BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • Google a devenit lider global în brevete pentru inteligenţă artificială generativă

    Google conduce şi în clasamentul general pentru brevete AI din SUA, urmat de Microsoft, IBM, Samsung şi Capital One. La nivel global, Google este pe primul loc, urmat de Huawei şi Samsung.

    Cererile de brevete în SUA pentru AI generativă (generează text, imagini, videoclipuri sau alte tipuri de date utilizând modele generative) au crescut cu 56% în 2024, ajungând la 51.487, iar brevetele acordate au crescut cu 32%.

    În clasamentul brevetelor pentru AI agentică (sisteme care acţionează autonom, luând decizii în timp real şi adaptându-se contextului operaţional) în SUA, Google şi Nvidia sunt pe primele locuri, urmate de IBM, Intel şi Microsoft.

    La nivel global, Google şi Nvidia conduc, iar trei universităţi chineze se află în top 10, evidenţiind competiţia puternică a Chinei cu SUA.

    În domeniul AI generativă la nivel global, Google este tot lider, însă şase din primele zece poziţii sunt ocupate de companii sau universităţi chineze. Microsoft este pe locul trei, iar Nvidia şi IBM sunt şi ele în top 10.

    În SUA, Google şi Microsoft conduc clasamentul cererilor de brevet pentru AI generativă, depăşind IBM, fostul lider.

    AI generativă reprezintă 17% din cererile de brevete AI în SUA, iar AI agentică 7%. La nivel global, 23% din cereri sunt pentru AI generativă şi 5% pentru AI agentică.

    Chiar dacă depunerile de brevete nu reflectă direct inovaţia, ele arată zonele în care există interes major de cercetare.

    Studiul acoperă perioada februarie 2024 – aprilie 2025.

  • Lasconi propune ca fake-news-ul să fie combătut cu ajutorul Inteligenţei Artificiale

    „Fake news există. Orice fake news trebuie dat jos în 15 minute. Avem un proiect de lege pentru asta. La algoritmi poţi să reacţionezi doar cu algoritmi şi USR a depus un proiect şi poţi să dai jos prin Inteligenţă Artificială bineînţeles folosind algoritmi pe TikTok fake newsul sau dacă există un mesaj manipulator în nici un caz nu poate să fie plătit, dar nu poate să fie distribuit mai mult de 150 de persoane”, a spus Lasconi la Radio Guerrilla.

    Ea susţine că în spatele Inteligenţie Artificiale vor sta algoritmi „gândiţi de nişte creiere umane”.

    „În 15 minute poate să verifice Inteligenţa Artificială, dar Inteligenţa Artificială o face nişte creiere umane înainte”, a mai spus ea.

    Lasconi susţine că procedurile ar urma să fie stabilite de instituţii ale statului cu competenţe în acest domeniu.

  • Timur Turlov, CEO al Freedom Holding Corp: Viitorul este AI – Care este rolul inteligenţei artificiale în economia viitorului

    Sunt convins că inteligenţa artificială va deveni o componentă indispensabilă a vieţii noastre, chiar dacă acest lucru ar putea dura mai mult decât se estimează. AI deja rezolvă probleme extrem de complexe. Totuşi, integrarea sa în mediul de afaceri necesită o abordare atentă, timp şi efort susţinut.

    Este important de menţionat că inteligenţa artificială nu este o invenţie recentă. Mai mult, conceptul nu are o definiţie universal acceptată. AI poate însemna analiza big data, modelarea structurilor lingvistice sau învăţarea automatizată. Indiferent de interpretare, un lucru este cert: are un potenţial uriaş pentru optimizarea proceselor complexe. Poate oferi soluţii rapide, eficiente şi precise acolo unde, în trecut, era necesar un efort uman considerabil.

     în mediul de afaceri. Tot mai multe companii explorează potenţialul inteligenţei artificiale pentru a spori eficienţa şi calitatea serviciilor oferite. De exemplu, în cadrul băncii noastre implementăm soluţii avansate de automatizare a proceselor de conformitate pentru tranzacţii şi clienţi. Datorită tehnologiilor AI, operaţiuni care altădată necesitau zile întregi sunt acum finalizate în doar câteva minute. Acest progres nu doar că optimizează fluxurile de lucru, dar şi îmbunătăţeşte semnificativ experienţa utilizatorilor, oferindu-le soluţii mai rapide, mai precise şi mai sigure. 

     xperienţa personală cu ChatGPT. Folosesc ChatGPT ca resursă de referinţă şi am descoperit că acesta poate fi extrem de util. Recent, a reuşit să contrazică opinia unui grup de avocaţi de top din New York. După o scurtă sesiune de întrebări şi răspunsuri, s-a dovedit că informaţiile furnizate de AI erau corecte, iar argumentele sale – bine fundamentate. Desigur, inteligenţa artificială nu este perfectă – există situaţii în care poate genera răspunsuri eronate. Totuşi, cheia pentru obţinerea celor mai bune rezultate constă în formularea clară şi precisă a întrebărilor, precum şi în verificarea informaţiilor din surse multiple. Sunt convins că multe activităţi repetitive, în special în domeniul juridic, vor fi automatizate în viitorul apropiat. Cei care vor avea un avantaj competitiv vor fi aceia care ştiu să utilizeze AI în mod eficient. În acest context, “prompt engineering” devine o competenţă esenţială, permiţând utilizatorilor să formuleze întrebări optime şi să obţină răspunsuri precise şi relevante din partea aplicaţiilor de inteligenţă artificială. Pe măsură ce AI evoluează, capacitatea de a interacţiona eficient cu aceste sisteme va face diferenţa între simpla utilizare pasivă şi valorificarea reală a potenţialului pe care îl oferă. 

    Pe măsură ce AI evoluează, capacitatea de a interacţiona eficient cu aceste sisteme va face diferenţa între simpla utilizare pasivă şi valorificarea reală a potenţialului pe care îl oferă.

     în medicină: Cazul CerebraAI. Unul dintre cele mai mari avantaje ale inteligenţei artificiale este capacitatea sa de a îmbunătăţi semnificativ eficienţa muncii. De exemplu, în domeniul sănătăţii, un medic care se confruntă cu un caz rar poate folosi AI pentru a accesa instantaneu cele mai recente protocoale de tratament, recomandări şi cele mai bune practici la nivel internaţional. Astfel, un pacient dintr-o clinică provincială poate beneficia de o calitate a diagnosticării şi de recomandări comparabile cu cele oferite într-un spital de elită. Cu toate acestea, AI trebuie să rămână un instrument de sprijin pentru specialişti, nu un substitut al acestora. Deciziile finale trebuie să aparţină profesioniştilor din domeniu, menţinând astfel responsabilitatea umană în centrul actului medical.  În acest context, Freedom Holding Corp. investeşte activ în startup-uri promiţătoare bazate pe inteligenţă artificială. Printre acestea se numără CerebraAI, o companie din Kazahstan care dezvoltă software capabil să diagnosticheze rapid accidentele vasculare cerebrale. Tehnologia sa poate identifica un AVC în doar 10 minute, crescând semnificativ şansele de recuperare ale pacienţilor. Totuşi, lipsa unui cadru bine structurat pentru integrarea AI în sistemul de sănătate ridică provocări în ceea ce priveşte scalabilitatea acestui model de afaceri. Din fericire, o reformă guvernamentală este planificată, iar aceasta va facilita adoptarea soluţiilor inovatoare de inteligenţă artificială.

     şi piaţa muncii. Deşi există temeri că inteligenţa artificială va conduce la pierderea locurilor de muncă, realitatea este mult mai nuanţată. Experienţa din sectorul financiar demonstrează că, odată cu adoptarea noilor tehnologii, creşte şi cererea pentru specialişti bine pregătiţi. Viitorul aparţine celor care învaţă rapid să integreze AI în activitatea lor, transformând-o într-un aliat valoros. Automatizarea sarcinilor repetitive nu elimină locurile de muncă, ci le redefineşte, oferindu-le profesioniştilor mai mult timp pentru activităţi creative şi strategice.De exemplu, cerinţele autorităţilor de reglementare impuse băncilor comerciale devin tot mai complexe. Acestea nu mai au doar rolul de a transfera bani, ci şi de a asigura conformitatea strictă cu reglementările fiscale şi financiare, ceea ce favorizează dezvoltarea departamentelor IT. În acest context, Kazahstanul beneficiază de un avantaj considerabil datorită digitalizării extinse a bazelor de date publice, care facilitează atât implementarea, cât şi optimizarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială.

    la nivel naţional şi corporativ. În prezent, asistăm la o tendinţă în creştere de dezvoltare a unor modele naţionale şi corporative de inteligenţă artificială. Tot mai multe companii realizează că prelucrarea internă a datelor le oferă un control mai mare şi o securitate sporită, deoarece nu toate organizaţiile sunt dispuse să îşi partajeze informaţiile cu platforme externe, precum OpenAI. O soluţie viabilă este utilizarea unui model existent ca bază, optimizarea acestuia şi dezvoltarea unei variante personalizate, adaptate cerinţelor specifice ale fiecărei întreprinderi. Cred că în următorii trei până la cinci ani, vom vedea tot mai multe soluţii locale de AI. Guvernele şi marile corporaţii vor investi în dezvoltarea unor sisteme naţionale de inteligenţă artificială, pe care le vor integra în procesele operaţionale, în guvernanţa corporativă şi în analiza datelor. Acesta reprezintă un pas firesc în evoluţia AI, întrucât gestionarea datelor personale sensibile impune un nivel ridicat de încredere, iar infrastructurile AI dedicate asigură o securitate superioară şi o personalizare mai precisă.

    Freedom Holding Corp (FRHC) este un grup internaţional de investiţii listat la bursa NASDAQ şi compania-mamă a brokerului de retail Freedom24. Platforma Freedom24, disponibilă atât în versiunea web, cât şi mobile, oferă investitorilor acces la bursele din SUA, Europa, Asia şi la peste 1 milion de instrumente financiare, inclusiv acţiuni, opţiuni şi 

    ETF-uri. În România, platforma are peste 2.800 de utilizatori, cu un volum total de investiţii de 3 milioane de euro.   

  • Inteligenţa artificială va ajunge la fel de capabilă ca oamenii în următorii zece ani, spune şeful AI de la Google. „Cred că în următorii cinci sau zece ani, multe dintre aceste capacităţi ale AI-ului vor ieşi la suprafaţă”

    Inteligenţa artificială capabilă să fie la egalitate cu oamenii în orice sarcină este încă departe de a deveni realitate, dar este doar o chestiune de timp până când acest lucru se va întâmpla, potrivit CEO-ului Google DeepMind, scrie CNBC.

    Vorbind luni, în cadrul unui briefing la birourile DeepMind din Londra, Demis Hassabis a spus că inteligenţa generală artificială (AGI), care este la fel de inteligentă sau chiar mai inteligentă decât oamenii, va începe să apară în următorii cinci sau zece ani.

    „Cred că în următorii cinci sau zece ani, multe dintre aceste capacităţi ale AI-ului vor ieşi la suprafaţă şi ne vom îndrepta spre AGI”, a spus el.

    El a definit AGI drept „un sistem capabil să realizeze toate sarcinile complexe pe care le pot face şi oamenii”. 

    „Nu suntem încă acolo. Aceste sisteme sunt foarte impresionante în anumite domenii, dar există încă multe lucruri pe care nu le pot face, iar noi mai avem mult de cercetat până să ajungem la acel nivel”.

  • Politicienii şi inteligenţa artificială: ar putea AI să le preia rolul?

    Inteligenţa artificială are potenţialul de a transforma politica, de la înlocuirea politicienilor cu chatboţi, până la modele de democraţie directă, unde cetăţenii interacţionează prin agenţi AI. Cu toate acestea, tehnologia actuală prezintă riscuri semnificative, precum lipsa de transparenţă şi vulnerabilităţile la atacuri. Viitorul integrării AI în politică ar trebui să fie unul în care tehnologia să sprijine deciziile umane şi să întărească democraţia, nu să o submineze.

    Potrivit unei analize publicate în The Conversation, această idee devine din ce în ce mai posibilă în viitorul apropiat. Deşi gândul la politicieni AI poate fi tulburător pentru unii, sondajele realizate oferă o perspectivă diferită. Un studiu realizat în 2021 a arătat că mulţi oameni din diverse ţări şi regiuni susţin ideea ca inteligenţa artificială să fie integrată în politică. Majoritatea europenilor au declarat că ar dori ca măcar o parte dintre politicieni să fie înlocuiţi de AI. Respondenţii chinezi au fost şi mai entuziasmaţi de ideea ca agenţii AI să elaboreze politici publice, în timp ce americanii, de obicei deschişi la inovaţie, s-au arătat mai precauţi.

    Ca filosof care studiază întrebările morale şi politice ridicate de AI, Ted Lechterman a identificat trei direcţii principale pentru integrarea inteligenţei artificiale în politică, fiecare venind la pachet cu propriile promisiuni şi riscuri. Chiar dacă unele dintre aceste scenarii par mai îndrăzneţe decât altele, analizarea lor scoate la iveală un lucru cert: implicarea inteligenţei artificiale în politică ne va obliga să reflectăm asupra valorii participării umane în procesul politic şi asupra însăşi naturii democraţiei.

     

    Chatboţi care candidează la alegeri?

    Chiar înainte de apariţia explozivă a lui ChatGPT în 2022, mai multe ţări explorau deja ideea de a înlocui politicienii cu chatboţi. Încă din 2017, un chatbot numit Alisa a încercat să concureze împotriva lui Vladimir Putin pentru preşedinţia Rusiei, iar un alt chatbot, numit Sam, a candidat în Noua Zeelandă. Danemarca şi Japonia au experimentat, de asemenea, iniţiative politice conduse de chatboţi. Deşi experimentale, aceste încercări reflectă o curiozitate de lungă durată cu privire la rolul pe care AI l-ar putea juca în guvernare, în diverse contexte culturale.

    De la mediul de afaceri şi administraţia publică până la viaţa de zi cu zi, inteligenţa artificială transformă lumea – iar politica ar putea fi următoarea pe listă.

    Atracţia de a înlocui politicienii din carne şi oase cu chatboţi este, într-un fel, de înţeles. Spre deosebire de oamenii implicaţi în politică, chatboţii nu sunt tentaţi de bani, putere sau glorie. Nu au nevoie de odihnă, pot interacţiona simultan cu un număr nelimitat de oameni şi dispun de cunoştinţe enciclopedice, completate de abilităţi analitice superioare. Cu toate acestea, politicienii AI moştenesc şi defectele sistemelor actuale de inteligenţă artificială. Fiind bazate pe modele de limbaj de mari dimensiuni, aceşti chatboţi funcţionează adesea ca nişte „cutii negre”, oferind doar puţină transparenţă asupra modului în care iau decizii. De multe ori generează răspunsuri inexacte sau complet fabricate, un fenomen cunoscut sub numele de „halucinaţii”. De asemenea, sunt vulnerabili la atacuri cibernetice, necesită capacitate mare de procesare şi acces constant la reţea. În plus, sunt influenţaţi de prejudecăţi provenite din datele cu care au fost antrenaţi, din inegalităţile societăţii şi din concepţiile programatorilor. De altfel, politicienii chatbot nu ar fi potriviţi pentru aşteptările pe care le avem în general de la oficialii aleşi. Instituţiile au fost gândite pentru politicieni umani, cu trupuri umane şi capacitatea de a acţiona moral. Indivizii se aşteaptă ca politicienii să facă mai mult decât să răspundă la comenzi – există aşteptarea de a-şi supraveghea personalul, de a negocia cu colegii, de a arăta o preocupare autentică pentru alegătorii lor şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerile şi acţiunile lor. Fără îmbunătăţiri majore în tehnologie sau o reimaginare mai radicală a politicii în sine, politicienii chatbot rămân doar o perspectivă incertă.

    Democraţia directă susţinută de AI

    O altă abordare caută să elimine complet politicienii, cel puţin aşa cum sunt cunoscuţi în prezent. Fizicianul César Hidalgo crede că politicienii sunt intermediari problematici pe care inteligenţa artificială ne permite în sfârşit să îi eliminăm. În loc să alegem politicieni, Hidalgo îşi doreşte ca fiecare cetăţean să poată programa un agent AI cu propriile preferinţe politice. Aceşti agenţi ar putea negocia între ei automat pentru a găsi un teren comun, a rezolva neînţelegerile şi a redacta legislaţia.

    Indivizii se aşteaptă ca politicienii să facă mai mult decât să răspundă la comenzi – există aşteptarea de a-şi supraveghea personalul, de a negocia cu colegii, de a arăta o preocupare autentică pentru alegătorii lor şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerile şi acţiunile lor. Fără îmbunătăţiri majore în tehnologie sau o reimaginare mai radicală a politicii în sine, politicienii chatbot rămân doar o perspectivă incertă.

    Hidalgo speră că această propunere poate dezvălui democraţia directă, oferind cetăţenilor o implicare mai directă în politică, depăşind în acelaşi timp barierele tradiţionale ale angajamentului de timp şi ale expertizei legislative. Propunerea capătă un interes deosebit în contextul nemulţumirii generale faţă de instituţiile reprezentative tradiţionale de acum. Totuşi, eliminarea reprezentării ar putea fi mai dificilă decât pare. În „democraţia avatar” a lui Hidalgo, cei care, de fapt, stabilesc cine ajunge la putere ar fi experţii care proiectează algoritmii. Deoarece singura modalitate de a autoriza legitimitatea puterii acestora ar fi probabil prin vot, am putea doar înlocui o formă de reprezentare cu alta.

    Spectrul algocraţiei

    O idee şi mai radicală propune eliminarea completă a oamenilor din politică. Logica este destul de simplă: dacă tehnologia AI ajunge într-un punct în care ia decizii mai bune şi mai fiabile decât oamenii, care ar mai fi rolul contribuţiei umane?

    Algocraţia este un regim politic condus de algoritmi. Deşi puţini au susţinut deschis predarea totală a puterii politice maşinilor (nici nu există încă tehnologia necesară pentru acest lucru), spectrul algocraţiei ne provoacă să gândim critic asupra motivelor pentru care participarea umană în politică contează. Ce valori – precum autonomia, responsabilitatea sau deliberarea – trebuie să păstrăm într-o eră a automatizării şi cum?

     

    Viziunea pentru viitor

    Posibilităţile dramatice de integrare a AI în politică fac din acest moment unul crucial pentru clarificarea valorilor politice. În loc să fie grăbită înlocuirea politicienilor umani cu AI, ar trebui să existe o concentrare asupra uneltelor care îmbunătăţesc judecata politică umană şi elimină deficitele democratice. Unelte precum Habermas Machine, un mediator AI de dezbateri, au ajutat cu succes grupuri de test să ajungă la consens atunci când au votat subiecte polarizante şi divizive. În viitor, mai multe inovaţii de acest tip sunt necesare pentru a introduce cu succes inteligenţa artificială în politică. 

    În „democraţia avatar” a lui Hidalgo, cei care, de fapt, stabilesc cine ajunge la putere ar fi experţii care proiectează algoritmii. Deoarece singura modalitate de a autoriza legitimitatea puterii acestora ar fi probabil prin vot, am putea doar înlocui o formă de reprezentare cu alta.

    Ted Lechterman susţine că integrarea inteligenţei artificiale în politică nu trebuie să fie privită ca o înlocuire a politicienilor umani, ci mai degrabă ca o modalitate de a îmbunătăţi capacităţile umane de decizie şi de a întări funcţionarea instituţiilor democratice. Potrivit lui, AI ar trebui să joace un rol de susţinere, ajutând la procesul decizional prin analiza complexă a datelor şi oferind soluţii informate, dar deciziile finale ar trebui să rămână (momentan) sub controlul oamenilor. În acest mod, tehnologia poate ajuta la luarea unor decizii mai bine fundamentate şi poate sprijini transparenţa, fără a diminua importanţa judecăţii şi valorilor umane esenţiale în procesul politic. Lechterman avertizează că, pentru a asigura un viitor în care AI susţine democraţia, trebuie construit un cadru în care integrarea tehnologică să fie atent reglementată şi să se concentreze pe amplificarea abilităţilor umane, nu pe înlocuirea acestora. Acesta sugerează că, pentru a evita pericolele de dominare a deciziilor de către algoritmi sau a înlocuirii liderilor umani cu sisteme automatizate, trebuie să fim conştienţi de valorile fundamentale pe care dorim să le păstrăm în procesul democratic, cum ar fi responsabilitatea şi autonomia.   


    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Într-o piaţă a evenimentelor în care noutatea şi inovaţia sunt cerinţe constante, un start-up-ul românesc vine cu o soluţie inovatoare care trasformă roboţii în artişti

    Într-o piaţă a evenimentelor în care noutatea şi inovaţia sunt cerinţe constante, start-up-ul românesc CyberEvent vine cu o soluţie inovatoare – RoboCanvas, un sistem de roboţi bazat pe inteligenţă artificială care transformă fotografiile în caricaturi desenate în timp real.

    Cu o investiţie de peste 130.000 de euro şi opt luni de dezvoltare intensă, sistemul a fost deja prezent la peste 30 de evenimente organizate pentru branduri de top precum Google şi Coca-Cola. Compania, care a încheiat anul 2024 cu venituri de 400.000 de euro, îşi propune să îşi dubleze afacerile în 2025, mizând pe extinderea în ţările vecine şi pe dezvoltarea de noi soluţii inovatoare pentru industria evenimentelor.

    „Lucrând de mulţi ani în industria evenimentelor şi fiind destul de conectat la nivel global cu ceea ce se întâmplă în piaţă, aceasta este genul de industrie în care, în briefuri, nu lipseşte niciodată solicitarea: «Am vrea ceva nou, am vrea ceva inovativ, am vrea ceva, dacă se poate, ce nu s-a mai văzut». Iar 99% dintre soluţiile aplicate evenimentelor trebuie să conţină ceva ce nu s-a făcut până acum“, a precizat, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Valentin Văcăruş, fondatorul CyberEvent.

    Compania a fost fondată înainte de pandemie, când Văcăruş a identificat o oportunitate în piaţă. „Înainte de pandemie, organizând pentru clienţi un eveniment cu multe soluţii digitale, am descoperit că nu există nicio platformă sau hub care să pună la dispoziţia, în special, a agenţiilor sau a companiilor soluţii tehnologice care să permită interacţiunea directă cu end-userul, cu participanţii la eveniment. Am început cu o instalaţie second-hand cumpărată din Israel. După aceea, pas cu pas, am ajuns la aproape 100 de astfel de soluţii, dintre care 95% sunt produse în România.“

    RoboCanvas, una dintre soluţiile create de companie, a necesitat opt luni de dezvoltare intensă. „Caricaturile sunt create de un model bazat pe inteligenţă artificială. Este un model pe care îl rulăm local şi pe care l-am antrenat cu ajutorul a 1.000 de caricaturi realizate de caricaturişti celebri. Tot ceea ce este transmis către roboţi este interpretat de un model AI care generează codul necesar pentru ca roboţii să deseneze“, a explicat Ştefan Gavril, chief innovation officer în cadrul CyberEvent.

    Cum funcţionează mai exact RoboCanvas? Persoanei care vrea să încerce soluţia i se face mai întâi o poză cu telefonul mobil, care este procesată de software-ul AI RoboCanvas şi transformată într-o caricatură, ce este ulterior desenată de roboţi pe hârtie.

    Soluţia este scalabilă, putând funcţiona cu mai mulţi roboţi în paralel: „La un eveniment mare, am putea lucra şi cu şase roboţi în paralel, sau clientul poate alege unul singur, dacă are un buget mai restrâns“, a precizat Gavril. Pentru trei roboţi prezenţi la un eveniment pentru câteva ore, preţul porneşte de la 2.500 de euro.

    Anul acesta, echipa continuă să lucreze la îmbunătăţirea soluţiei: „Momentan durează circa 3-4 minute ca robotul să deseneze caricatura, dar vrem să reducem timpul la două minute. Oamenii nu vor să aştepte foarte mult, chiar dacă mulţi stau şi filmează procesul, fiind fascinaţi de ideea că o mână de robot le creează desenul“, a menţionat Gavril. De asemenea, compania lucrează şi la diversificarea tipurilor de portrete: „Am implementat un tip de caricatură care îţi creează o imagine mai plăcută, mai dezirabilă – o caricatură mai «soft». În momentul de faţă, lucrăm şi la implementarea unei alte opţiuni – să se poată alege şi un portret simplu, nemodificat de AI.“

    CyberEvent a implementat până acum diverse soluţii pentru companii precum Google, YouTube, Philip Morris, Coca-Cola şi Procter & Gamble, fiind prezentă cu activări în ţări precum Italia, Polonia, Serbia, Croaţia şi Arabia Saudită.

    O altă soluţie inovatoare la care lucrează compania este Holobox: „Este o cutie cu un ecran transparent. Datorită profunzimii cutiei, tot ce se vede pe ecran arată ca o hologramă. Software-ul pe care lucrăm în prezent are ca scop să creeze din acea hologramă o interacţiune foarte interesantă cu utilizatorul“, a explicat Ştefan Gavril.

    Pentru 2024, CyberEvent şi-a propus să participe la 500 de evenimente şi să adauge cel puţin 15 instalaţii noi în portofoliu. „Ne propunem o cifră de afaceri de minimum 700.000 de euro la finalul anului. Practic, ar trebui să ne dublăm faţă de anul trecut, ceea ce am reuşit să facem de la an la an, într-o industrie în care, până acum, nu am investit deloc în marketing. Vom începe să investim în promovare şi credem că acest lucru ne va ajuta“, a punctat Valentin Văcăruş.

    Compania a investit până acum peste 300.000 de euro în instalaţii şi plănuieşte să se extindă în ţările vecine: „Am încheiat câteva parteneriate cu companii similare din ţările din jur, precum Ungaria, Cehia şi Austria. Acesta este primul nostru obiectiv – să începem să avem evenimente recurente acolo“, a completat Văcăruş.   

    „Ne propunem minimum 700.000 de euro ca cifră de afaceri la finalul anului. Practic ar trebui să ne dublăm faţă de anul trecut, ceea ce am reuşit să facem de la an la an într-o industrie în care noi până acum nu am investit absolut deloc în marketing. Dar vom începe să investim în promovare şi credem că asta o să ne ajute.” 

    Valentin Văcăruş, fondatorul CyberEvent

    „Momentan durează circa 3-4 minute ca robotul să deseneze caricatura, dar vrem să îmbunătăţim timpul la 2 minute. Oamenii nu vor să stea foarte mult să aştepte, chiar dacă mulţi stau şi filmează în timp ce se desenează caricatura pe foaie pentru că le place fix ideea că mâna de robot le creează acest desen.” 

    Ştefan Gavril, Chief Innovation Officer, CyberEvent

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cosmin Pertz, cofondator şi CEO al Examin 

    Ce face? Este specializat în automatizarea şi analiza video cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI).

    „Vrem să punem bazele unei companii în Statele Unite şi să atragem atât clienţi cât şi investitori din zona respectivă. Deşi ne dorim să fim activi şi în România, extinderea în SUA reprezintă o oportunitate importantă, având în vedere integrarea mai uşoară cu alte soluţii de acolo. În martie intenţionăm să facem acest pas şi să demarăm procesul de înfiinţare a companiei. Pe termen scurt, ne propunem să finalizăm între 3 şi 5 modele AI bine antrenate şi validate de clienţi cu experienţă în industrie, înainte de a ne extinde efectiv în Statele Unite. Totuşi, trebuie să iniţiem procesul din timp şi să ne familiarizăm cu particularităţile pieţei. Pe termen mediu, dorim să scalăm soluţia în mai multe direcţii, inclusiv modele AI, automatizări şi IoT.“

    2. Invitaţi: Valentin Văcăruş, fondatorul CyberEvent, şi Ştefan Gavril, chief innovation officer în cadrul CyberEvent

    Ce fac? Furnizează soluţii digitale pentru evenimente, una dintre acesta fiind RoboCanvas, un sistem bazat pe AI care desenează caricaturi în timp real pe baza fotografiilor utilizatorilor.

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitată: Irina Constantin, cofondatorare şi CEO, VAUNT – platformă de vânzări şi marketing pentru domeniul imobiliar

    Ce e nou? Start-up-ul românesc are în plan să lanseze o rundă de finanţare, în condiţiile în care de la lansarea soluţiei în urmă cu patru ani şi până în prezent s-a dezvoltat aproape integral doar din fonduri proprii. Acum vizează o expansiune accelerată în afara României, în special pe piaţa din Statele Unite, unde a deschis deja un sediu.

    „Suntem în discuţii cu câteva fonduri şi cu câţiva investitori şi vom vedea cum se alinează planul lor cu planul nostru pentru că asta este cel mai important lucru. Noi vrem să mergem pe dezvoltarea produsului în continuare şi pe consolidarea sa şi să punem şi know-how-ul de achiziţie în produs. Este foarte important pentru noi acest lucru şi totodată să ne luăm şi parteneri în această direcţie.“

    2. Invitat: Elvis Arteni, cofondator Pathium (fostul MetaTags) – soluţie de smart tracking pentru transporturi

    Ce e nou? Start-up-ul local se pregăteşte să lanseze în luna martie a acestui an soluţia sa inteligentă de monitorizare în timp real a transporturilor de mare valoare, având deja discuţii cu mai mulţi potenţiali clienţi, printre care se numără o berărie artizanală din Bucureşti, o firmă de logistică din zona automotive din Sibiu şi câteva companii din zona de vest a ţării. De la demararea proiectului în 2023, start-up-ul a fost în faza de teste şi dezvoltare, reuşind să găsească anul trecut un partener strategic pentru componenta hardware a soluţiei.

    „După lungi căutări am găsit un colaborator cu sediul în Italia. Ei sunt italieni la bază, dar au o experienţă de 15 ani în Europa – au mai lucrat cu firme mari, precum DHL, pentru soluţii similare. Şi atunci după câteva luni şi sesiuni de comunicare, sesiuni în care ne-au trimis device-urile lor, am testat device-urile lor, le-am conectat la platforma noastră şi multe alte de etape de «trial and error», ne-am dat seama că ei chiar ne oferă toată soluţia hardware de care avem nevoie.“

    3. Invitat: Mihai Guran, fondator şi CEO al SalesOMMO – platformă pentru vânzări bazată pe AI

    Ce e nou? Start-up-ul românesc şi-a propus ca în prima jumătate a anului 2025 să ajungă la un portofoliu de 20-30 de clienţi şi să atragă o finanţare de la un fond de investiţii. Proiectul SalesOMMO a fost demarat în 2023, iar prima versiune a platformei a fost lansată la începutului anului trecut. 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • OpenAI anunţă GPT-5. Renunţă la lansarea modelului o3

    Anunţul a fost făcut chiar de Sam Altman, care a confirmat că GPT-4.5 va fi lansat înainte de GPT-5, scrie TechCrunch.

    Decizia are în vizor strategia un pic mai complexă a OpenAI de a simplifica oferta de modele AI şi de a optimiza performanţa acestora în ChatGPT, dar şi în ceea ce priveşte API-ul.

    Până în acest moment nu au fost date detalii suplimentare despre ceea ce ştie să GPT-5 concret şi nici o dată exactă a lansării.

  • Fostul şef Google avertizează: Inteligenţa artificială ar putea ajunge pe mâna teroriştilor

    Miliardarul din domeniul tehnologiei a comparat potenţialul pericol cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când Al-Qaeda a folosit tehnologia modernă – avioanele – pentru a provoca victime în masă, potrivit BBC.

    El se teme că sistemele de inteligenţă artificială ar putea fi utilizate pentru crearea de arme biologice.

    Schmidt susţine necesitatea unui echilibru între supravegherea guvernamentală şi libertatea de inovare în domeniul inteligenţei artificiale. El aprobă decizia SUA de a restricţiona exportul de microcipuri avansate către majoritatea ţărilor, o măsură menită să încetinească dezvoltarea AI în state potenţial ostile.

    Fostul director Google a abordat şi problema dependenţei copiilor de tehnologie. Deşi a fost unul dintre artizanii expansiunii telefoanelor mobile prin achiziţia Android de către Google, acum susţine limitarea utilizării smartphone-urilor în şcoli. El consideră că expunerea necontrolată a copiilor la tehnologie este „un experiment periculos asupra următoarei generaţii”.

    Recent, Australia a devenit prima ţară care a interzis prin lege accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, deşi un studiu publicat în The Lancet sugerează că interzicerea telefoanelor în şcoli nu a dus la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

  • UE vrea să aloce 200 de miliarde de euro pentru investiţii în inteligenţa artificială

    Uniunea Europeană vrea să aloce 200 de miliarde de euro pentru investiţii în inteligenţa artificială în Europa, anunţă, marţi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    „Cursa pentru inteligenţa artificială abia a început”, scrie von der Leyen, într-un mesaj publicat pe platforma X la începutul discursului său susţinut la summitul AI de la Paris.

    Luni şi marţi, Franţa găzduieşte summitul AI Action, care reuneşte la Grand Palais şefi de stat şi de guvern, lideri ai organizaţiilor internaţionale, directori executivi ai unor companii mici şi mari, reprezentanţi ai mediului academic, ai organizaţiilor neguvernamentale, artişti şi membri ai societăţii civile.

  • Şeful Google DeepMind vrea reguli globale pentru inteligenţa artificială

    Declaraţiile vin înaintea Summitului AI Action care începe luni la Grand Palais din Paris, unde reprezentanţi din aproape 100 de ţări, inclusiv SUA şi China, vor discuta despre adoptarea în siguranţă a inteligenţei artificiale. Summitul îşi propune să găsească un echilibru între reglementare şi inovaţie, în condiţiile în care companiile se plâng tot mai mult de birocraţia excesivă, punctează Reuters.

    Referindu-se la compania chineză DeepSeek, care a atras atenţia luna trecută prin dezvoltarea unei tehnologii comparabile cu cea a giganţilor americani dar la costuri mai mici, Hassabis a temperat entuziasmul, spunând că nu este vorba de progrese ştiinţifice noi, ci doar de o „inginerie extrem de bună” care foloseşte tehnici deja cunoscute, multe dintre ele dezvoltate chiar la Google şi DeepMind.

    James Manyika, vicepreşedinte senior al Google, a atras atenţia că discuţiile globale despre inteligenţa artificială se concentrează prea mult pe riscuri şi prea puţin pe oportunităţi, cum ar fi potenţialul de a ajuta ţările în curs de dezvoltare în domenii precum educaţia, schimbările climatice şi sănătatea.

    Organizatorii summitului lucrează la un document neobligatoriu privind principiile de gestionare a inteligenţei artificiale, care ar urma să fie semnat de SUA, China şi alte ţări participante. Un accent important va fi pus pe găsirea unor modalităţi de a distribui beneficiile acestei tehnologii către ţările în curs de dezvoltare, prin intermediul unor modele mai accesibile ca preţ, dezvoltate de companii precum Mistral (Franţa) şi DeepSeek (China).