BusinessMagazin

Tag: internet

  • INS: În 2019, peste trei sferturi din gospodăriile din România au acces la internet de acasă

    Din totalul gospodăriilor din România, peste trei sferturi, respectiv 75,7%, au acces la reţeauade internet de acasă, în creṣtere cu 3,3 puncte procentuale faţă de anul anterior, potrivit datelor Institului Naţional de Statistică (INS) publicate vineri.

    Astfel, anul acesta, peste trei sferturi dintre gospodăriile din România (75,7%) au acces la reţeaua de internet de acasă, 61,8% dintre acestea fiind localizate în mediul urban.

    În profil teritorial, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (aproape 6 din 7 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest şi Nord-Vest. Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est(70,6%) şi Sud-Muntenia (70,9%).

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 78,4% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate de conexiunile broadband mobile (64,2%) şi de conexiunile narrowband (9,7%), precizează sursa citată.

    Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, cu 3,5 puncte procentuale mai mult faţă de anul anterior.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, din care 89,4% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 77,0% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creṣtere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior (77,0% faţă de 75,5%).

    Conform INS, pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 91,7% în regiunea Vest care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de regiunile Bucureṣti – Ilfov (90,4%) ṣi Nord – Vest (86,9%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (77,3%) ṣi Sud-Est (75,2%).

    Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 83,6% faţă de 81,1% , diferenţa fiind de 2,5 puncte procentuale, în creṣtere faţă de anul anterior când se înregistra o diferenţă de 1,8 puncte procentuale.

    Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 95,9% în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani este de 59,9%.

  • Povestea omului care a mers la culcare sărac şi necunoscut iar a doua zi tot internetul vorbea despre el

    Este şi cazul rapperului Post Malone, care a ajuns în topuri când nimeni nu îi dădea vreo şansă. 

    Povestea de succes a lui Post Malone începe în noaptea de 4 februarie 2015, când acesta a încărcat pe internet melodia “White Iverson” pe pagina sa de SoundCloud. Când a mers la culcare, era un simplu anonim falit. Totuşi, peste noapte, piesa i-a schimbat viaţa.

    În adolescenţă, Malone a interpretat o serie de hituri ale unor celebre trupe rock, şi a realizat de asemenea videoclipuri pe care le-a publicat pe YouTube şi Vine. După terminarea liceului s-a mutat în Los Angeles. Între două sesiuni de Minecraft, el obişnuia să cânte la chitara hituri de la Queen şi Frank Sinatra. Numele Post Malone a venit de la un generator de rap-name online.

    În cele din urmă a început să lucreze cu producătorii FKi 1 şi Rex Kudo pe melodii care îmbinau hip-hop cu melodiile cu influenţe rock şi folk, White Iverson fiind una dintre acestea. Traiectoria carierei sale a fost neobişnuit de accelerată. În câteva lunia ajuns să colaboreze cu artişti precum Justin Bieber şi Kanye West.

    Albumul său de debut, Stoney, din 2016, a avut un succes uriaş. Melodiile erau pline de viaţă. De acelaşi success s-a bucurat şi ultimul album, Beerbongs & Bentleys, lansat luna trecută. Acesta a înregistrat un record pe Spotify încă din prima zi de lansare.

    Cititi articolul integral aici

  • Psiholog, despre timpul petrecut de copii pe internet: Ne vom îngrozi când vom cunoaşte impactul

    Peste 10 – 20 de ani, părinţii se vor îngrozi când vor afla impactul pe care îl au gadget-urile asupra copiilor şi cât de mult i-a afectat timpul petrecut pe internet, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Diana Ioaneş. 

    Psihologul Diana Ioaneş a declarat pentru MEDIAFAX că impactul timpului petrecut de copii pe internet va fi cunoscut abia peste 10 – 20 de ani, iar modificările produse asupra creierului ne vor „îngrozi”.

    „Timpul acesta petrecut de copii pe internet îi afectează. Peste 10 – 20 de ani ne vom îngrozi când vom cunoaşte impactul pe care calculatorul şi alte gadget-uri le au asupra creierului. Ne vom îngrozi că ne-am lăsat copiii să stea atâtea ore în faţa acestor gadget-uri. Evident, acestea produc modificări ale creierului. La ADHD, la hiperkinetici, la deficit de atenţie, medicii psihiatri sunt categorici când interzic accesul la tablete, la telefoane sau permit un acces minim”, spune psihologul.

    Diana Ioaneş afirmă că totul are o cauză socială, şi anume faptul că părinţii au tot mai puţin timp, pentru că fac multe credite şi muncesc „în disperare” pentru a le achita, iar din sentimentul de vinovăţie le cumpără copiilor accesorii inteligente, pentru a compensa perioadele în care nu sunt alături de cei mici.

    „Sunt alte timpuri, alte preocupări, părinţii sunt foarte ocupaţi, nimeni nu mai are timp de copil. Se fac copii care cresc cu bone, cu after-school-uri, cu telefoane. Sunt foarte multe cauze sociale, modificări la nivelul generaţiilor, la nivelul trecerii de la comunism la capitalism şi la o îndatorare a părinţilor, care iau credite peste credite, toată lumea munceşte în disperare. Nu mai e timp pentru copil. Şi atunci, din sentimentul de vinovăţie, cumpărăm tablete, telefoane, mergem în restaurante, avem bani să mergem în restaurante, dar trebuie să dăm o preocupare copilului ca să stea cuminte. Şi ce îi găsim noi de lucru? Telefonul. Părintele îi deschide telefonul şi copilul se uită şi tace. Caută desene animate sau ce caută el acolo”, mai spune psihologul.

    Mai mult de un sfert din copiii României stau peste şase ore online, pe tablete şi telefoane, în timpul unei zile de şcoală. 43% dintre cei chestionaţi spun că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii”.

    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii”, cel mai des pentru a naviga pe internet, copiii folosesc laptop-ul – cu 46,6%. Computerul (desktop) este folosit de 33,2% dintre copii, Smart TV-ul de 17%, tableta – 16,4% şi consola de jocuri – 7,3%.

    În timp ce se află la şcoală, peste un sfert dintre copiii care au participat la studiu, respectiv 27%, au spus că stau online peste şase ore în faţa unui dispozitiv inteligent sau îl verifică în mod constant.

    Mai mult, dacă nu este o zi de şcoală, procentul copiilor care stau mai mult de şase ore pe zi pe Internet sau îşi verifică periodic dispozitivul inteligent creşte la peste 47%, potrivit studiului.

  • Noile tehnologii şi companiile din România: De la epoca de piatră a conexiunilor la internet prin dial-up la explozia obiectelor conectate

    Anii ’90, definiţi de conexiuni lente şi scumpe la internet prin liniile telefonice – atât pentru companii cât şi pentru consumatori, pot fi caracterizaţi ca o “epocă de piatră” a internetului din România. După două decenii, progresul înregistrat de industria de comunicaţii este unul fantastic, care contribuie la procesul de transformare digitală al economiei.

     

    “Privind din interiorul ecosistemului de start-up-uri şi companii tehnologice, dial-up-ul ca şi tehnologie  reprezintă epoca de piatră, iar IoT este în zona de utility / commodity cu o aglomerare foarte mare de soluţii disponibile deja pe piaţă” face o paralelă între trecut şi situaţia prezentă Dan Mihăescu, care a condus unii dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală în anii ’90 şi 2000, iar acum este partener fondator al GapMinder VC, fond de investiţii care susţine expansiunea noii generaţii de antreprenori hi-tech.

    Aşa cum erau la acea vreme, cu viteze de câteva zeci de kbps la descărcarea de date de pe internet, conexiunile de tip dial-up la net au reprezentat o poartă de acces la informaţie, de la care am ajuns la explzoia conectivităţii de astăzi, punctează şi Cristian Dascălu, co-fondator al Techcelerator. “Cu siguranţă dial up-ul a fost inovaţia momentului şi a adus un aport semnificativ la dezvoltarea şi adopţia internetului pe care îl cunoaştem astăzi. De la valoarea adusă de acea mostră a informaţiei disponibile atât de uşor prin acel internet am ajuns să vorbim acum de o hyper conectivitate a lucrurilor care automatizează şi simplifică totul în jurul individului, numit Internetul Lucrurilor (internet of things – IoT). În era interconectivităţii a tot ceea ce ne înconjoară, chiar şi a creierului prin interfeţele creier-computer, capacitatea companiilor de a genera noi produse, noi procese, noi moduri de consum este infinit mai mare şi era de neconceput acum 20 de ani. Din acest motiv, în ultimii 10 ani, companiile, mai ales cele mari, au ajuns să treacă prin ceea ce se numeşte transformare digitală pentru a se adapta şi a capitaliza pe dezvoltarea exponenţială a internetului. În acelaşi timp companiile mici, startup-urile tech, oferă servicii şi produse acestor companii cât şi indivizilor – utilizatorului final, soluţii de consumare şi adaptare la lumea nou conectată”.

    Evoluţia industriei a fost una extraordinară: dacă în urmă cu aproximativ 15 ani marea majoritate a celor 500.000 de conexiuni la net erau cele prin dial-up, în prezent peste două milioane din cele 5 milioane de abonamente la servicii de net fix sunt livrate printr-o infrastructură de fibră optică ce ajunge până în casele clienţilor consumer sau business.

    “În ceea ce priveşte infrastructura digitală fizică, companiile de telecomunicaţii prezente în România au investit continuu în reţelele lor. Ţara noastră este lider european în ceea ce priveşte ponderea abonamentelor la internet ultra-rapide în bandă largă şi aceasta a facilitat dezvoltarea de competenţe digitale, creşterea comerţului electronic, şi amplificarea cererii de servicii digitale”, notează Daniel Spiridon, partener McKinsey & Company, cea mai cunoscută companie de consultanţă în management din lume. “Economia digitală este răspunsul la creşterea sustenabilă pe termen lung. Noi o definim şi măsurăm ca pe o sumă a valorii segmentului IT&C, a comerţului electronic şi a cheltuielilor consumatorilor făcute offline pentru echipamente digitale. Potrivit unei analize McKinsey privind piaţa locală, economia digitală din România a reprezentat peste 7% din PIB-ul total în 2017. Aceasta este peste media Europei Centrale şi de Est şi la egalitate cu media UE Big 5 (Franţa, Germania, Italia, Spania şi UK), dar în urma ţărilor care sunt fruntaşe la capitolul digital (precum Suedia). Cu toate acestea, dinamica istorică indică un ritm de creştere mai rapid pentru economia digitală din România decât în Big 5 UE. România chiar poate ajunge din urmă pieţele fruntaşe la acest capitol, ca şi pondere în totalul economiei, într-un orizont de timp mediu”.

    Explozia conexiunilor la internet şi a gradului de adopţie al soluţiilor de digitale are un impact pozitiv la nivelul întregii economii, arată şi un studiu realizat de Banca Naţională a României asupra evoluţiei sectorului IT&C din România. “Dezvoltarea sectorului IT&C are efecte favorabile asupra potenţialului de creştere a economiei”, arată documentul realizat de Veaceslav Grigoraş, Andrei Tănase şi Alexandru Leonte din cadrul BNR. “O creştere sustenabilă este condiţionată de utilizarea eficientă a factorilor de producţie (capitalul şi forţa de muncă), iar resursele sectorului IT&C au, prin natura lor, contribuţii preponderent favorabile la creşterea PIB potenţial. În primul rând, numărul de angajaţi din acest sector manifestă (contrar tendinţei generale) un trend ascendent, inclusiv datorită modificărilor cadrului legislativ. În plus, înzestrarea cu echipament poate fi făcută rapid şi, comparativ cu ale sectoare (de exemplu, cel al industriei sau al transporturilor), având costuri per angajat în general mai mici. La cele două trăsături se adaugă o a treia, poate cea mai importantă, legată de productivitate. Creşterea eficienţei utilizării capitalului şi a forţei de muncă angajată în IT&C s-ar putea realiza prin atragerea de resurse din alte activităţi, în general mai puţin productive, dar cu potenţial de a fi mai bine fructificate în acest sector.

    O importanţă majoră o are şi înclinaţia angajaţilor din IT&C de a optimiza constant procesele în curs, receptând cele mai noi practici şi inovând. Aici contribuie şi infrastructura specifică acestui domeniu (în speţă, viteza de transfer a datelor care, în România, este una din cele mai rapide din lume)”, conform sursei citate.

    În acest mediu se ridică şi o nouă generaţie de antreprenori şi companii care dezvoltă soluţii pentru noua economie conectată, spune Dan Mihăescu. “Noi ne concentrăm pe zone precum FinTech, securitate cibernetică, MedTech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, business process automation, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML) care vor transforma radical zona de business precum şi experienţa şi comportamentul consumatorilor. Dincolo de concepte, este important ca aceste tehnologii să fie scalabile şi implementabile în cât mai multe sectoare şi să accelereze procesul de transformare digitală. Am investit până acum în companii precum Typing DNA, SmartDreamers, Frisbo, DeepStash, Shypher, MEDIjobs, Medicai si xVision, care au venit pe piaţă si au succes internaţional cu modele de business inovatoare alimentate de tehnologii şi concepte super interesante.”

    Potenţialul de creştere al economiei este chiar şi mai ridicat de atât, arată Daniel Spiridon. “Pe viitor, pentru ca România să îşi atingă  pe deplin potenţialul economic provenit din digitalizare, trebuie să luăm în calcul câteva aspecte cheie şi să construim în această direcţie: infrastructura fizică, inclusiv dezvoltarea de bandă largă fixă şi acoperirea 4G/5G; investiţia în talentele din zona IT&C; adoptarea de instrumente şi abilităţi digitale de către companii şi sectorul public; dezvoltarea competenţelor angajaţilor pe măsură ce multe ocupaţii sunt automatizate, şi altele noi sunt create; procesul de inovare prin stimularea culturii antreprenoriale a ţării”.

  • Libra Internet Bank a încheiat primele nouă luni cu un profit de 91 mil.lei, în creştere cu 21%, şi ţinteşte 95 mil.lei pentru întregul an

    Libra Internet Bank a obţinut în primele trei trimestre ale anului un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), ţinta pentru 2019 fiind de 95 milioane de lei.

    „Abordarea noastră de nişă funcţionează. După încheierea celui de-al treilea trimestru, pot spune că sunt şanse foarte mari pentru a depăşi semnificativ ţinta de profitabilitate din 2019”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al băncii.

    În luna septembrie, activele nete ale Libra Internet Bank erau de 5,46 miliarde de lei, iar soldul creditelor a ajuns la 3,96 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de valoarea înregistrată la finalul anului trecut (3,25 miliarde de lei). În acelaşi timp, soldul depozitelor se ridica la 4,96 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 4% faţă de finalul lui 2018 (4,76 miliarde de lei).

    Rata creditelor neperformante se menţine la un nivel bun, cu o valoare înregistrată de 2,21%.

    Libra Internet Bank, membră a grupului american de investiţii New Century Holdings (din 2003), a înregistrat o creştere medie a valorii activelor de peste 30% în ultimii 5 ani. Banca este specializată pe finanţarea activităţilor din zona profesiilor liberale, dezvoltatorilor imobiliari, agribusinessului sau IMM-urilor.

    Libra Internet Bank era la finalul lui 2018 a 16-a bancă din România, cu active de 5,4 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 1,21%.

  • Noua ordine în business: internet peste tot

    „Dacă în urmă cu 10 ani companiile doreau să conecteze cât mai mulţi oameni la internet, azi companiile vor să conecteze cât mai mulţi senzori, maşini, obiecte. Vorbim de obiecte fixe sau mobile care analizează informaţiile, le transmit către serverele principale, dar care şi acţionează. Toate aceste acţiuni se întâmplă în mod autonom şi în timp real”, a explicat Marius Coman, manager de vânzări la nivel naţional pentru soluţiile IoT în cadrul Vodafone România. Gradul de dezvoltare a pieţei locale de soluţii IoT a fost dezbătut şi analizat în cadrul primei ediţii a conferinţei ZF High Tech Innovation, organizată săptămâna trecută.

    În ultimii cinci ani s-au realizat tot mai multe proiecte bazate pe tehnologia IoT (Internet of Things) la nivel local, în diferite industrii, precum sectorul energetic, transport, retail, producţie şi agricultură. Acestea nu mai sunt doar proiecte-pilot, ci implementări complet operaţionale în activitatea de zi cu zi a companiilor care le ajută să-şi îmbunătăţească businessul şi să facă faţă competiţiei tot mai acerbe din toate domeniile.
    „Două treimi dintre companii consideră că transformarea nu e posibilă fără adoptarea de soluţii IoT. Totodată, şi alte tehnologii precum cloudul se transformă din ceva nou şi îndrăzneţ în ceva absolut normal”, a punctat el, adăugând că există o diferenţă semnificativă de adopţie a soluţiilor IoT între companiile mari şi companiile mici. „Companiile mici trebuie să acţioneze rapid şi direct, nu au timpul necesar să greşească. Companiile care nu adoptă soluţii IoT sau nu se digitalizează au şanse foarte mari să iasă din piaţă. Companiile mici, deşi sunt reticente să adopte soluţii IoT, o fac rapid pentru că nu vor să rişte.”
    Transporturile s-au numărat printre primele industrii care au adoptat soluţiile IoT, ce au permis monitorizarea flotelor de transport de la distanţă prin instalarea unor senzori, echipamente M2M (machine to machine) şi cartele SIM de telefonie mobilă, cu ajutorul cărora datele pot fi transmise centralizat în timp real. Industria de transport are de altfel una dintre cele mai mari ponderi în valoarea pieţei IoT, estimată să ajungă anul acesta la 212 miliarde de dolari la nivel global, conform datelor Statista.
    „Soluţia de monitorizare a flotei auto este printre cele mai adoptate, atât de companii mari, cât şi de cele mici şi medii. Nevoile sunt diferite. Cu cât compania e mai mare, cu atât complexitatea soluţiei este mai ridicată”, a precizat reprezentantul Vodafone. Operatorul britanic de telecomunicaţii oferă o soluţie complexă de management al flotelor auto care include şi optimizarea rutelor, ceea ce oferă spre exemplu companiilor de curierat o predictibilitate mult mai mare asupra serviciilor de livrare.
    „Este o soluţie concretă, prin care optimizăm maşinile, rutele de distribuţie şi le comunicăm şoferilor astfel încât timpul de livrare să fie optim. Printre beneficii: s-au redus timpul petrecut în trafic, numărul de kilometri şi costurile cu benzina. S-au optimizat rutele, iar timpul de livrare este mult mai exact – circa 2 ore.”
    Utilităţile se numără de asemenea printre industriile în care tehnologia IoT a adus îmbunătăţiri semnificative la nivel operaţional prin soluţii automtizate de contorizare a consumului de apă şi de energie – electrică sau termică. În prezent, industria de retail are cel mai mare potenţial în adopţia soluţiilor IoT.
    „În zona de retail au început să se ceară tot mai multe soluţii IoT – soluţii care să interacţioneze digital cu clienţii precum cele digital signage (ecrane profesionale pe care se afişează conţinut digital interactiv), soluţii care să urmărească starea produselor perisabile, soluţii de management al stocurilor ş.a.m.d. Sunt soluţii cerute pentru a înţelege comportamentul de consum, care facilitează oferte personalizate pentru clienţi”, a subliniat Marius Coman. Agricultura este la rândul ei unul dintre sectoarele economiei în care soluţiile IoT au început să îşi facă loc, modernizând modul în care agricultorii au grijă de culturile şi producţia lor.
    „La ora actuală în România acoperim 38.000 de hectare monitorizate cu soluţii IoT. De la sol, interconectivitate, senzori de aer sau frunze electronice. Noi sperăm că în curând ne vom extinde şi observăm o creştere exponenţială a interesului în agricultură pentru digitalizare”, a afirmat Adrian Zărnescu, director tehnic în cadrul Syswin Solutions.
    Un exemplu al unei implementări IoT în agricultură este proiectul realizat de Syswin Solutions pentru Cerealcom Dolj care administrează circa 18.000 de hectare multicultură.
    „Ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimat care se formează datorită schimbărilor climatice. Dacă ANM spune că într-o anumită zonă este OK vremea, dar analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne dăm seama că vor apărea situaţii precum grindină izolat, putem avertiza fermierul chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla acel fenomen”, a precizat el, adăugând că staţiile instalate de Syswin nu sunt staţii meteo, ci staţii complexe şi independente energetic. „Acestea transmit datele prin LoRa (Long Range – tehnologie care foloseşte o reţea extinsă cu consum redus de energie) din staţie în staţie până într-o zonă unde există acoperire a reţelei. Sunt mulţi senzori care preiau datele, le transmit, serverele le analizează, există algoritmi de machine learning şi data analytics care transmit apoi către interfeţele utilizatorilor toate datele sau toate informaţiile relevante.” Companiile care adoptă soluţii IoT vor să îşi crească eficienţa operaţională prin optimizarea costurilor şi prin creşterea veniturilor. Totodată, aceştia vor să se diferenţieze pe piaţa pe care activează şi să inoveze.
    „Clienţii îşi doresc conectivitate cu o viteză foarte mare, să poată să îşi transmită volumul mare de date. Îşi doresc comunicare bidirecţională, să coste puţin, să aibă acoperire extinsă şi tehnologia să consume cât mai puţină energie, pentru a avea autonomie extinsă. Aceste lucruri sunt specifice tehnologiei narrowband IoT”, a menţionat Marius Coman. Narrowband IoT este o reţea extinsă cu consum redus de energie bazat pe tehnologia radio.
    „Durata de viaţă a bateriei este principalul avantaj al narrowband. Sunt multe soluţii, multe oportunităţi care au nevoie de baterie extinsă. Un senzor conectat la o reţea 2G poate transmite informaţii timp de 3-5 ani. Acelaşi senzor conectat la o reţea narrowband poate transmite peste 10 ani. Tehnologia narrowband IoT permite conectarea a până la 100.000 de dispozitive pe o singură celulă. Senzorii pot trimite informaţii către servere, dar pot acţiona şi pe baza comenzilor pe care le primesc de la distanţă”, a completat el.
    În prezent, aproximativ 75% dintre companii cred că dezvoltarea soluţiilor IoT în viitor este critică, iar până în 2024 se estimează că vor exista circa 4 miliarde de dispozitive IoT în toată lumea.

  • Studiu: Islanda şi Estonia, ţările cu cel mai liber internet

    La popul opus, în coada clasamentului, se situează China şi Iranul. Potrivit organizaţiei citate, dezinformarea a devenit astăzi mai periculoasă decât cenzura, pe internet. Platformele digitale, inclusiv cele de social media, au devenit noile „câmpuri de bătălie” pentru democraţie.

    În 2019, statele şi alte organizaţii au folosit dezinformarea şi propaganda pentru a distorsiona realitatea în zeci de ţări în timpul alegerilor, inclusiv în perioada alegerilor europarlamentare din UE, potrivit studiului realizat de Freedom House.

    „Multe guverne descoperă că pe reţelele de socializare propaganda funcţionează mai bine decât cenzura”, a declarat Mike Abramowitz, preşedintele Freedom House.

    Organizaţia nu a inclus în studiu şi România. Au fost analizate două state vecine, Ungaria, unde este un internet liber, şi Ucraina, unde internetul este doar parţial liber.

    Ştirile false au devenit o mare problemă pe internet, iar mai multe ţări, printre care şi SUA, încearcă combaterea fenomenului. Totuşi, Freedom House a inclus Statele Unite în lista celor 40 de ţări care au extins, anul acesta, măsurile de monitorizare a cetăţenilor pe reţelele de socializare online.

  • ANCOM detaliază cerinţele privind includerea în contracte a vitezelor la internet

    Elaborând acest ghid, ANCOM le pune la dispoziţie furnizorilor instrucţiuni pentru o exprimare coerentă a vitezelor şi a procedurii de măsurare a acestora în cadrul contractelor cu utilizatorii. Ghidul detaliază şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un consumator pentru a înregistra o sesizare validă şi pentru a putea solicita remedii şi obligă operatorii să menţioneze toate remediile pe care le pot acorda consumatorilor.

    Ghidul elaborat de ANCOM aduce clarificări cu privire la modul în care trebuie exprimate valorile vitezelor, factorii care pot influenţa atingerea vitezelor astfel încât utilizatorii să înţeleagă aspectele care pot afecta rezultatele unei măsurători, condiţiile în care se recomandă a fi efectuate măsurătorile de către utilizatori pentru a putea obţine vitezele de acces la internet din contract, spre exemplu condiţii referitoare la terminalul de pe care se efectuează măsurătorile, aspecte ce trebuie cuprinse în procedura de măsurare a vitezelor în vederea constatării unor diferenţe importante, permanente sau care se repetă la intervale regulate, între performanţa reală a serviciului şi cea indicată în contract, spre exemplu câte zile trebuie efectuate măsurătorile, câte măsurători se efectuează pe zi şi la ce intervale de timp, modalitatea în care un utilizator poate depune o sesizare privind nerespectarea clauzelor contractuale, pentru a putea beneficia de remedii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă eră: Una dintre cele mai controversate legi, a Internetului Suveran, a intrat în vigoare în Rusia. Ce înseamnă asta

    O lege controversată privind crearea unui internet suveran, promulgată de preşedintele rus Vladimir Putin la începutul lunii mai şi care permite statului rus să deconecteze ţara de la reţelele de internet globale, a intrat vineri în vigoare în Rusia, relatează site-ul agenţiei Dpa.

    Guvernul intenţionează să creeze infrastructură pentru “un internet suveran”, prezentat ca o necesitate în combaterea atacurilor cibernetice efectuate din afara graniţelor ruse.

    Criticii legii susţin însă că aceasta reprezintă un pas în direcţia cenzurii.

    “Este pentru prima dată când statul are control complet asupra internetului”, a declarat Alexander Isavnin, expert în cadrul organizaţiei anti-cenzură Roskomsvoboda.

    Parlamentul rus a adoptat în luna aprilie o lege care obligă platformele de socializare online să aibă serverele în Rusia.

    Isavnin explică faptul că, deşi înainte furnizorii de servicii internet puteau să opereze sub condiţiile pieţei libere, statul rus poate exercita acum control direct.

    Traficul web din Rusia va fi acum direcţionat prin platforme care se află în ţară. Furnizorii de servicii internet sunt obligaţi să instaleze echipamentul necesar pentru efectuarea acestei tranziţii.

    Mai multe site-uri care aparţin opoziţiei au fost deja blocate, în timp ce mulţi ruşi se tem că ţara va deveni izolată din punct de vedere digital.

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Dmitri Peskov, a susţinut anterior că Rusia nu intenţionează să se deconecteze de la internet, însă se pregăteşte pentru posibilele ameninţări.

    Vladimir Putin a argumentat că legea reprezintă o măsură de securitate naţională.

  • Facebook înregistrează un profit peste aşteptări în T3 2019, dar Mark Zuckerberg atrage atenţia asupra anului următor

    Facebook a înregistrat o creştere peste aşteptări a profitului în cel de-al treilea trimestru al acestui an, în pofida controverselor cu care se confruntă reţeaua de socializare în ceea ce priveşte protecţia datelor utilizatorilor, publicitatea politică sau moneda virtuală Libra, informează Wall Street Journal şi Sky News.

    Veniturile totale ale companiei au ajuns la 17,7 miliarde de dolari, faţă de 13,7 miliarde de dolari în trimestrul al treilea al anului trecut – o creştere de 29%.

    Facebook a anunţat că profitul din ce de-al treilea trimestru al anului 2019 a fost de 6,09 miliarde dolari sau 2,12 dolari/acţiune, depăşind estimarea analiştilor, care preconizau un profit de 5,47 miliarde de dolari sau 1,91 dolari/acţiune.

    Compania a transmis că estimează că 2,2 miliarde de persoane utilizează zilnic platformele sale – Facebook, Instagram, WhatsApp and Messenger.

    În ultimii trei ani, Facebook s-a confruntat cu o ostilitate în creştere, atât din partea utilizatorilor, cât şi a politicienilor, în legătură cu modul în care compania gestionează datele personale, dar şi ca urmare a incapacităţii sale de a asigura integritatea fluxurilor de ştiri, în contextul răspândirii campaniilor de dezinformare şi propagandă politică. De asemenea, Facebook se confruntă cu provocări tot mai mari în ceea ce priveşte reglementarea, deoarece autorităţile americane au iniţiat o anchetă care are drept scop să stabilească dacă firma a recurs la practici anticoncurenţiale.

    Mai mult, ca urmare a criticilor din partea oficialilor din SUA şi Europa, compania Facebook a fost nevoită să amâne lansarea monedei virtuale Libra, un instrument financiar care probabil va reprezenta o provocare în domeniul criptomonedelor, cu obiectivul de a genera, eventual, un sistem digital mondial de rezervă, a comentat secţiunea Alphaville a cotidianului Financial Times.

    “Este vorba de un fond de tranzacţionare care utilizează un sistem criptografic de tip blockchain pentru a neutraliza impactul de a intra pe piaţă fără licenţă şi pentru a ascunde influenţa disproporţionată a Facebook, cu speranţa că acesta va deveni eventual un sistem digital mondial de rezervă”, a argumentat editorialistul Izabella Kaminska, ridicând o serie de întrebări privind garanţiile de securitate.

    În aceste condiţii, Mark Zuckerberg, fondatorul şi preşedintele Facebook, a avertizat că 2020 se conturează drept un “an foarte dificil” pentru companie, din cauza presiunilor politice.

    Facebook este în centrul unei controverse ca urmare a deciziei sale de a excepta reclamele postate de politicieni de la regulile care interzic folosirea afirmaţiilor false în cazul publicităţii plătite.