BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Microsoft a lansat primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul ASE Bucureşti

    Microsoft a lansat, marţi, primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, oferind astfel studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor din universitate acces la resurse computaţionale şi putere de calcul nelimitate, potrivit unui comunicat.

    „Sistemul educaţional este o componentă esenţială în peisajul transformării digitale, iar lansarea laboratorului de tehnologii în cloud din cadrul ASE oferă posibilitatea de a experimenta ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei şi contribuie la dezvoltarea competenţelor digitale în rândul studenţilor şi profesorilor”, se arată în comunicat.

    Utilizatorii laboratorului au acces la infrastructuri virtuale scalabile în funcţie de proiectul la care lucrează, de la un procesor la putere de calcul de ordinul zecilor de mii de procesoare. Aceştia pot crea şi testa algoritmi de inteligenţă artificială, machine learning, pot simula orice mediu de test de pe aproape orice platformă sau sistem de operare, pot stoca şi gestiona volume practic nelimitate de date şi nu în ultimul rând, pot dezvolta ei înşişi noi aplicaţii şi platforme.

    „Mediul privat trebuie să facă o prioritate din dezvoltarea talentului şi din strategia privind forţa de muncă viitoare. Potrivit unui studiu IDC realizat în 2019, reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est, 61,5% dintre companii consideră angajarea absolvenţilor IT drept cel mai eficient mod de a atrage know-how-ul digital necesar într-o organizaţie. Mai mult, accesul la date şi capabilitatea de a înţelege, procesa şi acţiona pe baza acestora determină succesul unui business. De aceea, o investiţie constantă în formarea de abilităţi digitale în rândul studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor va rămâne esenţială pentru dezvoltarea competitivă a societăţii româneşti”, a declarat Violeta Luca, manager general Microsoft România.

    Proiectul „Cloud-Enabled Laboratory” dezvoltat de Microsoft s-a lansat anul trecut prin deschiderea primului laboratul de tehnologii în cloud din România la Universitatea de Vest din Timişoara şi vine să completeze această paradigmă prin crearea unui laborator de informatică în cloud ce poate răspunde oricăror nevoi de curriculum sau cercetare.

    „11 experţi în cloud din partea Microsoft România vor susţine cursuri prin care studenţii îşi pot dezvolta atât aptitudinile tehnice, cât şi cele de inovaţie in business. Tema principală a primului curs susţinut în laboratorul de cloud, începând cu luna martie, se va concentra pe ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei prin intermediul Azure, platforma de cloud computing a Microsoft. Vor urma apoi cursuri în care accentul este pus pe inteligenţa artificială, astfel că studenţii de la ASE vor putea veni cu idei şi proiecte noi”, se mai spune în comunicat.

    Acesta mai precizează că anul acesta, iniţiativa a fost dusă mai departe prin deschiderea celui de-al doilea laborator în cloud, la ASE, caracterizat de o infrastructură hardware minimală formată din puncte de acces către resurse cloud şi inteligenţă artificială. Acesta poate fi folosit cu succes atât pentru desfăşurarea procesului de predare clasic, pentru implementarea de proiecte de cercetare cât şi pentru start-up-uri de tehnologie care vor să prototipeze şi să dezvolte platforme noi, având acces la cele mai moderne tehnologii.

  • EY: Inteligenţa artificială va redefini sectorul serviciilor financiare în următorii doi ani. ”În ultimii doi ani am putut observa şi în România începerea adoptării inteligenţei artificiale în instituţii financiare”

    Directorii executivi din sectorul global al serviciilor financiare se aşteaptă ca inteligenţa artificială să fie un motor important de transformare la nivelul întregului segment, conform studiului Transforming Paradigms: Global AI in Financial Services Survey, efectuat de Cambridge Centre for Alternative Finance (CCAF), şi de Forumul Economic Mondial, cosponsorizat de EY şi Invesco.

    „În ultimii doi ani am putut observa şi în România începerea adoptării inteligenţei artificiale în instituţii financiare, o tendinţă care este în prezent în ascensiune. Pionieri în adoptarea AI în România au fost acele instituţii financiare care au atins o anumită maturitate organizaţională şi care au reuşit să creeze premisele tehnologice necesare unei adoptări AI prin transformarea digitală a operaţiunilor interne şi a serviciilor către clienţi”, a afirmat Aurelia Costache, Liderul Departamentului de Asistenţă în afaceri din EY România şi Lider pentru Automatizarea Inteligentă în regiunea CESA.

    La nivel global, din rândul directorilor executivi chestionaţi, 77% anticipează că AI va avea o importanţă mare sau foarte mare în cadrul organizaţiilor lor în următorii doi ani.

    În acelaşi timp, 85% dintre respondenţi au implementat deja AI în cadrul organizaţiilor lor şi se aşteaptă ca aceasta să fie utilizată în scenarii noi de business în anii următori. În plus, aproape două treimi (64%) preconizează că vor utiliza AI pentru a genera noi venituri, pentru a automatiza procese, pentru un management mai bun al riscurilor, pentru a servi mai bine clienţii actuali, dar şi pentru a câştiga noi clienţi în următorii doi ani.

    Însă, intensificarea adoptării tehnologiilor AI la nivelul întregului sector al serviciilor financiare vine la pachet şi cu provocări, cum ar fi: calitatea datelor, accesul la date şi concurenţa pentru resurse umane calificate. Toate aceste provocări sunt considerate obstacole majore pentru implementarea AI de către peste 80% dintre directorii executivi intervievaţi în cadrul studiului.

    Perspectiva respondenţilor care utilizează în mod preponderent inteligenţă artificială autonomă este însă diferită, 80% dintre aceştia consideră că piedicile cele mai importante în adopţia AI o reprezintă încrederea în tehnologie şi adoptarea acesteia de către utilizatorii finali.

    „AI transformă sectorul serviciilor financiare şi ne putem aştepta ca adoptarea la scară largă să continue. Pe măsură ce tehnologiile încep să revoluţioneze modelele de afaceri şi să transforme funcţiile de business, este tot mai important ca organizaţiile să acorde atenţie implicaţiilor pe termen lung ale adoptării inteligenţei artificiale: încrederea în AI, transformarea forţei de muncă şi modul în poate fi reimaginată valoarea adăugată pentru clienţi şi alţi actori”, spune Nigel Duffy, lider EY Global Artificial Intelligence.

     

  • Ne lasă roboţii fără locuri de muncă sau ne ajută să facem anumite lucruri mai uşor?

    Atunci când ne gândim la tehnologie şi în special roboţi, mintea fuge fie către miile de clipuri online cu cele mai noi produse lansate de japonezi, fie către inteligenţa artificială şi filme cu o uşoară tentă apocaliptică. Roboţii industriali reprezintă însă un aspect extrem de important în zona de producţiE, iar cei colaborativi au depăşit deja faza de trend.

    Alte idei la care ne gândim atunci când vorbim de roboţi sunt cele legate de modul în care roboţii vor „fura” locurile de muncă deţinute de oameni, în special cele repetitive. Universal Robots, companie daneză care domină zona roboţilor colaborativi, explică de ce această idee e departe de realitate.

    Compania Universal Robots a fost fondată în 2005 de către Esben Østergaard, actual CTO al companiei, alături de alţi doi parteneri. Viziunea lui Østergaard a fost să facă tehnologia bazată pe roboţi accesibilă tuturor prin dezvoltarea unor roboţi industriali flexibili, de dimensiuni mici, uşor de utilizat, cu un preţ rezonabil şi siguri de utilizat. Încă de la lansarea primului robot colaborativ (cobot), în 2008, compania a înregistrat o creştere considerabilă, produsele fiind vândute acum pe plan mondial.

    Compania a fost în 2015 cumpărată de Teradyne şi are sediul în Odense, Danemarca, cu multiple filiale şi birouri regionale în Statele Unite, Germania, Franţa, Spania, Italia, Cehia, Polonia, Turcia, China, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi Mexic. În 2018, Universal Robots a ajuns la venituri de 237 milioane de dolari. Compania este prezentă în 18 ţări, având un număr de peste 650 de angajaţi în cele 27 de birouri existente. În România există o subdivizie a Universal Robots, concentrată mai ales în jurul procesului de vânzare. Având o cotă de piaţă de 50% la nivel global, adusă şi de cele 65 de patente deţinute, Universal Robots este compania care dictează mersul lucrurilor pe segmentul de roboţi colaborativi.


    La ce pot fi însă folosiţi coboţii? Pe extrem de multe linii de producţie, explică reprezentanţii companiei, care amintesc zonele de ambalare şi paletizare, lipire, distribuţie şi sudură, analize de laborator, asamblare, verificarea calităţii şi altele. În România, potrivit datelor prezentate de companie, există 11 roboţi la fiecare 10.000 de lucrători, necesitatea fiind însă mult mai mare – de aproximativ 10.000 de roboţi. În comparaţie, Polonia are 28 de roboţi la 10.000 de lucrători, Ungaria 57, iar Republica Cehă 100.

    În România, proiectele de implementare comunicate de Universal Robots sunt cele de la companiile Ford şi producătorul de sisteme de închidere şi control acces Assa Abloy. În cadrul uzinei de motoare Ford România sunt activi 4 coboţi UR10 care lucrează alături de angajaţii de pe linia de asamblare, preluând activităţi repetitive. Un prim cobot UR efectuează operaţiunea de ungere a tacheţilor, un altul realizează umplerea motorului cu ulei, iar al treilea deja instalat verifică motorul cu ajutorul unei lămpi cu lumină UV şi al unei camere video pentru posibile scurgeri, după ce acesta a fost umplut cu ulei. A patra unitate UR10 din dotarea Ford România este folosită pentru teste şi training, urmând să îşi găsească în curând un rol operaţional în cadrul uzinei. Coboţii sunt integraţi în sistemul care controlează linia de asamblare, astfel că, în cazul de faţă, nu necesită intervenţia operatorului decât atunci când apar schimbări.

    Reprezentanţii companiei spun că producătorii aleg soluţiile oferite pentru a depăşi provocări precum lipsa forţei de muncă, reducerea costurilor de producţie sau limitările apărute în creşterea capacităţii de producţie şi eficienţă. Un alt aspect interesant menţionat este cel al accidentelor de la locul de muncă. Mai exact, potrivit studiului „The Impact of Robots on Productivity, Employment and Jobs“, realizat de IFR Report, 3 din 5 producători afirmă că nu găsesc forţă de muncă calificată. Pe de altă parte, doar 10% din locurile de muncă sunt în prezent automatizabile, ceea ce înseamnă că industria roboţilor colaborativi poate doar să crească în viitor.

    Reprezentanţii companiei citează un studiu realizat în 2016 de MIT (Masachussettes Institute of Technology) şi Financial Times care notează că o colaborare om-robot este cu 85% mai eficientă decât munca uzuală, realizată doar de oameni sau doar de roboţi.
    În prezent, majoritatea coboţilor sunt folosiţi în industriile auto şi electronică, dar reprezentanţii Universal Robots spun că văd un mare potenţial în zona bunurilor de larg consum, precum şi în industriile cosmetică, alimentară sau farmaceutică.

    2005 Universal Robots este fondată în Danemarca de 3 parteneri

    2008 Se lansează UR5, primul cobot din lume

    2012 Se lansează UR10, robot cu o anvergură şi greutate de lucru mai mari

    2015 Universal Robots este cumpărată de Teradyne pentru 285 mil. dolari

    2019 Există peste 38.000 de coboţi instalaţi la nivel mondial

  • Ce este AlphaBlock, startup-ul format la Cluj care foloseşte inteligenţa artificială pentru a le oferi o alternativă investitorilor în căutare de randamente

    Ciclurile de creştere economică se schimbă rapid în acest secol, iar durata şi intensitatea acestora este din ce în ce mai lipsită de predictibilitate în contextul în care în prezent bursele americane înregistrează cel mai lung ciclu de creştere din istoria pieţei bursiere. Clasele de active, împărţite până acum cu claritate de investitori, îşi schimbă locurile istorice pe fondul dobânzilor negative din Europa şi al schimbărilor din planul geopolitic. Un astfel de context generează o nevoie din ce în ce mai mare de predictibilitate, care îşi poate găsi răspunsul într-un algoritm de inteligenţă artificială.

    Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de managementul al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.

    Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.

    Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.

    „Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.

    Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.

    Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capitals, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.

    Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice

    În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.

    „Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.

    În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”

    În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.

    Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
    „În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.

    Citeşte continuarea articolului pe www.businessmagazin.ro

  • Ecuaţia noului investitor: (capital + inteligenţă artificială – incertitudine) x apetit de risc

    Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de management al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.
    Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.

    Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.
    „Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.

    Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.
    Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capital, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.

    Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice


    În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.
    „Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.
    În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”
    În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.
    Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
    „În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.

    Cine îşi lasă banii pe mâna „roboţilor”?


    Aşa cum explică fondatorii, aplicarea algoritmului AlphaBlock pe un specific investiţional sau pe un coş de active poate reliefa ce active au şanse mai mari să performeze, generând un cumul de componente care şi-ar putea păstra perspectivele în funcţie de diversele evoluţii ale pieţei care le influenţează valoarea.
    Practic, Alpha Block lucrează foarte mult pentru a pune la punct în mod constant mecanismul prin care analizează rezultate pentru a anticipa alte rezultate. Analizarea istoricului pieţei şi anticiparea în baza înţelegerii structurii seturilor de date generate de preţuri şi evoluţii anterioare se bazează pe ideea că în preţ există stocate toate evenimentele istorice care au influenţat valoarea – în mod direct sau indirect.
    Din 2012, pe mecanismele folosite de AlphaBlock există bani investiţi, iar în prezent compania are şapte clienţi globali, în România, SUA, India şi Canada, şi dezvoltă şi testează soluţii şi în alte regiuni pentru mai mult de 10 clienţi. „Când alegem componentele din portofoliile pe care trebuie să le construim, le alegem astfel încât ele să poată trece prin orice fel de condiţii de piaţă viitoare. Măsurăm probabilitatea ca ele să performeze ţinând cont de orice tip de piaţă pe care ar putea-o întâlni.”
    Toată partea de cercetare şi dezvoltare a fost făcută şi va rămâne la Cluj. În Canada este biroul de comercializare, acolo se află Mukul Pal împreună cu soţia, care este technical lead (conduce procesul de cercetare şi dezvoltare din punct de vedere tehnologic) şi un alt coleg care are rolul de head of sales pentru America de Nord. În total, sunt nouă, dintre care patru la Cluj. „Aşteptăm finalizarea rundei de investiţii pentru a putea continua dezvoltarea în sensul de a putea adăuga noi capabilităţi şi resurse în echipa de dezvoltare de la Cluj.”
    Specialiştii de la Cluj ajută şi asistă clienţii să adapteze soluţia la cerinţele lor şi a modela specific fiecare bot. Obiectivul după ridicarea acestei runde de investiţii este transformarea frameworkului astfel încât să poată fi utilizat mult mai simplu şi mai repede, fără a mai avea nevoie de partea de asistenţă personalizată. „Ne interesează să accelerăm activarea soluţiei de la opt săptămâni, cât durează acum, la mai puţin de o săptămână. Plecăm de la zero, fără a avea deja un bot construit pentru nevoile lui. Construim câte un bot pentru fiecare client, astfel încât să răspundă la nişte cerinţe specifice.”
    Pe plan internaţional, AlphaBlock lucrează cu instituţii de tipul family offices (birouri de familie) sau manageri de fonduri a căror dimensiune merge până la zeci de miliarde de dolari active sub administrare. Dimensiunea acestor instituţii de tip family offices este de luat în seamă în contextul în care chiar şi Berkshire Hathaway, unul dintre cele mai mari vehicule de investiţii din lume, fondat de legendarul investitor miliardar Warren Buffett, a pornit de la acest tip de birou.
    În total, clienţii AlphaBlock gestionează circa 20 de milioane de dolari folosind aceste mecanisme, dar, respectând viteza cu care pot creşte clienţii activi în prezent, compania urmăreşte să ajungă la un nivel de 100 de milioane de dolari până la jumătatea anului 2020.

    Tehnologia dezvoltată la Cluj-Napoca de un indian ajunge în SUA


    De asemenea, pe lângă validarea cu clienţi, în 2014 Orpheus a listat împreună cu Nasdaq, piaţa americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20, un mecanism cu scop demonstrativ, astfel încât să nu existe vreun fel de dubiu cu privire la o posibilă manipulare a rezultatului. Performanţa indicelui depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui principal al acestei pieţe.
    „Am listat indicele pe Nasdaq tocmai pentru a arăta şi a valida public următorul lucru: că putem depăşi performanţa oricărui benchmark. Nu este un mecanism investibil, el ar trebui să fie transformat într-un fond mutual sau într-un ETF (fond tranzacţionat la bursă – n.red.), ci simulează comportamentul unui astfel de mecanism investibil. Replică complet traiectoria pe care ar fi deschis-o un astfel de portofoliu – pentru că funcţionează ca un portofoliu – dar lipsesc banii investiţi în el. Soluţia de a lista un indice a fost în acelaşi timp determinată şi de faptul că nu existau resurse pentru ca acel indice să fie un fond”, povesteşte Andrei Nagy.
    El spune că îşi doresc ca acest indice să fie transformat într-un produs, respectiv un fond, iar în acest sens caută un partener cu care să îl listeze. Pe lângă cei cinci ani de activitate live, înainte să îl listeze, Nasdaq a realizat un test pe alţi 10 ani în care au solicitat companiei structura portofoliului şi ei au făcut calculele.
    Pe Nasdaq sunt listaţi peste 1 milion de indici, numiţi benchmark, al căror rol este de punct de reper pentru măsurarea performanţei propriului portofoliu. „Sunt mecanisme construite pentru a da o performanţă medie astfel încât să te poţi raporta la ele. Dar foarte puţini vin cu acest claim, că pot depăşi performanţe. Cei care au acest tip de claim îl au din poziţia de furnizor de servicii şi îl oferă direct împachetat într-un produs pe care îl pun la dispoziţia clienţilor. Îl testează înainte.”
    Andrei Nagy spune că AlphaBlock intenţionează ca în 2020 să acceseze piaţa de capital ca formă de finanţare. „Noi luăm în calcul un IPO (ofertă publică iniţială n.red.), însă în prezent analizăm toate variantele de finanţare prin bursă. Conform timeline-ului stabilit cu consultantul, ar trebui ca în 2020 să listăm o ofertă către investitori.”
    Pentru a avea complet dezvoltată această capabilitate, cu fondurile atrase pe piaţa de capital, Alpha Block urmăreşte să optimizeze platforma astfel încât timpii de integrare a unui client nou să fie reduşi.
    „Datorită faptului că sistemul nostru este construit în jurul unui General AI proprietar, putem replica performanţele de anticipare din industria de investiţii şi în alte seturi de date din alte pieţe: energie, retail, cyber security şi altele. Prin produsele noastre ne dorim să aducem contribuţie atât din punct de vedere al randamentului, cât şi prin atragerea unui segment nou de investitori, care înţeleg şi apreciază tehnologiile noi pe care noi le utilizăm: General AI şi blockchain”, spune Nagy.
    Andrei Nagy mai adaugă că finanţarea obţinută de la Real Ventures a reprezentat şi „o validare importantă a capabilităţilor pe care le oferă datorită reputaţiei în zona de noi tehnologii pe care Real Ventures o are în prezent”.

    Realizări AlphaBlock:

    ¶  Alpha Block a fost selectată de BCR în programul InnovX de accelerare pentru start-up-uri si ulterior în cel de scaleups;
    ¶  În 2014, AlphaBlock a listat împreună cu NASDAQ, piaţa bursieră americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20,  a cărui performanţă depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui pieţei;
    ¶  Proiectul companiei a fost selectat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în primele proiecte în cadrul primului an al programului lor de fintech;
    ¶  La finalul anului 2018, compania a primit o investiţie de la cel mai mare fond de tip venture capital pe zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care acum conduce o nouă rundă de finanţare în curs de finalizare;
    ¶  În iunie 2019, AlphaBlock a fost selecţionată de către Startup Grind Europe în Top 20 start-up-uri în Europa, compania fiind astfel participantă la programul de accelerare Accelerate Startups;
    ¶  În noiembrie 2019, compania a fost inclusă în Top 3 Fintech Eastern Disruptors Report.

    Carte de vizită Andrei Nagy:

    Andrei Nagy, şeful vânzărilor europene al AlphaBlock, a studiat cibernetică şi advertising, înţelegând de timpuriu că internetul va fi orientat din ce în ce mai mult pe zona de conţinut.
    A început mai întâi ca antreprenor, dezvoltând platforma Panda.ro (un portal de informare despre preţuri ale produselor şi serviciilor din IT, electronice, electrocasnice, turism, automobile etc. care nu mai există în prezent), iar apoi a fondat o companie de soluţii software custom dându-şi seama că businessurile vor fi modificate cu ajutorul tehnologiei.
    A lucrat doi ani în Ministerul Telecomunicaţiilor, unde a fost trimis la grupurile de lucru care defineau standardele de interoperabilitate pe documentele electronice de identitate de tip paşaport şi buletin electronic, card de sănătate şi permis de conducere electronice, iar de aici a fost recrutat de Kalraz, cel mai mare producător din lume pe documente bazate pe tehnologia cu microprocesor folosite în industria bancară pentru identificare şi în zona de SIM-uri pentru telefonie mobilă. Pentru ei a construit capabilitatea de a personaliza carduri bancare pentru mai mult de jumătate din băncile din România. În 2010 a plecat la Oberthur (actual Idemia), iar mai apoi a lucrat doi ani la Alcatel Lucent (astăzi Nokia), după care a fost recrutat de Mastercard. De aici a fost recrutat de IBM în perioada în care se pregătea lansarea pe piaţă a IBM Watson, un sistem computerizat cu inteligenţă artificială capabil să răspundă la întrebări în limbaj natural şi care se adresează unor probleme pentru mai multe domenii de activitate, dar şi a blockchainului Hyperledger, care are capabilitatea de a suporta tranzacţii globale de business pentru companii majore financiare, de tehnologie sau de aprovizionare. În căutarea unor parteneri de business cu care să poată implementa AI (inteligenţă artificială) şi blockchain, a început să interacţioneze cu ecosistemul de startupuri. Astfel l-a întâlnit pe Mukul Pal în noiembrie 2016 la premiile Central Eastern European Awards for Startups, iar acesta i-a prezentat inovaţia AlphaBlock. În 2017 a ales să se alăture firmei AlphaBlock, unde a continuat dezvoltarea abilităţilor soluţiei prin încorporarea ei în Canada şi extinderea activităţii şi în afara domeniului financiar, către alte industrii.

    Carte de vizită Mukul Pal:
    Fondatorul şi CEO-ul Orpheus Capital S şi AlphaBlock a studiat ştiinţe fizice la Delhi University, are un MBA în finanţe şi un master în econometrii şi statistici aplicate la UBB România, dar şi cursuri la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
    A fost deputy manager derivatives training la Bombay Stock Exchange, head derivates research la Edelweiss Capital în 2002-2003 şi la HDFC Securities în 2003-2004. Din 2010 până în 2015 a fost preşedinte pe Europa Centrală şi de Est la Market Technicians Association.

  • COMENTARIU Lelia Munteanu: „Să nu subestimăm niciodată prostia. E una dintre cele mai puternice forţe din istorie”

    Yuval Noah Harari, autorul lui „Homo Deus”, i-a acordat, în urmă cu câteva zile, un interviu lui Becky Anderson de la CNN – „Oamenii sunt acum animale vulnerabile”, a declarat. 

    Cel mai la modă (oricât de frivol ar suna) gânditor a vorbit din dou despre cele trei provocări cu care se confruntă omenirea în secolul XXI: războiul nuclear, schimbările climatice şi, la pachet, dezvoltarea inteligenţei artificiale şi bio-ingineriei. Dacă primele două pot fi oprite, consecinţele inteligenţei artificiale şi ale bio-ingineriei pot fi doar folosite în interesul specie umane.

    Pericolul care ne paşte ţine de falimentul filosofiei. Filosofilor, cărora le lipseşte viziunea lumii ca întreg şi care pot zăbovi secole gândind şi polemizând, le iau pe nesimţite locul inginerii, foarte grăbiţi de felul lor. Iar deasupra inginerilor se află deciziile oamenilor politici – aceştia vor avea la dispoziţie foarte curând tehnologia necesară pentru a crea pe Pământ iadul sau raiul, E motivul avertismentului lansat de Harari: „Să nu subestimăm niciodată prostia. E una dintre cele mai puternice forţe din istorie”.

    Astăzi, între democraţie şi dictatură nu e altceva decât „un conflict dintre două sisteme de procesare a datelor”.

    Reporterul Al-Jazeera (CNN-ul arab) îl întrebase vara trecută pe gânditorul evreu dacă inteligenţa artificială poate conduce la pace mondială. Răspunsul lui Harari: „Nu există absolut nici un indiciu că inteligenţa artificială şi computerele sunt pe cale de a căpăta conştiinţă. Nu mă opun să se dea mai multă autoritate inteligenţei artificiale. Însă cine e stăpânul inteligenţei artificiale? Serveşte ea o elită restrânsă sau mari corporaţii? Serveşte inteligenţa artificială guverne dictatoriale? Ori îmi serveşte mie? Se poate utiliza inteligenţa artificială pentru a crea un un regim de supraveghere totală, de control total al guvernelor asupra cetăţenilor. Şi poate fi utilizată în folosul cetăţenilor, pentru supravegherea guvernelor ca să ne aisgurăm că nu există corupţie. Aceeaşi tehnologie funcţionează în ambele sensuri”.

  • Inteligenţa artificială: o discuţie ce trebuie purtată

    „După cum spune şi numele evenimentului, Digital Sustainability Forum, ne dorim să aducem cât mai mulţi actori la un loc pentru a avea o discuţie despre implementarea sustenabilă şi chiar dezvoltarea tehnologiei IA (inteligenţă artificială) aici, în România”, explică Matthias Sachs, director corporate affairs la Microsoft Central & Eastern Europe, referindu-se la o iniţiativă Microsoft la nivel european, care se desfăşoară deja în ţări precum Polonia, Bulgaria şi Danemarca, şi reuneşte o comunitate formată din lideri emergenţi din sectorul public, mediul de afaceri, societatea civilă şi mediul academic pentru o conversaţie despre inteligenţa artificială şi rolul său în societatea modernă. „Vrem să stimulăm dialogul între cei din sectorul privat, cei din sectorul public, cei din mediul politic şi să tragem concluzii, să venim cu idei pentru politici publice care, odată aşezate pe foaie, pot duce la ceva util pentru societatea românească.”

    Exceutivul de la Microsoft insistă asupra nevoii de a crea o anumită siguranţă şi de a avea dezbateri publice pe această temă. „Noi, Microsoft, avem responsabilitatea de a contribui prin stimularea acestor dezbateri şi prin găsirea unor parteneri; după această masă rotundă sau altele, vom putea avea ceva de oferit autorităţilor, ceva tangibil.” Matthias Sachs crede că nicio societate nu este pregătită pentru noile tehnologii, acesta fiind şi motivul pentru care compania derulează diverse programe. Cei care cunosc domeniul au responsabilitatea de a crea politici publice şi metodologii pentru aceste tehnologii, pentru a stimula dezvoltarea cunoştinţelor în această privinţă, notează el. „Aş spune că în majoritatea societăţilor este nevoie de mai multă educaţie, fapt valabil şi în cazul României. Educaţia este cheia – atât dezvoltarea abilităţilor cât şi o mai bună înţelegere a subiectului, astfel încât oamenii să nu fie excluşi. Inteligenţa artificială e o tehnologie care trebuie să fie centrată pe oameni, procesul trebuie să fie unul transparent. Sunt multe de făcut, dar sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul.”

    Termenul de sustenabilitate, devenit recent un soi de „buzz word”, poate fi asociat unui număr mare de practici de business. În cazul tehnologiei însă, executivul de la Microsoft consideră că sustenabilitatea are şi o altă dimensiune, şi anume cea de plusvaloare. „Sustenabilitatea se referă la un proces care aduce valoarea vieţii de zi cu zi a oamenilor şi care se desfăşoară pe termen lung. Tehnologiile se implementează, transformarea digitală are loc acum în societate şi nu modifică doar businessurile, ci mult mai multe aspecte ale societăţii. Entităţile din sectorul public îşi digitalizează procesele de lucru, universităţile digitalizează modul în care comunică cu studenţii – sunt multe exemple în acest sens.” El aminteşte de iniţiativa numită Parteneriatul pentru IA, fondată de Google, Amazon, IMB, Facebook şi Microsoft la care s-au mai alăturat, între timp, alte 22 de companii. „Suntem cu toţii responsabili, pentru că toţi dezvoltăm soluţii de IA.”

    Matthias Sachs crede că IA afectează extrem de multe domenii, iar transformarea digitală afectează toate societăţile şi industrii diverse; prin urmare, anumite companii se concentrează pe anumite zone. Pe de altă parte, spune el, există încă o anumită reticenţă vizavi de evoluţia inteligenţei artificiale. „Oamenii se tem, există anumite temeri şi acestea trebuie luate în serios. De aceea am şi demarat acest forum al sustenabilităţii, creând astfel un grup de experţi care să asigure feedback şi să ne arate ce este important în România. Este un eveniment care are loc şi pe alte pieţe, încercând astfel să generăm un dialog relevant în statele respective.”

    Este important ca întrebările despre tehnologie să fie adresate: „Din moment ce noi dezvoltăm aceste soluţii, cred că trebuie să abordăm acest subiect într-un mod umil, nu ar trebui să plecăm de la ideea că noi le ştim pe toate. Trebuie să spunem: «Am dezvoltat aceste soluţii, credem că vor fi utile, dar haideţi să vorbim despre ele». Nu este important doar să vinzi produsele, ci şi modul în care explici oamenilor cum funcţionează acele produse”.

    Iar gama de produse şi servicii bazate pe IA este din ce în ce mai mare. În România, producătorul american de software a implementat o serie de programe, unul dintre acestea fiind AI for Accessibility, în valoare de 25 de milioane de dolari, gândit pentru o perioadă de cinci ani şi care urmăreşte să valorifice puterea IA pentru a dezvolta capacitatea umană pentru cei peste un miliard de oameni cu dizabilităţi din întreaga lume. Este o oportunitate pentru dezvoltatori, ONG-uri, academicieni, cercetători şi inventatori de a-şi adezvolta activitatea în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi, concentrându-se pe trei direcţii: ocuparea forţei de muncă, îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi şi comunicarea în scopul conectării la cotidian.

    Potrivit datelor Microsoft, în România, din aproximativ 4 milioane de copii, 10% – adică 400.000 – au tulburări de limbaj, iar numărul lor este în creştere. Nu există instrumente moderne care să răspundă nevoilor tuturor. În plus, numărul de logopezi şi terapii de limbaj la nivel naţional este unul scăzut, iar metodele utilizate nu sunt adaptate vârstei pacientului şi au un grad redus de interactivitate.

    Astfel, programul mai sus menţionat îşi propune să sporească dezvoltarea de soluţii IA accesibile şi inteligente pentru a ajuta dezvoltatorii să creeze aplicaţii inteligente care să poată vedea, auzi, vorbi, înţelege şi interpreta nevoile oamenilor. Parteneriatul cu Ascendia a început în urmă cu patru ani, sprijinindu-i cu resurse cloud Microsoft Azure, pentru a le susţine ideile de start-up în educaţie. Anul trecut, Timlogo a primit un grant AI for Accessibility pentru a sprijini eforturile companiei de a-i ajuta pe copii şi adulţi să aibă acces mai uşor la terapie logopedică. Prin utilizarea instrumentelor cognitive, platforma reprezintă o metodă de învăţare şi exersare a vorbirii, perfect adaptată particularităţilor copiilor digitali nativ.

    În ceea ce priveşte viitorul muncii, Matthias Sachs pleacă de la ideea că IA „aduce un plus de valoare abilităţilor umane, un plus la ceea ce oamenii pot face acum. Vom vedea multe noi joburi create, vom vedea oameni făcând lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Este un aspect pozitiv şi trebuie să ne asigurăm că transformăm joburile existente acum, să educăm oamenii, să le asigurăm programe de reconversie profesională, astfel încât ei să se descurce în această nouă realitate. Cred că sunt multe lucruri care se vor schimba, dar încurajăm guvernele să facă cercetări în acest sens, să se fie cu un pas înainte”, încheie el.

  • Google chiar îşi bagă nasul peste tot: Compania vrea să integreze inteligenţa artificială în hainele tuturor

    Gigantul din tehnologia americană, Google, şi-a actualizat conceptul de îmbrăcăminte tehnologică, iar prin acesta compania caută să introducă inteligenţa artificială în mai multe articole de îmbrăcăminte, scrie CNBC.

    Divizia de Proiecte şi Tehnologie Avansată Google sau mai scurt ATAP a reuşit să actualizeze aplicaţia Jacquard, împreună cu un senzor  care este plasat în vestele retailerului american Levi, potrivit anunţului Google din această săptămână. Prin intermediul acestei aplicaţii, oamenii care poartă diversele obiecte vestimentare vor putea să acceseze diferite aplicaţii şi caracteristici ale unui telefon. Cu câteva gesturi, utilizatorii vor putea face fotografii, asculta muzică sau accesa serviciile de navigare ale Google.

    „Cu Jacquard, vrem să vă dăm acces la viaţa digitală prin intermediul hainelor şi produselor pe care le folosiţi zi de zi. Noi vedem tehnologia ca pe un instrument prin care lucrurile obişnuite din viaţa voastră pot deveni mai bune şi mai utile”, a declarat Ivan Poupyrev, directorul departamentului de ingineri în cadrul Google ATAP.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Inteligenţa artificială: o discuţie ce trebuie purtată

    „După cum spune şi numele evenimentului, Digital Susteinability Forum, ne dorim să aducem cât mai mulţi actori la un loc pentru a avea o discuţie despre implementare sustenabilă şi chiar dezvoltarea tehnologiei IA (inteligenţă artificială) aici, în România”, explică Matthias Sachs, director corporate affairs, Microsoft Central & Eastern Europe. „Vrem să stimulăm dialogul între cei din sectorul privat, cei din sectorul public, cu cei din mediul politic şi să tragem concluzii, să venim cu idei pentru politici publice care, odată aşezate pe foaie, pot duce la ceva util pentru societatea românească.”

    Exceutivul de la Microsoft insistă asupra nevoii de a crea o anumită siguranţă şi de a avea dezbateri publice pe această temă. „Noi, ca Microsoft, avem responsabilitatea de a contribui prin stimularea acestor dezbateri şi prin găsirea unor parteneri; după această masă rotundă sau altele, vom putea avea ceva de oferit autorităţilor, ceva tangibil.”

    Matthias Sachs crede că nicio societate nu este pregătită pentru noile tehnologii, acesta fiind şi motivul pentru care compania derulează diverse programe. Cei care cunosc domeniul au responsabilitatea de a crea politici publice şi metodologii pentru aceste tehnologii, pentru a stimula dezvoltarea cunoştinţelor în această privinţă, notează el. „Aş spune că în majoritatea societăţilor este nevoie de mai multă educaţie, fapt valabil şi în cazul României. Educaţia este cheie – atât dezvoltarea abilităţilor cât şi o mai bună înţelegere a subiectului, astfel încât oamenii să nu fie excluşi. Inteligenţa artificială e o tehnologie care trebuie să fie centrată pe oameni, procesul trebuie să fie unul transparent. Sunt multe de făcut, dar sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul.”

    Termenul de sustenabilitate, devenit recent un soi de „buzz word”, poate fi asociat unui număr mare de practici de business. În cazul tehnologiei, însă, executivul Microsoft consideră că sustenabilitatea are şi o altă dimensiune, şi anume cea de plusvaloare. „Sustenabilitatea se referă la un proces care aduce valoarea vieţii de zi cu zi a oamenilor şi care se desfăşoară pe termen lung. Tehnologiile se implementează, transformarea digitală are loc acum în societate şi nu modifică doar businessurile, ci mult mai multe aspecte ale societăţii. Entităţile din sectorul public îşi digitalizează procesele de lucru, universităţile digitalizează modul în care comunică cu studenţii – sunt multe exemple în acest sens.” El aminteşte de iniţiativa numită „Parteneriatul pentru IA”, fondată de Google, Amazon, IMB, Facebook şi Microsoft la care s-au mai alăturat, între timp, alte 22 de companii. „Suntem cu toţii responsabili, pentru că toţi dezvoltăm soluţii de IA.”

    Matthias Sachs crede că IA afectează extrem de multe domenii, iar transformarea digitală afectează toate societăţile şi industrii diverse; prin urmare, anumite companii se concentrează pe anumite zone. Pe de altă parte, spune el, există încă o anumită reticenţă vizavi de evoluţia inteligenţei artificiale. „Oamenii se tem, există anumite temeri şi acestea trebuie luate în serios. De aceea am şi demarat acest forum al sustenabilităţii, creând astfel un grup de experţi care să asigure feedback şi să ne arate ce este important în România. Este un eveniment care are loc şi pe alte pieţe, încercând astfel să generăm un dialog relevant în statele respective.”

    Este important ca întrebările despre tehnologie să fie adresate: „Din moment ce noi dezvoltăm aceste soluţii, cred că trebuie să abordăm acest subiect într-un mod umil, nu ar trebui să plecăm de la ideea că noi le ştim pe toate. Trebuie să spunem «am dezvoltate aceste soluţii, credem că vor fi utile, dar haideţi să vorbim despre ele». Nu este important doar să vinzi produsele, ci şi modul în care explici oamenilor cum funcţionează acele produse.”

    Iar gama de produse şi servicii bazate pe IA este din ce în ce mai mare. În România, producătorul american de software a implementat o serie de programe, unul dintre acestea fiind „AI for Accessibility”, în valoare de 25 de milioane de dolari, gândit pentru o perioadă de 5 ani şi care urmăreşte să valorifice puterea IA pentru a dezvolta capacitatea umană pentru cei peste un miliard de oameni cu dizabilităţi din întreaga lume. Este o oportunitate pentru dezvoltatori, ONG-uri, academicieni, cercetători şi inventatori pentru a-şi adezvolta activitatea în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi, concentrându-se pe trei direcţii: ocuparea forţei de muncă, îmbunătăţirea viaţii de zi cu zi şi comunicarea în scopul conectării la cotidian.

    Potrivit datelor Microsoft, în România, din aproximativ 4 milioane de copii, 10% – adică 400.000 – au tulburări de limbaj, iar numărul lor este în creştere. Nu există instrumente moderne care să răspundă nevoilor tuturor. În plus, numărul de logopezi şi terapii de limbaj la nivel naţional este unul scăzut, iar metodele utilizate nu sunt adaptate vârstei pacientului şi au un grad redus de interactivitate.

    Astfel, programul mai sus menţionat îşi propune să sporească dezvoltarea de soluţii IA accesibile şi inteligente pentru a ajuta dezvoltatorii să creeze aplicaţii inteligente care să poată vedea, auzi, vorbi, înţelege şi interpreta nevoile oamenilor. Parteneriatul cu Ascendia a început în urmă cu 4 ani, sprijinindu-i cu resurse cloud Microsoft Azure, pentru a le susţine ideile de start-up în educaţie. Anul trecut, Timlogo a primit un grant AI for Accessibility pentru a sprijini eforturile companiei de a-i ajuta pe copii şi adulţi să aibă acces mai uşor la terapie logopedică. Prin utilizarea instrumentelor cognitive, platforma reprezintă o metodă de învăţare şi exersare a vorbirii, perfect adaptată particularităţilor copiilor digitali nativ.

    În ceea ce priveşte viitorul muncii, Matthias Sachs pleacă de la ideea că IA „aduce un plus de valoare abilităţilor umane, un plus la ceea ce oamenii pot face acum. Vom vedea multe noi joburi create, vom vedea oameni făcând lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Este un aspect pozitiv, şi trebuie să ne asigurăm că transformăm joburile existente acum, să educăm oamenii, să le asigurăm programe de reconversie profesională, astfel încât ei să se descurce în această nouă realitate. Cred că sunt multe lucruri care se vor schimba, dar încurajăm guvernele să facă cercetări în acest sens, să se fie cu un pas înainte”, încheie el.

  • Capitala economiei digitale din Europa Centrală şi de Est

    Astfel, evenimentul GoTech World – cunoscut pentru primele şapte ediţii ca Internet & Mobile World – se reinventează şi devine pentru două zile „casa economiei digitale din Europa Centrală şi de Est”.

     

     

    „Trăim într-o eră informaţională, în care interconectivitatea este cuvântul de bază în orice activitate: avem toate datele stocate în cloud, lucrăm în sisteme online, vorbim cu partenerii de business de la mii de kilometri depărtare prin videoconferinţe şi suntem înconjuraţi de dispozitive conectate prin IoT”, apreciază Alexandru Măxineanu, project manager al evenimentului GoTech World, cunoscut în ultimii şapte ani în România drept Internet & Mobile World, organizat de Universum Events.
    Apetitul pieţei din România pentru soluţii bazate pe cele mai noi tehnologii este în creştere în ultimii ani, începând de la inteligenţa artificială şi machine learning şi până la conectivitatea oferită de Internet of Things sau revoluţia adusă de soluţiile de tip Robot Process Automation (RPA) – unde o mână de români au creat chiar şi un unicorn, denumit UiPath.
    Creşterea „spectaculoasă”, aşa cum o numesc reprezentanţii GoTech World, care poate fi observată şi pe piaţa aplicaţiilor mobile pe fondul accesului rapid la internet mobil – încât ne îndreptăm spre era 5G – are nevoie de un catalizator şi de o scenă pe care să fie aduşi furnizorii de soluţii de tehnologie faţă în faţă cu cei care caută cele mai eficiente produse pentru businessurile lor.

    „Participanţii la GoTech World sunt profesionişti din companii locale şi multinaţionale, de nivel middle-management şi C-level, din domenii diverse şi pe diverse verticale operaţionale (HR, financiar, marketing, IT, vânzări, logistică etc.), dar şi antreprenori interesaţi de digitalizarea afacerilor lor. Pe scurt, pentru că transformarea digitală se întâmplă pe absolut toate verticalele de business şi fiecare departament dintr-o companie este implicat în acest proces, orice manager sau executiv din orice companie este binevenit la GoTech World”, explică Măxineanu.

    Evenimentul GoTech World este un concept care beneficiază acum de amploarea la care a ajuns Internet & Mobile World şi care aduce în faţa profesioniştilor din business prezenţi la Romexpo, în perioada 2-3 octombrie, şapte scene de conferinţe: Main Stage, IT Ops Stage, Digital & E-commerce Stage şi scenele PRO: MarTech Stage, Security Stage, Java Stage şi .NET Stage, unde experţi locali şi internaţionali prezintă conţinut util şi relevant pe subiecte de interes actual în digitalizare.

    „GoTech World este, în momentul de faţă, singura expo-conferinţă de business care pune la dispoziţia companiilor din România şi din regiune un mix unic de soluţii IT, business software, cloud, securitatea informaţiei, dispozitive şi soluţii de digital marketing şi e-commerce B2B şi informaţii relevante oferit de către speakeri internaţionali de renume, experţi de la companii de top la nivel mondial”, adaugă reprezentanţii evenimentului. 

    Pe lângă o serie de parteneri precum ING, NTT Data, UiPath sau Cognizant Softvision, în cadrul evenimentului vor fi prezenţi încă 80 de expozanţi, de la companii multinaţionale şi până la start-up-uri de tehnologie.
    Organizatorii au fost nevoiţi să propună conceptul GoTech World pentru că piaţa tehnologiilor s-a dezvoltat mult mai departe şi pe mai multe verticale decât acoperea cel anterior de Internet & Mobile World.

    „Încă din 2012, de când am pus bazele Internet & Mobile World, l-am gândit ca pe un eveniment de business menit să încurajeze adoptarea digitalizării în strategia de dezvoltare a companiilor. La momentul respectiv, conceptele de internet şi mobile erau în atenţia tuturor profesioniştilor, fiind sistemele în trend, pe baza cărora se dezvoltau cele mai multe tehnologii şi soluţii digitale pentru companii. De câteva ediţii, IMWorld nu mai este doar despre internet şi mobile, aşa cum a fost construit iniţial. În prezent, evenimentul îşi propune să accelereze procesul de digitalizare a companiilor, în acord cu obiectivele de business, oferindu-le cele mai potrivite soluţii şi informaţii de tehnologie pentru nevoile lor”, susţine Alexandru Măxineanu. „În acest sens, am simţit nevoia unui refresh de imagine a evenimentului. Deşi conceptele de internet şi mobile vor exista mereu în esenţa evenimentului nostru, ca platforme pe baza cărora s-au dezvoltat toate sistemele şi tehnologiile inovatoare ce guvernează astăzi activităţile de business, ne-am propus să fim cu un pas înainte, lansând un îndemn companiilor din România şi din regiune, şi de fapt, lumii întregi: Go Tech”, adaugă el.

    Faţă de începuturile din 2012, nivelul vizitatorilor s-a triplat, în timp ce numărul companiilor care vin ca expozanţi s-a dublat. Mai mult, de-a lungul anilor, scenele a ceea ce va fi cunoscut de acum drept GoTech World au văzut experţi internaţionali precum Neil Harbisson, primul cyborg recunoscut şi atestat de autorităţi, Siri Børsum, leader of digital transformation la Google, sau Ingela Nordenhav, director de digital marketing la Volvo Trucks, coordonator al campaniei de marketing B2B care l-a avut ca protagonist pe Jean-Claude Van Damme. „Am pornit în 2012 cu 3.300 de vizitatori, dintre care 1.100 de nivel CxO, şi am ajuns după 8 ani la 10.000 de vizitatori, dintre care 6.000 de nivel CxO. Totodată, cu fiecare ediţie din ce în ce mai mulţi expozanţi de soluţii digitale s-au arătat interesaţi să ni se alăture. Dacă în 2012, la prima ediţie, am pornit cu o zonă expoziţională în care îşi prezentau serviciile şi produsele 70 companii, anul acesta numărul expozanţilor s-a dublat, ajungând la peste 140 de companii”, explică reprezentenaţii businessului.

    Mai mult, organizatorii încearcă să contribuie la ecosistemul de formare de start-up-uri printr-un program de accelerare denumit acum Go StarTech. „Tot anul trecut, cu scopul de a încuraja accelerarea creşterii numărului de noi companii tech am dat startul unui program de accelerare a start-up-urilor, Go StarTech (anterior Startech Factory), care deja devine tradiţie în componenţa GoTech World. Programul se adresează start-up-urilor din domeniile IT&Tech şi se bazează pe o competiţie în cadrul căreia 20 de iniţiative antreprenoriale au şansa de a câştiga un stand gratuit în cadrul evenimentului. Dintre aceste companii, şapte finalişti vor avea şansa susţinerii unui pitch pe scena evenimentului, fiind evaluaţi de un juriu de profesionişti”. 

     

    UiPath

    Una dintre companiile de tehnologie care au fost în centrul atenţiei în ultimii ani este UiPath. Nu doar pentru că aduce una dintre cele mai căutate tehnologii emergente – Robotic Process Automation (RPA) – ci şi pentru că a avut un parcurs de business surprinzător, compania este căutată în prezent de mai multe businessuri care vor să îşi automatizeze procesele repetitive.

    „RPA este o tehnologie care se pretează tuturor industriilor, care a fost implementată cu succes până acum în sectoare precum cel financiar-bancar, telecom, HR, retail şi logistică, sectorul energetic şi aşa mai departe. În prezent, clienţii noştri cunosc mult mai bine beneficiile automatizării şi ne cer soluţii specializate care răspund problemelor lor de business specifice. De exemplu, o soluţie de automatizare lansată în 2019 care diferenţiază UiPath de alţi provideri de RPA de pe piaţă este cea destinată firmelor de avocatură sau departamentelor juridice din companii şi organizaţii din sectorul public. UiPath a dezvoltat roboţi software precum GDPR Robot, care facilitează respectarea criteriilor GDPR sau Conflict of Interest Robot, o soluţie versatilă pentru gestionarea cererilor de internal compliance”, explică Alex Mihailciuc, vicepreşedinte global al diviziei Presales în cadrul UiPath.

    Ce îi determină însă pe cei de la UiPath să vină la evenimentul GoTech World cu soluţiile lor? Apetitul jucătorilor activi în piaţa locală pentru astfel de soluţii este din ce în ce mai mare, încât compania are de 10 ori mai mulţi clienţi acum în România decât avea în urmă cu doi ani. „În România, piaţa s-a maturizat în ultimii ani, iar apetitul pentru RPA este în continuă creştere. De la 4-5 clienţi, cât aveam în 2017, am scalat la aproape 40 de clienţi în 2019, preponderent subsidiare ale companiilor multinaţionale, dar şi businessuri cu capital românesc. În prezent, avem clienţi din aproape toate sectoarele: bănci şi alte instituţii financiare, telecom, manufacturing, retail, petrol şi gaze naturale şi sectorul farmaceutic. Iar trendul rămâne unul pozitiv. Dintre ţările din regiune, doar Polonia depăşeşte România ca investiţie în soluţii de automatizare UiPath şi tehnologii colaterale, înaintea unor ţări precum Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Moldova, Slovenia, ţările baltice ori Croaţia”, spune Mihailciuc.

    În acelaşi timp, el observă un trend interesant printre companii, şi anume că multe proiecte de RPA începute în piaţa locală pentru subsidiare ale multinaţionalelor s-au extins spre proiecte de scalare RPA la nivel global pentru respectivele companii.
    Până acum Japonia este pe primul loc la nivel de implementare a roboţilor software, într-o piaţă care are nevoie de roboţi ca să suplinească deficitele de candidaţi din piaţa muncii.

    „Deciziile de a implementa RPA au în spate factori precum creşterea productivităţii, a eficienţei forţei de muncă existente, degrevarea angajaţilor de povara proceselor repetitive, reducerea costurilor şi, nu în ultimul rând, transformarea digitală a businessului şi creşterea competitivităţii. Japonia, de exemplu, ţara unde UiPath a realizat cea mai mare implementare de roboţi software, e un model care se evidenţiază prin transformările majore pe care le-a adus la nivel de business şi volum de muncă al personalului companiilor. Acolo angajaţii lucrează în mod uzual 14-16 ore pe zi, iar automatizarea suplineşte multe ore de muncă umane într-un timp foarte scurt”, explică reprezentanţii companiei.

    După ce a reuşit anul trecut să devină primul „unicorn” fondat de români, compania a continuat să desfăşoare runde de finanţare, iar în aprilie 2019, o rundă seria D în valoare de 586 milioane dolari – în care au intrat investitori precum Coatue, Dragoneer sau Wellington – a adus o evaluare de 7 miliarde de dolari pentru UiPath, transformând-o în cea mai valoroasă companie de inteligenţă artificială din lume.
    Mai mult, compania a ajuns la peste 4.000 de clienţi şi a deschis noi birouri în Italia, Grecia, Israel, Elveţia, Rusia, Belgia şi Ucraina. De asemenea, UiPath are acum peste 3.200 de angajaţi care lucrează în 53 de birouri din 25 de ţări.

     

    NTT DATA

    Soluţii de clasificare a persoanelor şi a activităţii acestora pe baza tehnologiei de inteligenţă artificială, blockchain pentru vehicule autonome, automatizarea activităţilor repetitive prin RPA-uri, realitate augumentată dar şi alte soluţii clasice precum SAP sau ERP sunt doar o parte dintre soluţiile cu care compania NTT Data România, parte a grupului NTT, va veni la expoziţia de la evenimentul GoTech World desfăşurat la Romexpo.

    „Este primul an în care NTT Data România participă la GoTech World. Practic, dorinţa de participare vine în urma faptului că acest eveniment reprezintă cea mai mare expo-conferinţă B2B din estul Europei pe zona de IT şi soluţii digitale. (…) Există în România multe zone de business care sunt încă într-o fază incipientă a digitalizării, iar scopul nostru este să sprijinim acest demers de digitalizare cu cele mai noi soluţii şi servicii din domeniu”, explică Daniel Metz, CEO NTT Data România.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de soluţii software în România, reprezentanţii companiei susţin că nu există diferenţe semnificative de evoluţie între piaţa locală şi regiune.

    „Dacă ne uităm la nivel macro, diferenţele între nevoile şi evoluţia României faţă de alte ţări sau regiuni nu sunt semnificative. Nu există discrepanţe majore care să modifice substanţial strategia noastră de a aborda diverse pieţe. Singurele variaţii pe care le observăm sunt generate de momentul adopţiei anumitor soluţii, România şi regiunea Europei de Sud-Est fiind de obicei într-un eşalon secundar, pe de altă parte fiind furnizor de know-how şi resursă umană de înaltă calificare IT”, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Astfel, reprezentanţii companiei consideră că România se înscrie pe o curbă de creştere similară cu ţările din regiune, iar nevoile din piaţă încep să fie mai rafinate şi mai complexe.

    De aceea, NTT susţine că va investi „foarte multe resurse” pentru pregătirea unor soluţii pe care le va livra pe piaţa din România, în timp ce va lansa un Centru Naţional de Excelenţă pentru iniţiativele de tip SAP. „În următorii doi ani vom investi foarte multe resurse în pregătirea echipelor noastre, în suita de produse proprii precum Clarvision ERP Suite, WinActor – soluţia proprie de RPA, IntraMart – soluţia proprie de BPM, dar şi în zona de integrare de soluţii software şi hardware precum şi în oferirea unui portofoliu complex de servicii de consultanţă”, notează CEO-ul companiei.

    NTT Data pariază în România următorilor doi ani pe tehnologii de automatizarea proceselor şi pe monetizarea volumelor de date într-un context economic global care împinge furnizorii de tehnologie să fie din ce în ce mai apropiaţi de businessul clienţilor. „Automatizarea şi managementul proceselor, securitatea datelor, monetizarea volumului uriaş de date şi facilitarea colaborării reprezintă zonele în care NTT Data România aduce experienţa dobândită pe piaţa locală şi internaţională, astfel încât printr-o abordare consultativă, de parteneriat, putem fi alături de clienţi în transformarea digitală.”

    Iar trendurile din piaţă şi apetitul în creştere se reflectă în businessul companiilor precum NTT Data şi forţează companiile de software să se reinventeze în mod constant.

    „Doar în primele 6 luni ale acestui an am înregistrat o creştere de 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Anul acesta dar şi următorul sunt caracterizaţi de reînnoirea, resetarea şi reinventarea modelelor noastre de business cu care operăm, în segmente de piaţă distincte. Creşterea din următorii ani se va baza pe abordări disruptive şi proiecte de amploare cu tehnologii de top. Un rol foarte important îl are extinderea activităţilor noastre în pieţele emergente dar şi accesarea proiectelor cu valoare adăugată semnificativă”, mai spune Daniel Metz.

     

    Cognizant Softvision 

    Printre companiile pe care le găzduieşte Romexpo la începutul unii octombrie în cadrul GoTech World se numără şi compania Cognizant Softvision – fondată de antreprenorul român Laurenţiu Russo în 1994 şi achiziţionată anul trecut de americanii de la Cognizant, într-o tranzacţie estimată de agenţia de presă Reuters la 550 de milioane de dolari.

    „Achiziţia Softvision de către Cognizant a creat una dintre cele mai puternice companii din lume în domeniul dezvoltării digitale şi un lider în dezvoltarea produselor software. Împreună, inovăm continuu în domenii precum machine learning, inteligenţă artificială şi Internet of Things pentru a crea soluţii cu impact global”, spune Vasilica Zuld, director de HR al companiei Cognizant Softvision.

    Ea crede că piaţa de IT din România este abia la început, iar ritmul anual de creştere se va păstra, ceea ce va duce la o dimensiune de patru ori mai mare decât în prezent.

    „În industria locală IT lucrau, la finalul anului trecut, aproximativ 110.000 de persoane, majoritatea angajate în centrele de outsourcing şi suport IT deschise de multinaţionale în ultimii ani. O creştere spectaculoasă, având în vedere că, în urmă cu 15 ani, industria de IT din România avea în jur de 10.000 de angajaţi. În condiţiile unui ritm anual de creştere cu 10% în acest sector, se estimează că în următorul deceniu numărul de specialişti IT din România va creşte de patru ori. De altfel, industria IT din România se plasează pe primul loc în topul celor mai profitabile investiţii ale companiilor din SUA, fiind recunoscută la nivel mondial pentru abilitatea de a vedea şi valorifica rapid oportunităţi de business”, notează reprezentanţii companiei.

    În acest context, businessul furnizorului de soluţii software şi consultanţă pe care îl avea deja compania Softvision ar putea fi amplificat de premisele oferite de Cognizant, un gigant cu venituri de peste 16 miliarde de dolari în 2018.

    „Achiziţia Softvision reprezintă un pas fără precedent în dezvoltarea globală. Softvision, companie fondată la Cluj-Napoca acum 20 de ani, deţinea un portofoliu de clienţi din Fortune 500 din industrii diverse precum servicii financiare, retail sau sănătate şi un background important în dezvoltarea de soluţii de transformare digitală, un jucător «pur» în sectorul de digital engineering, înregistrând constant creşteri anuale de 18%. De cealaltă parte, Cognizant, lider global în piaţa de software, a investit masiv în transformare digitală, înregistrând în 2018 venituri de 16,13 miliarde de dolari. Achiziţia creează premise de leadership în piaţa economiei digitale pentru Cognizant Softvision. Portofoliul global al Cognizant Softvision include clienţi tradiţionali, precum Groupon, Macy’s şi Mozilla, dar şi clienţi noi”, apreciază Zuld.

    Evoluţia pieţei de outsourcing din România cunoaşte o perioadă care depăşeşte orice aşteptări, iar reprezentanţii companiei citează studii conform cărora România este prima ţară din Europa şi a şasea din lume după numărul de profesionişti din domeniul IT.

    Mai mult, numărul mare de specialişti şi riscurile geopolitice reduse transformă România într-un pol foarte important pentru outsourcing.
    „România se numără, la ora actuală, printre cele mai atractive destinaţii din Europa Centrală şi de Est pentru furnizorii de servicii de business la nivel general şi cu precădere pentru cei din domeniul IT. Potrivit unor studii, România este prima ţară din Europa şi a şasea din lume după numărul de profesionişti care activează în domeniul IT. Numărul mare de specialişti şi toată această infrastructură, la care se adaugă şi riscurile geopolitice reduse comparativ cu ţările din regiune, reprezintă factori importanţi de decizie pentru companiile care aleg să se extindă pe piaţa românească, dar nu sunt singurii. România este un pol important şi dinamic de inovaţie digitală, distribuită foarte echilibrat la nivel naţional – Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara”, notează Vasilica Zuld.

     

    Keez

    În timp ce directorii şi profesioniştii din marile companii vor veni la expoziţia GoTech World pentru a-şi găsi noile soluţii pentru businessurile lor, nici start-up-urile şi IMM-urile nu sunt excluse din discuţie. Pe lângă soluţiile altor expozanţi care se pliază şi pentru companiile mici, start-up-ul românesc Keez aduce la eveniment un set de servicii pentru acest segment.

    Cu ajutorul platformei Keez, antreprenorii au „toată firma în buzunar”, aşa cum îi place fondatorului Daniel Mateescu să spună.
    „Venim la GoTech World pentru că acest eveniment, precum şi celelalte companii participante, toţi au în comun cu firma noastră câteva ingrediente cheie: digital, cloud, mobile, machine learning, inteligenţă artificială. Keez este un start-up românesc de tip AccountingTech care duce contabilitatea la nivelul cerinţelor de afaceri ale secolului XXI. Departamentele de tehnologie din firmă au adăugat aceste ingrediente cheie la serviciile de contabilitate pe care ecosistemul nostru de experţi contabili îl oferă, şi astăzi putem livra un pachet integrat de service & technology care revoluţionează felul în care antreprenorii se raportează la contabilitate. Astăzi, antreprenorii, cu ajutorul Keez, au toată firma în buzunar: toate documentele financiare şi contabile, rapoartele, toate sunt disponibile prin intermediul aplicaţiei Keez Mobile”, spune Daniel Mateescu, CEO al Keez.

    Este a doua ediţie a evenimentului la care participă start-up-ul înfiinţat în 2018, iar platforma are deja un portofoliu de peste 500 de clienţi.
    „La GoTech World vom arăta felul în care cei peste 500 de clienţi ai Keez îşi încarcă documentele, precum chitanţe sau facturi, prin intermediul telefonului lor în aplicaţia Keez chiar atunci când aceste documente sunt emise. Vom arăta vizitatorilor cum este generat automat procesul de înregistrare, încât ei nu mai trebuie să îşi colecteze documentele până la sfârşitul lunii şi să le livreze firmei de contabilitate cu care lucrau până la Keez”, transmit reprezentanţii start-up-ului.

    Businessul Keez a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 500.000 de euro la care a obţinut şi profit, încă din primul an de funcţionare.
    „Prima jumătate a anului 2019 arată foarte bine şi confirmă estimările noastre, potrivit cărora o să atingem venituri de 700.000 de euro anul acesta. În contextul în care reuşim să ridicăm o nouă rundă de finanţare, vom depăşi venituri de 1 milion de euro”, spune Mateescu.
    Control în timp real asupra afacerii prin rapoartele de management financiar, facturare instant, contabilitate în timp real, suport şi consultanţă reprezintă principalele beneficii pe care le oferă platforma Keez pentru clienţi. Cele mai căutate soluţii de către aceştia sunt accesate sub forma unui pachet de bază denumit Start, acesta fiind destinat firmelor cu maximum trei angajaţi şi 40 de documente lunare. În acelaşi timp, clienţii mai aleg pachetul Mini, care se adresează start-up-urilor.

    Planurile lui Daniel Mateescu sunt ambiţioase, acesta sperând să ajungă la toate firmele din România în viitor, bazându-se pe analiza trendurilor şi pe convingerea puternică conform căreia fiecare antreprenor are nevoie de tehnologie.
    „Serviciile Keez sunt apreciate de firmele de tehnologie, iar felul în care noi ne raportăm la tehnologie este punctul de plecare în conversaţiile pe care le vom avea în cadrul evenimentului. Toţi antreprenorii din tehnologie au telefoane mobile, toţi antreprenorii din tehnologie au nevoie de contabilitate. (…) Planurile noastre pentru viitor sunt simple, clare: sunt 650.000 de firme în România. Asta este ţinta noastră”, spune CEO-ul Keez.

     

    IT Smart Systems

    Anul 2019 aduce încă o oportunitate ce va fi în prim-planul discuţiilor de la GoTech World, după momentul 15 septembrie 2019 – termenul de implementare a directivei europene privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, cunoscută în piaţă ca PSD2.
    Astfel, jumătatea lunii septembrie a adus momentul în care băncile dau acces la conturile clienţilor prin API-uri (appilication program interface), ceea ce va deschide şi noi oportunităţi pentru companiile de tehnologie.

    IT Smart Systems vine la GoTech World cu trei soluţii principale din zona fintech-urilor, în contextul în care compania mizează cu pedala de acceleraţie la podea pe acest sector.
    Una dintre soluţiile cu care vine compania la expo-show se numeşte SmartPG. „Este un hub de plăţi, conform cu directiva europeană PSD2, care, spunem noi, accelerează inovaţia. Deoarece acest hub oferă API-uri standardizate şi unificate, care elimină barierele de conectare cu fiecare bancă în parte, însă deschide şi noi oportunităţi de creare şi implementare a altor acceleratori. SmartPG înglobează experienţa extinsă a IT Smart Systems in banking în general, dar şi de implemantare a PSD2 şi este aliniat cu standardele de securitate (NextGenPSD2 şi OpenBanking UK)”, explică Cristian Barbu, managing partner la IT Smart Systems.

    Celelalte soluţii pe care le aduce compania sunt SmartPay, un accelerator plug & play, care poate fi folosit ca soluţie sigură de eCommerce la plata online, şi Pay4Me, o soluţie de autorizare multiplă, rapidă de plată online – soluţia aceasta câştigând Hackathonul Institutului de Open Banking de la Londra în 2018.

    „Acestea sunt soluţiile oferite de Smart Fintech, le lansăm anul acesta tocmai în contextul modificărilor din domeniul financiar şi mizăm pe ele deoarece aşteptăm adopţia acestui tip de soluţii anul viitor, când PSD2 va reglementa în forţă serviciile financiare din UE şi Marea Britanie”, explică Cristian Barbu.

    Piaţa soluţiilor de tip fintech este încă la început în toată lumea, în special în România, după cum observă reprezentanţii companiei de tehnologie, însă ei cred că în următorii ani vom asista la o „creştere explozivă”, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta.
    „Vedem în România un potenţial de inovaţie extraordinar, multe start-up-uri din ce în ce mai active de la care ne aşteptăm să creeze o piaţă dinamică, competitivă, inclusiv la nivel regional”, apreciază Barbu.

    Pe lângă aceste soluţii descrise, dezvoltate pe o platformă IBM denumită API Connect, compania mai are şi alte soluţii în portofoliul cu care potenţialii clienţi se vor putea familiariza în cadrul evenimentului.

    Pentru a lucra mai uşor cu aceste proiecte, IT Smart Systems a pus bazele start-up-ului Smart Fintech.
    „Deşi desprins din IT Smart Systems, un business deja stabilit pe piaţă, Smart Fintech este un start-up care a prins contur de curând şi care credem că are un potenţial foarte bun de creştere rapidă. Suntem încrezători că în cursul anului viitor Smart Fintech va trece din etapa de investiţie în cea de afacere profitabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Businessul IT Smart Systems înregistrează creşteri de la an la an, transmit oficialii, iar pentru 2019 estimează o creştere a afacerilor de 20% faţă de anul trecut. Compania are circa 100 de specialişti IT în două centre de dezvoltare situate la Bucureşti, respectiv Chişinău. 

     

    Reply Technology

    „Nu văd atât de multe companii care vin în România pentru inovaţie, pentru cercetare şi dezvoltare, ci pentru preţuri mai ieftine”, sesizează Andrea Allocco, general director şi partener al integratorului de sisteme Reply Technology, care va fi prezentă pentru prima dată la standurile de la Romexpo pentru GoTech World.

    El atrage atenţia că în contextul unei creşteri economice puternice şi al unei poziţii oarecum privilegiate pe care o ocupă România în prezent, inovaţia nu reprezintă un obiectiv principal la nivel de ţară, iar cele mai noi tehnologii, precum inteligenţa artificială şi machine learning, sunt mai mult caracteristice ţărilor care dau tonul inovaţiei.

    „Mă aştept ca în viitor piaţa din România să devină mai matură în tehnologii noi precum big data, inteligenţă artificială, cloud. Există cerere pentru asta aici şi acolo, sunt nişe, dar nu văd o cerere mare în piaţă. Vreau să văd că România creşte în aceste direcţii pentru că angajaţii, seniorii din companii vor să facă mai multe lucruri, dar piaţa nu este încă pregătită pentru ele. Nu sunt expert pe piaţa românească, deci ar fi nedrept să spun că nu e nimic, dar la clienţii noştri nu văd aceste tehnologii, deci probabil se discută despre asta dar încă nu le pun în aplicare”, spune Allocco.

    Reply Technology, parte a grupului Reply, care are peste 8.000 de angajaţi, este un integrator de sisteme care furnizează clienţilor expertiza pentru implementarea de soluţii software. Printre furnizorii de soluţii cu care lucrează compania se numără Microsoft, Java World, Amazon Cloud, Oracle, dar şeful companiei spune că se pliază pe nevoile clienţilor. 

    „În România lucrăm cu bănci. Lucrăm pe mobile banking sau pe partea de back, orice ţine de risk management, credit management. Asta facem în principal. Majoritatea lucrurilor pe care le facem sunt legate de banking, core-banking, front-end”, explică Andrea Allocco.
    Acesta spune că ar vrea să aibă o prezenţă mai importantă pe piaţa din România, încât compania sa lucrează cu mai multe companii internaţionale avansate ca apetit pentru astfel de soluţii, însă majoritatea dintre acestea activează pe piaţa locală.

    Cu toate acestea, italianul apreciază bazinul de talente al României în ceea ce priveşte sectorul IT, în contextul în care subsidiara locală are 62 de angajaţi şi mai caută încă 20 în 2019. „În ceea ce priveşte businessul am fi putut face mai mult, dar căutăm doar cei mai buni angajaţi. Avem mulţi seniori, peste 50% din total, dar avem şi juniori buni. Majoritatea angajaţilor sunt cu noi încă de la început din 2015, ceea ce înseamnă că avem o retenţie bună de personal.”

    Big data and analytics, cloud, soluţii CRM, soluţii de comerţ online, Internet of Things, plăţi mobile, securitate sau social media sunt doar câteva dintre tehnologiile pe care Reply Technology le poate integra şi pentru care companiile pot accesa consultanţă în cadrul GoTech World.
    Una dintre tehnologiile la care compania Reply Technology lucrează în acest moment este cea de quantum computing, care aduce o putere de calcul semnificativ mai mare decât orice a existat până în acest moment.

    Totuşi, reprezentanţii companiei Reply Technology consideră că piaţa din România nu este încă pregătită pentru o astfel de soluţie. „Ca şi companie noi lucrăm deja la quantum computing pentru unii jucători mari, internaţionali. În România poate vine într-un an această tehnologie, pentru că sunt multe companii mari care vin aici, dar în acelaşi timp ar putea dura chiar şi cinci ani până ajunge tehnologia aceasta aici.”