BusinessMagazin

Tag: intretinere

  • Cât va costa întreţinerea drumurilor pe timp de vară: Estimările CNADNR pentru 2013 – 2014

    Contractele de întreţinere a drumurilor pe timp de vară sunt estimate de CNADNR la 950,7 milioane lei, fără TVA.

    Compania de drumuri vizează încheierea a şapte acorduri-cadru, cu valori estimate de 56,6 milioane lei (Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova), 113,7 milioane lei (DRDP Constanţa), 122,1 milioane lei (DRDP Braşov), 186 milioane lei (DRDP Iaşi), 162,6 milioane lei (DRDP Cluj), 128,5 milioane lei (DRDP Timişoara) şi 181,2 milioane lei (DRDP Bucureşti).

    Sumele nu includ TVA, iar acordurile cuprind între 5 şi 10 loturi.

    Lucrările vor fi finanţate de la bugetul de stat şi venituri proprii. Contractele vor fi atribuite prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sucevenii au datorii de 18 milioane de lei la întreţinere şi riscă să rămână fără căldură

    Sinescu a avut, marţi, o întâlnire cu reprezentanţii Unicom Holding SA, furnizorul de cărbune al Termica SA Suceava, pentru a analiza, împreună cu primarul Sucevei Ion Lungu, directorul Termica SA Ovidiu Dumitrescu şi administratorul public al judeţului Lăcrămioara Loghin, situaţia privind plăţile pe care societatea de termoficare suceveană le are pentru cărbunele livrat şi identificarea unor posibilităţi reale de finanţare. Prefectul a arătat că Termica SA Suceava a contractat 90.000 de tone de cărbune de la furnizor, din care au fost livrate până acum 79.000 de tone, şi este în imposibilitatea de a-şi achita plăţile către furnizor.

    Mai multe pe zf.ro

  • Fiecare maşină cu leacul ei

    România are un grad de motorizare puţin mai mare decât Albania şi printre cele mai mici din Europa, în timp ce vechimea parcului este destul de ridicată, cu o medie de peste 13 ani, spune Dana Cortina, 45 de ani, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding în România, care controlează patru dealershipuri în Capitală şi unul la Timişoara.

    În acest context, dacă terenul de luptă al dealerilor, piaţa auto, s-a micşorat de la peste 366.000 de autovehicule în 2007 la puţin peste 100.000 anul trecut, aceştia au nevoie acum de cât mai multe intrări în service pentru a supravieţui. Explicaţia? Într-o perioadă normală din businessul unui dealer, 75% reprezintă activitatea de vânzare şi 25% cea de service, dar în termen de profitabilitate este exact invers. În prezent, aproximativ 60% din cifra de afaceri vine din vânzarea de maşini noi, iar restul de 40% din service, potrivit lui Philipp Hagenburger, şeful diviziei de servicii postvânzare din cadrul Mercedes-Benz România.

    Pe acest fond, mărci precum Volkswagen au extins perioada de garanţie de la doi la patru ani, în timp ce alte branduri precum Mercedes-Benz sau Ford oferă această extindere contra-cost. Care este explicaţia? În intervalul de garanţie maşina poate efectua reviziile doar în centrele oficiale, iar reparaţiile se pot face numai cu piese originale, “elemente” care automat atrag venituri suplimentare reţelei de dealeri.
    Acesta este unul dintre motivele pentru care, deşi 50% din costurile companiei sunt legate de personal, directorul Porsche Inter Auto a subliniat că bugetul destinat pregătirii angajaţilor şi programelor de training în afara ţării nu a fost micşorat – cu toate că valoarea acestuia este de peste un milion de euro anual. Media “investiţiei” în pregătirea fiecărui angajat este de aproximativ 2.000 de euro, în condiţiile în care pentru anumiţi specialişti de service costurile urcă şi la peste 10.000 de euro.

    “Nu a existat nicio secundă vreo reducere de costuri la pregătirea personalului. Nu se pot face economii acolo deoarece trebuie să avem oameni calificaţi. Mereu apar modele noi şi trebuie să îi trimitem la pregătire. În plus, există pregătire pe diverse zone de activitate”, a spus Dana Cortina. În ceea ce priveşte salariile, executivul PIA a subliniat că în continuare angajaţii au primit bonusuri în funcţie de performanţe, iar creşterile au vizat cel puţin valoarea inflaţiei. “Indiferent dacă este sau nu criză, noi nu avem voie să ne pierdem oamenii buni. Având în vedere totuşi că există inflaţie, noi am mărit salariile cu cel puţin această valoare. Nu au existat măriri de salarii pentru toată lumea, ci în funcţie de performanţe”, a spus Cortina.

    Philipp Hagenburger, şeful diviziei de servicii postvânzare din cadrul Mercedes-Benz România, spune că scăderile de vânzări din ultimii ani au început deja să se simtă în service-urile dealerilor, pe măsură ce tot mai puţine maşini noi s-au vândut şi implicit au intrat la revizii sau reparaţii.

    În 2009 el deja avea pregătit planul pentru criza din aftersales, care urma a veni cu doi ani întârziere faţă de cea a vânzărilor. Pe măsură ce nu se vor mai vinde maşini noi, cele existente ies din perioada de garanţie şi se reorientează datorită costurilor către deja-celebrele serviceuri “de cartier”.

    “Situaţia în aftersales în reţeaua noastră a fost bună. Din statisticile noastre, în reţeaua dealerilor vin maşini cu o vechime de până în şase ani. După această vârstă în general maşinile merg către unităţi independente, mai ales că de obicei automobilul este la al treilea proprietar, care este deja orientat către costuri cât mai reduse”, a spus Philipp Hagenburger.

    Atunci când vânzările de maşini noi scad, înseamnă că portofoliul dealerului şi al importatorului nu creşte şi în plus se pierd şi maşinile mai vechi. “În aceste condiţii, noi am încercat să creştem gradul de loialitate, să oferim pachete economice clienţilor pentru a le arăta că putem avea preţuri atractive. Pentru maşinile mai noi am oferit contracte de service şi pentru cele noi sau aproape noi servicii de extindere a garanţiei până la cinci ani sau 160.000 km. Standard este de doi ani, fără limită de kilometri, iar extinderea este opţională”, a declarat şeful diviziei de after-sales al Mercedes-Benz România.

    Aproximativ unul din trei clienţi ai Mercedes-Benz optează în prezent pentru extinderea garanţiei. Astfel de strategii au fost implementate şi de alte mărci, inclusiv branduri precum Volkswagen, care acum a extins în România garanţia la patru ani, sau Ford care oferă, ca şi Mercedes-Benz, o extindere opţională a intervalului de garanţie. “Pentru a creşte acest procent trebuie să şi promovăm mai mult produsul prin acţiuni de marketing. Astfel de produse sunt disponbile şi pentru maşinile importate <la gri>. În România în continuare există mulţi clienţi care aleg să cumpere automobile premium second-hand din Austria, Germania sau Italia. Şi pentru aceste maşini oferta de a extinde garanţia ar putea fi atractivă şi implicit maşinile să vină în reţeaua oficială”, a spus Hagenburger.

  • BRD întrerupe timp de trei ore sistemul de carduri

    În acest interval orar, cardurile bancare emise de BRD – Groupe Société Générale nu vor putea fi utilizate pentru plăţi la comercianţi şi retrageri de numerar, în România sau în străinătate.

    BRD-Groupe Société Générale are 2,2 milioane de carduri valide şi operează o reţea de aproximativ 1.500 de ATM-uri şi peste 23.000 POS-uri.

  • Cardurile Libra nu functioneaza in noaptea de marti spre miercuri

    Intreruperea se datoreaza unor lucrari de intretinere la sistemele informatice si vizeaza atat functionarea cardurilor emise de Libra Internet Bank, cat si cea a bancomatelor (ATM) si a aparatelor pentru plata cu cardul la comercianti (POS).

    Libra Internet Bank a fost achizitionata in 2003 de grupul american de investitii New Century Holdings. In 2011 banca isi schimba denumirea din Libra Bank in Libra Internet Bank, reorientandu-se spre zona produselor si a serviciilor de online banking si mobile banking, adresate cu precadere nisei sale traditionale – profesiile liberale – precum si pentru clientii corporate si de retail.

  • Afacerea banilor de zapada. Cine ia 100 de milioane de euro

    Suma este comparabila cu cea cheltuita anul trecut si cu cea din
    sezonul rece 2008-2009, si se prevede ca va fi suplimentata, la 150
    de milioane de euro, in cazul in care abundenta ninsorilor va
    depasi prognozele. Au fost stabilite si standardele de costuri
    (valorile de referinta) pentru intretinerea drumurilor pe timpul
    iernii. Astfel, pentru drumurile incluse in nivelul I de
    viabilitate (autostrazi, drumuri cu 4 benzi de circulatie, drumuri
    cu 2 benzi care leaga Capitala de orasele resedinte de judet)
    standardul de cost este fixat la 4.509 euro/km pentru perioada 1
    noiembrie – 31 martie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Comenteaza cu Roxana si Razvan: Ar trebui sau nu sa munceasca studentii?

    Razvan crede ca preocuparea studentilor trebuie sa fie studiul
    si mai putin metodele prin care sa se intretina

    Absolvirea unei facultati nu mai e demult un obstacol in calea
    elevului de a 12-a, dar trecerea prin facultate fara a aloca
    suficient timp materiilor de interes sau profesorilor care au mai
    multe de oferit poate fi paguboasa. Si totusi se intampla in foarte
    multe cazuri, cat timp intretinerea e din ce in ce mai scumpa, iar
    studentii se vad nevoiti sa ajunga la universitate doar in sesiune
    si in rest sa faca rost de bani. Parintii trimit tot mai putini
    bani, iar presiunea angajarii inca din studentie e din ce in ce mai
    mare. Macar la nivel teoretic, studentului ar trebui sa i se
    permita o viata decenta in care sa aiba suficient timp sa studieze
    domeniul in care a ales sa se pregateasca, sa aiba o cazare decenta
    si, in cazurile nefericite, sa i se subventioneze de catre
    autoritati eventualele lipsuri. Cei 2-300 de lei care i se ofera
    lunar ca bursa sociala sau de studiu abia reusesc sa achite numai o
    parte din chirie, fara sa mai amintim de mancare sau taxele anuale
    de scolarizare care ajung la unele universitati chiar si la 2000 de
    euro anual.

    Desi invatamantul superior reuseste sa asigure cunostinte
    practice (care sa poata fi folosite cu adevarat in exercitarea
    profesiei) doar intr-un numar limitat de domenii, studentul trebuie
    sa aiba totusi o idee despre ceea ce inseamna studentie. Cu
    studiile pe de-o parte, cu distractia pe cealalta parte.

    El se poate dezvolta pe plan personal pe durata vietii
    universitare, autoeducandu-se prin interactiunea cu studentii si
    profesorii si cu regulile scrise si nescrise ale facultatii. Mediul
    universitar contribuie la cultivarea unui comportament social
    civilizat si la formarea unui limbaj specializat domeniului in care
    se realizeaza pregatirea. Desi intens teoretizat in multiple
    specializari, bagajul de cunostinte acumulat pe bancile scolii
    poate veni ca un ajutor dupa ce absolventul reuseste sa dobandeasca
    experienta profesionala la primele locuri de munca.

    Iar faptul ca studentii se vad nevoiti sa lucreze inca de pe
    bancile scolii si, deci, sa renunte la o parte din ceea ce numim
    “viata de student” nu e deloc un lucru rau. Intrebarea e cati
    dintre cei care reusesc totusi sa obtina un job (ei se pot
    considera norocosi, sarcina nefiind deloc usoara in perioada
    aceasta) lucreaza in domeniul in care se pregatesc si sunt
    pasionati de ceea ce fac. Si mai ales cati dintre ei nu se mai uita
    la job, ci numai la banii care la finele lunii raman totusi cei
    care platesc chiria?

    Roxana considera ca studentii trebuie sa invete sa se intretina
    singuri inca din timpul scolii

    Atunci cand se angajeaza, unui tanar i se cere, de cele mai
    multe ori, sa aiba in spate o experienta. Daca nu s-ar angaja in
    timpul facultatii ar intampina dificultati in gasirea unui job,
    deoarece sistemul de invatamant romanesc se bazeaza mai mult pe
    teorie decat pe practica. As putea spune chiar ca practica lipseste
    cu desavarsire in unele facultati.

    Asadar daca lucreaza din timpul facultatii are mai multe sanse
    sa evolueze pe plan profesional la o varsta mult mai frageda.

    In plus, un job pe timpul facultatii l-ar ajuta sa asimileze
    mult mai usor ceea ce invata la scoala. Spre exemplu, un student
    care este la Academia de Studii Economice ar aprofunda mult mai
    bine cunostiintele capatate la facultate daca ar lucra intr-o
    banca, chiar si pe postul de operator in call center.

    Un alt motiv pentru care studentii ar trebui sa se intretina
    singuri este acela ca invata sa fie mai responsabili. Astfel
    intampina problemele vietii si invata cum sa-si dramuiasca banii.
    In plus, acestia nu mai sunt nevoiti sa ceara bani parintilor de
    fiecare data cand vor sa iasa la un suc cu prietenii, sa mearga in
    club sau sa isi cumpere haine.

    Problema actuala este data de faptul ca cea mai mare parte din
    studenti intampina obstacole in gasirea unui job care are legatura
    cu ceea ce studiaza in facultate. O alta problema este aceea ca in
    unele cazuri acestia au mult prea multe cursuri si nu se pot
    angaja.

  • Fisuri la reactorul de la Kozlodui. Ce poate face un telefon pe firul scurt

    Ministrul Economiei si Energiei, Traicio Traikov, a anuntat ca
    pentru a compensa energia nelivrata de la Kozlodui, autoritatile
    vor scurta lucrarile de intretinere la centralele hidroelectrice,
    iar exporturile de energie catre Grecia si Macedonia vor fi
    reduse.

    Reactorul va putea fi repus insa in functiune in jur de 6
    noiembrie, intrucat piesele de schimb necesare, furnizate de
    compania ruseasca Rosatom, au fost deja livrate si au ajuns sambata
    in Bulgaria, evitandu-se astfel o intarziere care ar fi creat
    pagube de 1,5 milioane de leva (760.000 de euro) zilnic. Initial,
    compania ruseasca a comunicat ca va avea nevoie de cateva luni
    pentru livrare, insa premierul bulgar Boiko Borisov l-a sunat pe
    omologul sau Vladimir Putin, obtinand astfel o grabire a
    livrarilor.

    Reactorul 6 al singurei centrale nucleare bulgare a fost oprit
    la 18 septembrie pentru o luna, pentru “lucrari de reparatie,
    modernizare si profilaxie in cazul echipamentului, precum si pentru
    incarcarea combustibilului”.

  • „Bechtelul din subteran“, luat din nou la puricat. Contractul cu Alstom, greu de reziliat

    Contractul de întreţinere a trenurilor de metrou, semnat în 2003
    de ministrul de la acea vreme al Transporturilor, Miron Mitrea, cu
    societatea franceză Alstom, va fi luat din nou la puricat, de
    această dată de o firmă specializată, angajată de Metrorex.

    “Am organizat o licitaţie, iar săptămâna aceasta vom semna
    contractul cu câştigătorul, firma de consultanţă Seneca. Peste două
    luni de zile vom avea raportul de audit, în urma căruia vom încerca
    să revizuim unele clauze”, a declarat pentru Gândul directorul
    general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. Auditul se va face din punct
    de vedere tehnic, juridic şi economic.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Discriminare? Persoanele singure sau familiile cu venituri medii de maximum 1.000 de lei plătesc restanţele la întreţinere fără penalizări

    Măsura a intrat în vigoare pe data de 23 iulie, odată cu
    publicarea în Monitorul Oficial a Legii 175 care o modifică pe cea
    referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor de
    proprietari. Potrivit noului act normativ, “proprietarii care îşi
    achită integral cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiilor
    de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare
    a prezentei legi vor fi scutiţi de la plata penalităţilor generate
    de suma restantă cu titlu de bază. Prin cotele de contribuţie la
    cheltuielile asociaţiilor de proprietari se înţelege datoria cu
    titlu de bază fără suma rezultată din penalităţi”.

    Aceste prevederi se vor aplica familiilor al căror venit net
    lunar pe membru de familie, respectiv al unei persoane singure, nu
    depăşeşte suma de 1.000 lei.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info