    Facebook a anunţat luni că a identificat mai multe campanii coordonate pe platformele sale, iniţiate din Iran şi din Rusia.

    Eforturile ruseşti implicau în acest caz doar un cont de Facebook, la care se adaugă 50 de conturi de Instagram concentrate în principal pe influenţarea alegerilor din 2020 din SUA, transmite Facebook.

    Desigur, poate fi o coincidenţă că la această acţiune Facebook a descoperit mai multe conturi de instagram, însă specialiştii care au mai comentat de-a lungul timpului pe acest subiect susţin că platforma Instagram va juca un rol esenţial în campaniile de dezinformare pentru 2020.

    Un raport lansat de Comisia de Intelligence din Senat susţine că în timpul alegerilor din 2016, şi după acestea, Instagram a fost un instrument mai puternic pentru Internet Research Agency (IRA) decât a lăsat Facebook sau presa să se înţeleagă.

    „În final, activitatea IRA şi abordarea americanilor pe platforma Instagram a eclipsat dramatic interacţiunile comparabile la care s-a ajuns prin pagini de Facebook”, se arată în raport.

     

     

     

  • Prinţul încoronat al Arabiei Saudite vine cu un avertisment sumbru: „Petrolul va atinge preţuri astronomice dacă conflictul cu Iranul va escalada”

    Prinţul încoronat al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman a avertizat că petrolul riscă să atingă ajungă la un preţ uriaş în cazul în care tensiunile din Golful Persic se intensifică. Declaraţiile prinţului vin la două săptămâni după ce mai multe două rafinării de petrol s-au transformat în victimele unui atac cu drone, pentru care principalul vinovat este considerat Iranul, scrie CNBC.

    „Dacă lumea nu va face nimic pentru a descuraja acţiunile Iranului, vom vedea o majorare importantă a preţului petrolului, care va periclita interesele mondiale. Rezervele de petrol vor fi puternic afectate, iar preţul acestuia va atinge o valoare inimaginabil de mare”, a declarat prinţul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman.

    Atacul cu drone de acum două săptămâni a vizat două dintre cele mai mari instalaţii petroliere ale gigantului petrolier Aramco, fapt care a paralizat 50% din producţia de petrol a ţării, adică 5% din rezervele petroliere mondiale. După acest atentat preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproape 20%, ajungând la 72 dolari, cel mai mare preţ per baril înregistrat vreodată la deschiderea sesiunii de tranzacţionare.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Ministru: Iranul va folosi orice modalitate posibilă pentru a-şi exporta petrolul

    Iranul va folosi orice modalitate posibilă pentru a-şi exporta petrolul, a declarat duminică ministrul iranian al Petrolului, Bijan Zanganeh, citat de SHANA, site-ul Ministerului Petrolului, adăugând că exportul de ţiţei este dreptul legitim al ţării sale, potrivit Reuters.

    “Vom folosi toate modalităţile posibile de a exporta petrolul nostru şi nu vom ceda presiunii Americii, deoarece exportul de petrol este dreptul legitim al Iranului”, a spus Zanganeh.

    Exporturile iraniene de ţiţei au fost reduse cu peste 80% atunci când Statele Unite au impus noi sancţiuni Iranului, după ce preşedintele Donald Trump a ieşit anul trecut din Acordul nuclear semnat în 2015 între Iran şi puterile mondiale.

    Bijan Zanganeh a declarat miercuri în timpul unei călătorii la Moscova că piaţa mondială a petrolului se află într-o stare normală în urma atacurilor asupra infrastructurii de petrol din Arabia Saudită de la începutul acestei luni. În prezent, există un mic surplus pe partea de ofertă a pieţei de petrol, a spus el pentru reporteri.

    Sursa: mediafax.ro

  • Perspectivă sumbră: Atacurile cu drone din Arabia Saudită ar putea fi doar începutul unui război cibernetic total

    Recentele atacuri cu drone asupra companiei Saudi Aramco, care au afectat cel mai mare producător petrolier din lume şi au întârziat producţia de petrol – dând peste cap pieţele de gaz şi petrol – şi pentru care oficialii saudiţi îi acuză pe iranieni, ar putea fi continuarea unui război cibernetic total între două ţări, care este de mult pe punctul de a începe, potrivit CNBC.

    În timp ce saudiţii îi acuză pe iranieni, Iranul acuză rebelii Yemeni.

    În ultimii ani, Iran a lansat mai mulţi viruşi computerizaţi de distrugere împotriva Arabiei Saudite. Industria de petrol şi gaze a Regatului arab un a reuşit să ţină pasul în ceea ce priveşte apărarea sistemelor, avertizează experţi citaţi de CNBC.

    Astfel, investitorii ar trebui să se aştepte pe termen lung la situaţii de spionaj cibernetic şi situaţii de activităţi maliţioase, precum potenţialul atacurilor distructive care afectează companii din regiune, precum Aramco.

    Iran şi Arabia Saudită antrenează premisele unui război cibernetic de mai mult de un deceniu deja. Activitatea din Gold s-a concentrate asupra companiilor de petrol şi gaz, care au împreună mulţi terabiţi de date cu privire la disponibilităţile de petrol şi a sistemului complex de extracţie şi prelucrare.

    La mijlocul anilor 2000, facilităţile nucleare ale Iranului au fost atacate, spre exemplu, de un virus denumit Stuxnet. Software-ul era sofisticat, iar atacatorii îl puteau folosi nu doar pentru a extrage informaţii dar şi pentru a controla sau distruge.

    La acel moment, zvonurile indicau spre un efort comun al Israelului cu SUA drept vinovaţi pentru Stuxnet.

    Iran a reacţionat într-un mod surprinzător: nu a vorbit aproape deloc despre acest subiect, dar a luat măsuri în anii următori, consider locotenentul colonel Scott Applegate.

     

  • Iranul ar fi capturat un nou petrolier străin în Golful Persic

    Presa iraniană a informat că forţele maritime ale Gardienilor Revoluţiei din Iran au capturat un petrolier care încerca să extragă combustibil pentru ţările arabe.

    Petrolierul ar fi transportat aproximativ 700.000 de litri de petrol. Toţi cei şapte membri ai echipajului au fost reţinuţi.

    Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat, săptămâna trecută, capturarea unui petrolier britanic în Strâmtoarea Hormuz, în replică la oprirea în Strâmtoarea Gibraltar a unui vas care ar fi transportat petrol iranian destinat Siriei. Nava britanică Stena Impero a fost oprită de Gardienii Revoluţiei pentru “nerespectarea codului maritim internaţional, la solicitarea Autorităţii portuare şi maritime din provincia Hormuzgan”. Marea Britanie şi Statele Unite au condamnat vehement capturarea petrolierului britanic.

  • Tensiunile escaladează la noi cote: Forţele iraniene au arestat 17 persoane din cadrul unei reţele CIA, unii dintre ei fiind condamnaţi la moarte

    Forţele iraniene au reţinut 17 persoane care ar fi lucrat pentru Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), unii dintre ei fiind condamnaţi la moarte, pe fondul tensiunilor între Washington şi Teheran, a informat luni presa iraniană, citată de site-ul postului France 24.

    Autorităţile au “dezmembrat cu succes o reţea de spionaj CIA”, a informat şeful agenţiei iraniene pentru contraspionaj.

    “Cei care au trădat în mod deliberat ţara au fost predaţi justiţiei, unii au fost condamnaţi la moarte, iar alţii la închisoare”, a adăugat acesta.

    Anunţul a fost făcut în contextul intensificării tensiunilor între Washington şi Teheran, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat în 2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro