Grupul de hackeri AntiSec, care are legături cu mult mai cunoscutul Anonymous, a publicat pe internet – pe site-ul http://pastebin.com/nfVT7b0Z – un milion dintre aceste presupuse ID-uri, precizând că fac parte dintr-un grup mai larg de 12 milioane găsite într-un calculator al FBI, poliţia federală americană.
În opinia lui Eric Hemmendinger, expert în securitate informatică pentru grupul indian Tata Communications, afacerea este fără îndoială veridică, având în vedere scurgerile de informaţii orchestrate deja de Anonymous, şi suscită multe preocupări.
Cota de piaţă a urcat de la 58,1% în primul trimestru la 69,6%. Potrivit IHS, Apple nu a mai controlat un procentaj similar al pieţei globale din primul trimestru din 2011, potrivit firmei de cercetare IHS, citată de Bloomberg.
Vânzările de tablete la nivel global ar urma să le depăşească pe cele de PC-uri până în 2015, potrivit estimărilor firmei de cercetare Yankee Group, iar Apple se pregăteşte pentru apariţia de noi concurenţi ai iPad.
Microsoft va lansa în acest an tableta Surface, iar Google va introduce Nexus 7.
Acelaşi judecător a decis recent că tabletele Samsung Galaxy nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale Apple. Compania americană trebuie acum să informeze consumatorii cu privire la decizie, potrivit instanţei, transmite Bloomberg. Anunţul trebuie afişat timp de şase luni pe pagina de start a site-ului Apple din Marea Britanie şi publicat în mai multe ziare şi reviste, inclusiv Financial Times, Daily Mail şi Guardian Mobile, pentru a corecta posibila percepţie că produsele companiei sud-coreene ar copia tableta iPad, a cerut judecătorul.
Noul iPad va avea ecran de 7-8 inci, faţă de 9,7 inci la versiunea actuală, au afirmat sursele citate. Produsul ar putea fi anunţat în luna octombrie şi nu va avea acelaşi tip de ecran de înaltă rezoluţie regăsit pe iPad 3, cea mai recentă variantă a tabletei, lansată în luna martie, a spus una dintre surse. Un iPad mai mic, mai ieftin, ar putea descuraja ambiţiile Google, Microsoft şi Amazon.com pe piaţa tabletelor, comentează Shaw Wu, analist la Sterne Agee & Leach. Noul produs va avea probabil un preţ apropiat de cele ale Google Nexus 7 şi Amazon Kindle Fire, care au ecrane de 7 inci şi preţuri de referinţă de 199 dolari.
Tableta va avea ecran cu o diagonală de 10,6 inci şi va fi echipată cu Windows 8 Pro sau Windows RT, urmând să apară pe piaţă în a doua jumătate a acstui an, a anunţat directorul general al Microsoft, Steve Ballmer, în evenimentul de prezentare organizat luni seara la Los Angeles.
Varianta cu Windows 8 Pro este bazată pe o platformă Intel, în timp ce versiunea cu Windows RT este construită pe hardware ARM.
Surface vine îmbrăcată într-o husă, iar partea care acoperă ecranul poate servi drept tastatură şi track pad.
Microsoft se abate astfel de la strategia sa tradiţională de a se concentra pe dezvoltarea de software pentru sisteme hardware produse de companii partenere şi încearcă să propună un concurent puternic pentru iPad-ul celor de la Apple
Cel mai mare producător de software din lume şi-a intensificat astfel asaltul pe piaţa tabletelor, preferate de tot mai mulţi consumatori în defavoarea laptopurilor. Creşterea explozivă a pieţei tabletelor în ultimii doi ani a afectat semnificativ piaţa PC-urilor, în special segmentul portabilelor, exercitând presiuni asupra veniturilor generate de Windows.
Noua strategie ar putea deteriora relaţiile companiei cu unii producători de PC-uri, care au investit masiv pentru a-şi dezvolta propriile tablete Windows 8 şi ar putea fi nemulţumiţi că sunt nevoiţi să concureze cu un produs Microsoft. Microsoft vrea să lanseze Windows 8 la timp pentru sezonul sărbătorilor de sfârşit de an. Sistemul de operare este optimizat pentru interfaţă touch-screen şi va funcţiona atât pe platforme x86, precum cele produse de Intel, cât şi pe hardware ARM, regăsit acum în majoritatea smartphone-urilor şi tabletelor de pe piaţă, inclusiv iPad.
Preţul Surface va fi anunţat la scurt timp înainte de data lansării şi va fi “competitiv cu tablete comparabile ARM sau PC-uri Intel din clasa ultrabook”, potrivit Microsoft.
Versiunea cu Windows RT şi hardware ARM va fi disponibilă odată cu lansarea Windows 8, în timp ce varianta bazată pe platforma Intel va apărea pe piaţă cu aproximativ trei luni mai târziu.
Varianta ARM a Surface are o greutate de 680 de grame şi o grosime de 9,3 milimetri, cu carcasă din magneziu şi procesor Nvidia Tegra.
Varianta cu Windows 8 Pro va avea, pe lângă sistemul de operare mai complex, o baterie mai mare, procesor Core i5 cu tehnologie Ivy Bridge, porturi USB 3.0 în loc de 2.0 şi stocare de 64 sau 128 GB, dublu faţă de versiunea RT. Display-ul tabletei cu Windows 8 va avea de asemenea o rezoluţie mai mare, 1080p. Principalul dezavantaj al tabletei cu Windows 8 va fi mărimea: 13,5 milimetri grosime şi 903 grame.
Printre partenerii Microsoft care vor produse de asemenea tablete cu Windows 8 se numără Acer, Toshiba sau Asus.
Piaţa tabletelor este încă dominată de Apple cu iPad, deşi Samsung şi Amazon.com au lansat produse concurente bazate pe platforma software Android a Google, care s-au bucurat de un oarecare succes.
Nume precum Hewlett-Packard (HP) sau Research In Motion (RIM, producătorul BlackBerry) au eşuat în încercările de a pătrunde pe nişa tabletelor.
Cea mai cunoscută încercare a Microsoft să detroneze un produs Apple a fost media player-ul Zune, care a avut vânzări solide dar nu a reuşit să clatine dominaţia iPod şi a fost scos din producţie anul trecut.
Britanicul Roz Hall îşi realizează în prezent lucrările pe iPad şi afirmă că, deşi pictează în continuare în stil tradiţional în acuarelă şi ulei, nu se consideră limitat de folosirea tabletei, pe care o crede foarte potrivită pentru toţi artiştii care nu dispun de suficient spaţiu sau materiale de lucru.
Roz Hall a trecut de la aplicaţia cu care a început pictura în format digital, Brushes, la alte aplicaţii mai complexe, ca ProCreate şi InkPad şi speră că va reuşi să şi vândă unele din operele sale.
James Gleick este absolvent de Harvard, fondator al revistei “Metropolis”, redactor, timp de zece ani, la New York Times şi conferenţiar la Universitatea din Princeton, impus la nivel internaţional prin două volume de referinţă, “Chaos” şi “Isaac Newton”, devenite bestseller-uri de popularizare a ştiinţei, construieşte în acest volum un roman al informaţiei, o istorie exhaustivă a unui subiect aparent banal, dar, în fapt, de o complexitate ameţitoare. Informaţia, adică eroina acestei cărţi, personajul ei principal, străbate, sub ochii noştri, milenii întregi şi o infinitate de locuri.
Pornim, o dată cu omenirea, din Africa, de la primele semne ale limbajului articulat, de la tobele vorbitoare şi ajungem în spaţiile unde s-a folosit pentru întâia oară scrisul şi alfabetul, ulterior trecem prin Grecia, pentru ca apoi să poposim în Anglia, ca să asistăm la elaborarea celor dintâi dicţionare şi la inventarea maşinii diferenţiale de către Charles Babbage, la inventarea cartelei perforate, la firele de telegraf şi la toate acele elemente de tehnologie care care jucat, la vremea lor, un rol la ţeserea pânzei de păianjen a informaţiei în care suntem, fără putinţă de scăpare, prinşi. Totul pentru a ajunge la Claude Shannon, cel care s-a apropiat cel mai mult de o teorie unificată a informaţiei, folosindu-se de matematici. Inventatorul bitului, unitatea de măsură care serveşte la cuantificarea informaţiei, a descoperit că informaţia este intrinsec legată de ordine şi de nesiguranţă, şi, tocmai de aceea, şi de entropie, aşa cum alţii au legat-o de fizică, de mecanica cuantica sau au spus că reprezintă însăşi viaţa.
Ambiţia lui Gleick nu este să tragă concluzii definitive, ci să ne restituie toate interogaţiile majore care i-au frământat pe oamenii de ştiinţă de-a lungul veacurilor în legătură cu Domnia sa, Informaţia. O carte pe cât de utilă, pe atât de bine scrisă şi de delectantă.
James Gleick, “Informaţia, o istorie, o teorie, o revărsare”, Editura Publica, Bucureşti, 2012
Înainte de fiecare lansare, produsele sunt anunţate cu mare fast, iar publicului i se lasă o perioadă relativ mare de aşteptare, atfel înâct interesul şi curiozitatea să-i fie stârnite. După cum veţi putea vedea şi în graficele de mai jos, aproape în toate cazurile perioada imediat precedentă lansării a marcat o creştere a preţului acţiunilor, după care a urmat o perioadă de stagnare, iar după lansare, valoarea acţiunilor s-a stabilizat, ajungând la nivelul iniţial, dinaintea creşterii.
