BusinessMagazin

Tag: informatii

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

    Conform ghidului, veniturile obţinute de persoanele fizice din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură sunt definite astfel:  

    Veniturile din activităţi agricole sunt venituri obţinute din desfăşurarea, în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică a următoarelor activităţi:

    • cultivarea produselor agricole vegetale, precum şi prelucrarea, procesarea şi valorificarea lor în stare naturală;

    • exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

    • creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, precum şi valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului  forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabil, conform ghidului.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile, mai scrie în ghid.

    Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

    Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri din profesii liberale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii liberale” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din profesii liberale.

    „Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din profesii liberale din România au obligaţia să se înregistreze la organul fiscal competent, să declare veniturile şi să plătească impozite, taxe, contribuţii şi alte sume la bugetul general consolidat”, aşa cum scrie în introducerea materialului informativ.

    Veniturile din profesii liberale, cu titlu de exemplu, veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii.

    În categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse veniturile obţinute de către persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii şi care îndeplinesc cel puţin 4 din următoarele criterii:

    1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
    2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
    3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
    4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
    5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
    6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
    7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

    Persoanele care obţin venituri din profesii liberale au obligaţia depunerii, la organul fiscal în a cărui   rază   teritorială   îşi   au   sediul   de   desfăşurare a  activităţii,    ”Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere“ – formularul 070, aşa cum scrie în ghidul publicat pe site-ul instituţiei.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

  • Linii telefonice unde aparţinătorii pot suna pentru a afla informaţii despre pacienţii de la Matei Balş

    Au fost operaţionalizate două linii telefonice unde aparţinătorii pot afla informaţii despre relocarea pacienţilor evacuaţi în urma incendiului de la Institutul Matei Balş din Capitală, anunţă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

    „Precizăm faptul că la acest moment, la sediul DSU, sunt operaţionalizate 2 linii telefonice unde aparţinătorii pot afla informaţii despre relocarea pacienţilor evacuaţi în urma incendiului de la Institutul Matei Balş din Capitală”, transmite DSU.

    Cele două numere disponibile pentru aparţinători sunt: 021.2069398 şi 021.2648515.
     

  • Google şi Amazon primesc o amendă uriaşă în Franţa, în valoare cumulată de 135 de milioane de euro, din cauza reglementărilor privind cookie-urile. Cei doi giganţi neagă acuzaţiile

    Gigantul american Google a primit o amendă de 100 de milioane de euro (circa 120 de milioane de dolari) în Franţa după ce a încălcat un set de legi privind cookie-urile, transmite Business Insider.

    Cookie-urile sunt fişierele care stochează informaţii despre utilizatori, browsere şi PC-uri, putând fi folosite de site-urile sau de aplicaţiile web pentru a ajusta experienţa în mediul online. Retailerul Amazon a primit o amendă de 35 de milioane de euro din aceeaşi cauză.

    Autoritatea pentru Protecţia Datelor din Franţa (CNIL) a aplicat sancţiunile întrucât cele două companii nu au primit acordul userilor înainte de a le salva cookie-urile. De asemenea, Google şi Amazon nu au reuşit să ofere informaţii clare despre modul în care au fost folosite informaţiile şi nu le-au prezentat utilizatorilor variantele prin intermediul cărora ar fi putut refuza seria de cookie-uri. Cele două companii şi-au arătat deja dezaprobarea privind decizia CNIL.

    Dacă firmele nu se vor încadra în prevederile deciziilor lansate de CNIL, vor trebui să plătească 100.000 de euro pentru fiecare zi în care întârzie să efectueze schimbările cerute de autorităţi.

    În urmă cu aproape doi ani, Google a primit o amendă lansată de aceeaşi autoritate din Franţa, însă în prin intermediul legislaţiei GDPR. Atunci, compania a fost în baza unor acuzaţii legate de lipsa transparenţei şi lipsa unei modalităţi valide de consimţământ.

     

  • Alegeri parlamentare 2020 – live update. Peste 4,6 milioane de români s-au prezentat la urne, până la ora 18.00.Vedeţi aici cele mai importante informaţii despre Alegerile Parlamentare

    LIVE UPDATE

    Ora 18:00

    Alegeri parlamentare 2020 – Prezenţa la vot la ora 18:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 18:00, de 27,70%, adică 4.611.804 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.689.723 de alegători, iar în rural – 2.348.927.

    Un număr de 63.410 alegători au votat cu urna mobilă.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 26,57%. În diaspora, s-au prezentat la urne 221.552 români.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 18:00 a fost de 34,80%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 38,32%

    Teleorman – 34,19%

    Gorj – 33,27%

    Giurgiu – 32,93%

    Dolj – 32,81%

    Judeţele cu cea mai scăzută prezenţă la vot:

    Vaslui – 21,28%

    Ialomiţa – 23,34%

    Iaşi – 23,67%

    Ora 17:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 17:00, de 25,02%, adică 4.190.770 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.457.237 de alegători, iar în rural – 2.132.774.

    Un număr de 57.866 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 24.25%. În diaspora s-au prezentat la urne 205.248 români.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 17:00 a fost de 30,75%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 35,53%

    Teleorman – 31,68%

    Gorj – 30,63%

    Giurgiu – 30,17%

    Dolj – 30,07%

    Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot:

    Vaslui – 19,90%

    Ialomiţa – 21,61%

    Iaşi – 22%

    Ora 16:57

    Procesul de votare din penitenciare s-a încheiat. Peste 5.000 de persoane au votat

    Peste 5.000 de persoane din penitenciare au votat, duminică, Administraţia Naţională a Penitenciarelor anunţând că procesul de votare s-a finalizat.

    „Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activităţii de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral. Astfel, un număr de 5.434 de persoane private de libertate şi-au exercitat, astăzi, 06.12.2020, dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020”, transmite ANP.

    Potrivit sursei citate, în sistemul penitenciar sunt 21.638 persoane private de libertate.

    „Menţionăm că activităţile specifice s-au derulat cu respectarea măsurilor de protecţie impuse în actualul context epidemiologic. Persoanele implicate în procesul de vot (reprezentanţi ai secţiilor de votare, poliţişti de penitenciare, persoane private de libertate) au fost supuse triajului epidemiologic, au purtat echipamentul de protecţie respiratorie şi au urmat indicaţiile de distanţare în interacţiune”, se mai arată în comunicatul ANP.

    Ora 16:00

    Prezenţa la vot la ora 16:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 16,00, de 22,62%, adică 3.776.160 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.233.342 de alegători, iar în rural – 1.903.268.

    Un număr de 50.833 de alegători au votat cu urna mobilă.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 16,00 a fost de 27,4%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 32,49%,

    Teleorman – 28,63%,

    Olt – 28,24%

    Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot:

    Vaslui – 17,95%

    Arad – 19,73%

    Ialomiţa – 19,55%

    Ora 15:00

    Prezenţa la vot la ora 15.00: Aproape 20% 

    Peste 3,5 milioane de români s-au prezentat la secţiile de votare până la ora 15.00. Cel mai mulţi votanţi sunt în Mehedinţi şi Teleorman, iar cei mai puţini Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Vaslui. 

    Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot la ora 15.00 este de aproape 20%.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul urban, aproape 2.000.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi peste 1,5 milioane de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi – puţin peste 27% -, Gorj, de aproape 23% şi Teleorman, de aproape 24%.

    Pe de altă parte, prezenţe slabe sunt în judeţele Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Vaslui.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 14:00

    Prezenţă de 16,68%.

    Peste 3 milioane de români au votat până la acestă oră.

    Urban: 1.714.297

    Rural: 1.363.437

    Prezenţa la vot la ora 14.00 este de 16.68%.

    Mult sub anii precedenţi: 20.23% în 2016, 20.56% în 2012 şi 19.48% în 2008.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă

    Mehedinţi – 23,62%,

    Teleorman – 20,96%,

    Olt 20,88%,

    Gorj – 19,95%

    Dolj – 19,69%

    Ora 12:02

    Prezenţa la vot la ora 12.00: 10,59%

    Aproape două milioane de români s-au prezentat la secţiile de votare în primele cinci ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare.

    Potrivit datelor oficiale, prezentnţa la vot la ora 12.00 este de 10,64 %.

    Astfel, au votat pe liste permanente 1.768.757 de alegători, iar pe liste suplimentare 157.601. Alţi aproape 10.000 de votanţi au folosit urnele mobile.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul ruban, peste 1.100.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi în primele cinci ore doar 840.404 de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi, de 6peste 15%. Prezenţă de peste 14% s-a mai înregistrat în judeţele Olt şi Teleorman.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 10:44

    S-a încheiat votarea în Noua Zeelandă

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a doua zi a votării în străinătate la alegerile parlamentare 2020 s-a încheiat în Auckland, Noua Zeelandă. Potrivit fusului orar, următoarele secţii care se vor închide sunt cele din Australia.

    MAE anunţă că procesul de votare la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 5 şi 6 decembrie 2020 s-a încheiat la secţia de votare din Auckland. La secţia din Noua Zeelandă desfăşurarea procesului electoral s-a desfăşurat fără probleme şi fără prelungirea votării.

    La ora 12.00, ora României, se vor închide şi secţiile de votare din Canberra, Melbourne şi Sydney.

    La ora 10.00, ora României, votarea este în curs de desfăşurare în 694 secţii, din Asia, Europa şi Africa. Românnii votează în Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Republica Singapore, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federaţia Rusă, Turcia, Africa de Sud, Bulgaria, Cipru, Egipt, Estonia, Finlanda, Republica Elenă, Iordania, Israel, Liban, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Palestina, Siria, Sudan, Ucraina, Zimbabwe, Albania, Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Republica Macedonia de Nord, Regatul Maroc, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Senegal.

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secţii organizate în străinătate. Secţiile de votare sunt deschise între orele 7.00 şi 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

    Ora 10:06

    Primele incidente la alegerile de duminică: Amendă 2.000 de lei în Capitală 

    Un bărbat a fost amendat în Capitală cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă 112. Tot în Bucureşti, trei membri ai birourilor electorale de la secţii diferite s-au simţit rău.

    Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-şef de poliţie Monica Dajbog, a declarat că până acum au fost sesizate câteva incidente, dar care nu au afectat desfăşurarea votului.

    În Bucureşti un bărbat a fost amendat cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă după ce a sunat la 112 pentru a reclama faptul că o altă persoană nu purta mască de protecţie. De fapt, în urma verificărilor, s-a constatat că aspectele reclamate nu se confirmă.

    Tot în Capitală, 3 membri ai birourilor electorale de la secţii diferite au avut nevoie de îngrijiri medicale: doi pentru lipotimii şi al treilea pentru că s-a tăiat cu caterul la mână. Persoanele sunt conştiente şi au fost asistate medical la faţa locului.

    La o secţie de votare din municipiul Brăila, o persoană a reclamat că a primit un buletin care avea aplicată ştampila de vot. La faţa locului s-a deplasat echipa de cercetare pentru efectuarea de verificări.

    De asemenea, un poliţist din judeţul Gorj a raportat faptul că după preluarea pazei unei secţii de votare, aflându-se singur într-o încăpere a imobilului, alta decât cea în care este amplasată secţia de votare, a tras din greşeală un foc de armă. Incidentul s-a produs înainte de deschiderea secţiei de vot. Nu au rezultat decât pagube materiale. La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă constituită la nivelul IPJ pentru a efectua verificări cu privire la acest incident.

    MAI a mobilizat peste 40.000 de angajaţi pentru îndeplinirea misiunilor specifice procesului electoral: aproximativ 11.000 de angajaţi MAI vor menţine ordinea publică la nivel naţional, aproape 9.000 vor verifica şi soluţiona sesizările de posibile incidente electorale, iar peste 20.000 de angajaţi vor asigura protecţia celor 18.802 de secţii de votare.

    Alţi aproape 17.000 de angajaţi au asigurat paza secţiilor de votare de ieri de la ora 18.00 până în această dimineaţă când le-au predat preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu sigiliile intacte.

    Ora 10:01

    Prezenţa la vot la ora 10.00: 4,93%

    Aproape 900.000 de români s-au prezentat la secţiile de votare în primele trei ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare.

    Potrivit datelor oficiale, prezentnţa la vot la ora 10.00 este de 4,93%.

    Astfel, au votat pe liste permanente 800.983 de alegători, iar pe liste suplimentare 95.201. Alţi peste 1.000 de votanţi au folosit urnele mobile.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul ruban, peste 500.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi în primele trei ore doar peste 380.000 de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi, de 6,97%. Prezenţă de peste 6% s-a mai înregistrat în judeţele Olt şi Teleorman.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 08:01

    Peste 200.000 de români au votat în prima oră de la deschiderea urnelor

    232.000 de români au votat până la 8.00, în prima oră de la deschiderea secţiilor, la alegerile parlamentare de duminică, potrivit datelor oficiale.

    Prezenţa înregistrată la ora 8.00 este de peste 1,2%. Dintre alegătorii care au votat în prima oră, peste 48.000 au votat pe liste suplimentare. De asemenea, au fost înregistraţi 20 de votanţi cu urna mobilă.

    Cei mai mulţi alegători au fost înregistraţi la urne în Bucureşti, peste 25.000, urmat de judeţele Constanţa, peste 9.00, şi Iaşi şi Prahova, cu peste 8.000 de alegători.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 07:00

    Alegeri parlamentare în pandemie. Peste 18 milioane de români, aşteptaţi să voteze

    Alegerile parlamentare au început la ora 07.00. Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următotii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    Secţiile de votare se deschid la ora 07.00 şi se închid la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot pâna cel târziu la ora 23.59.

    Alegerile parlamentare se desfăşoară o dată la patru ani şi, prin vot, vor fi aleşi 465 de parlamentari: 136 de senatori şi 329 de deputaţi. Ei vor reprezenta cetăţenii din fiecare judeţ al ţării, dar şi românii de peste graniţe sau minorităţile naţionale.

    Potrivit legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare judeţ este decis în funcţie de populaţie. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori. Conform acestui calcul, cei mai mulţi reprezentanţi ai legislativului vor veni din Bucureşti (13 senatori şi 29 deputaţi), urmat de Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi) şi Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi). Judeţele cu cei mai puţini reprezentanţi sunt Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea (câte 2 senatori şi 4 deputaţi).

    În total, au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi şi candidaturi independente, la Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu 2016, când numărul candidaţilor era de 6.476, anul acesta pe liste se află 7.136 de nume.

    Dintre aceştia 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat.

    În ceea ce priveşte partidele care se luptă pentru locurile din Parlament, situaţia se prezintă în felul următor:
     PMP – 641 candidaţi
     PNL – 640 candidaţi
     Pro România – 639 candidaţi
     PSD – 631 candidaţi
     Alianţa USR-Plus – 616 candidaţi (separat, USR – 390 de candidaţi / Plus – 226 de candidaţi)
     Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) – 621 candidaţi
     Partidul Ecologist Român – 620 candidaţi

    Doar 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Camera Deputaţilor şi unul singur pentru Senat.

    Competiţia este mare, mai ales în judeţul Brăila, unde pentru Camera Deputaţilor se întrec 19,8 candidaţi pe loc. La polul opus, cea mai slabă luptă pentru Camera Deputaţilor se dă în Buzău, cu doar 9 candidaţi pe un loc. Tot Brăila e în fruntea clasamentului şi când vine vorba despre Senat, cu 27,5 candidaţi pe un loc. În schimb, cea mai slabă competiţie va avea loc în judeţul Prahova, unde s-au înregistrat 11,8 candidaţi pe un loc.

    Potrivit informaţiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie 2020 este de 18.191.396.

    Duminică, la alegerile parlamentare pot vota cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua de 6 decembrie. În schimb, cei cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească nu se vor putea prezenta la urne.
    După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabili pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 este următoarea:
     Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.604 cetăţeni;
     Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367 de persoane;
     Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 35.808 cetăţeni;
     Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 3.078 cetăţeni.

    Pentru a vota pentru alegerile parlamentare, alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. Totuşi, Biroul Electoral Central a precizat că pe 6 decembrie îşi vor putea exercita dreptul constituţional şi cei al căror act de identitate expiră în perioada 1 martie 2020 – 6 decembrie 2020, în contextul epidemiei de COVID-19.

    Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
     cartea de identitate
     cartea electronică de identitate
     cartea de identitate provizorie
     buletinul de identitate
     paşaportul diplomatic
     paşaportul diplomatic electronic
     paşaportul de serviciu
     paşaportul de serviciu electronic
     carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

    La fel ca în cazul alegerilor locale, în secţiile de votare vor fi respectate reguli antiepidemice pentru siguranţa populaţiei. Astfel, în toate unităţile în care se desfăşoară procesul de votare pentru alegerile parlamentare vor exista recipiente cu dezinfectant pentru mâini, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie.

    Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la intrarea în secţia de vot va fi verificată temperatura corporală a fiecărei persoane. Înăuntru, se va menţine o distanţă adecvată, iar timpul petrecut în secţia de vorate trebuie să fie cât mai mic.

    Cu excepţia situaţiilor speciale, fiecare alegător va fi „instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).” Dacă operatorul de calculator va fi nevoit să realizeze procedura în locul alegătorului, acesta se va dezinfecta imediat sau va schimba mănuşile.

    Deşi purtarea măştii este obligatorie, pentru identificarea votantului se va face o excepţie pentru câteva momente. Astfel, fiecare alegător va îndepărta masca pentru a-şi confirma identitatea, „la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.

    Instrumentele de scris şi ştampilele utilizate în timpul procesului de votare vor fi poziţionate la îndemâna alegătorilor, pentru a evita contactul direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare.

    După ce a votat, alegătorul îşi va aplica singur, cu ajutorul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „Votat” pe actul de identitate sau documentul utilizat pentru a-şi exercita dreptul constituţional.

    În localităţile aflate în carantină în ziua votului nu vor fi restricţii privind deplasarea la urne.

    Pe 6 decembrie, cei infectaţi cu COVID-19 sau cei aflaţi în izolare, vor putea vota cu ajutorul urnei mobile.

    „Ca şi la locale am rugat oamenii să vină cu încredere, să îşi exercite acest drept fundamental, organizăm activitatea în secţiile de votare ca să reducem la minimum riscul de răspândire”, a afirmat premierul Orban.

    Iar cei din diasporă vor avea la dispoziţie un număr mare de secţii de votare pentru aceste alegeri parlamentare.

    „În diasporă am reuşit. Îl felicit pe domnul Bogdan Aurescu, am reuşit să obţinem deschiderea unui nr mare de secţii de votare şi va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot şi în mod clar suntem în discuţii cu toate autorităţile ca să permită deplasarea şi în zonele care se află sub restricţii”, a mai spus Ludovic Orban.

  • Ludovic Orban, despre tragedia de la ATI Neamţ: Avem informaţii că s-au efectuat lucrări de construcţie fără aviz

    Premierul Ludovic Orban a declarat că există informaţii conform cărora în interiorul secţia ATI a Spitalului Judeţean din Neamţ s-au efectuat lucrări de construcţie.

    Orban a mai spus că managerii spitalului nu aveau cum să nu ştie despre aceste lucrări şi că operaţiunile nu erau avizate de DSP.

    Premierul Ludovic Orban a declarat duminică, la Piatra Neamţ, că are informaţii conform cărora în interiorul spitalului au fost făcute lucrări de construcţie. El a precizat că nu există nici o solicitare pentru executarea unor lucrări

    „Au fost lucrări de construcţie, acolo au fost mutaţi pacienii de la Secţia ATI la etajul trei, la etajul doi. Este clar că nu au avut niciun fel de aviz din partea DSP. Dar, repet, este o anchetă în curs, care este preluată de Parchetul General”, a declarat Orban.
    Premierul a mai spus că ancheta va stabili cine este vinovat pentru producerea tragediei de la spitalul din Piatra Neamţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Consiliul Europei stabileşte noi reguli privind circulaţia în UE în contextul COVID19: o hartă pe culori a statelor membre şi eventualele restricţii locale anunţate cu 24 de ore înainte

    Statele membre UE au ajuns astăzi la un acord privind circulaţia cetăţenilor în interiorul Uniunii, care include publicarea unei hărţi cu coduri de culori comune, bazată pe criterii comune, elaborată de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

    În al doilea rând, deşi fiecare ţară poate încă decide ce măsuri restrictive aplică, cum ar fi carantina sau testarea, Comisia Europeană solicită statelor membre să se asigure că cetăţenilor li se oferă informaţii clare şi în timp util cu privire la ceea ce trebuie să facă şi la restricţiile în vigoare, conform acordului de astăzi.

    De asemenea, statele membre au convenit cu privire la recunoaşterea reciprocă a testelor.

    Oficialii europeni invite ţările membre să furnizeze datele necesare astfel încât harta să poată fi actualizată săptămânal cu informaţii exacte privind situaţia epidemiologică din UE şi din regiunile sale.

    „Dreptul de a circula liberi în UE ne-a fost îngrădit sever din cauza pandemiei. În plus, cetăţenii se confruntă cu foarte multe norme şi proceduri diferite, informaţii neclare cu privire la zonele cu risc ridicat şi cu risc scăzut, precum şi cu o lipsă de claritate cu privire la ceea ce trebuie să facă atunci când călătoresc. În urmă cu o lună, Comisia a prezentat o propunere privind modalitatea de remediere a acestor probleme şi de sprijinire a milioanelor de cetăţeni ai UE care călătoresc în fiecare zi în UE. Astăzi, statele membre au ajuns la un acord cu privire la modul în care aceasta poate fi pusă în practică”, menţionează Consiliul Europei

     Toate informaţiile cu privire la călătoriile în UE vor fi disponibile pe platforma „Re-open EU” („Să redeschidem UE”), care va conţine, de asemenea, un link către harta comună publicată periodic de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

    În ceea ce priveşte restricţiile privind libera circulaţie, statele membre ar trebui să furnizeze informaţii clare, inclusiv cu privire la orice cerinţe conexe (de exemplu, un rezultat negativ la testul pentru depistarea infecţiei cu COVID-19 sau completarea formularului de localizare a pasagerilor), precum şi cu privire la măsurile aplicate călătorilor care sosesc din zone cu risc mai ridicat.

    Ca regulă generală, aceste informaţii ar trebui publicate cu 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurilor, ţinând seama de faptul că este necesară o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte urgenţele epidemiologice.  

     

  • Aplicaţia Bright Sky

    Vodafone România

    Motivaţie:
    Necesitatea unui astfel de proiect vine în contextul în care peste 80% dintre români consideră violenţa împotriva femeii ca fiind un fenomen naţional foarte răspândit. Doar pe parcursul anului 2019, la nivel naţional, poliţiştii au emis 7.986 de ordine de protecţie provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecţie. De asemenea, anul trecut, instanţele judecătoreşti au emis 7.899 de ordine de protecţie, cele mai multe fiind emise la solicitarea victimelor. După lansarea iniţială din Marea Britanie în 2018, Fundaţia Vodafone Grup a avut iniţiativa introducerii aplicaţiei Bright Sky în toate ţările în care există reprezentanţe Vodafone, România fiind a patra ţară în care este disponibilă, după Marea Britanie, Irlanda şi Cehia.

    Descrierea proiectului:
    „Bright Sky Ro” este o aplicaţie gratuită, disponibilă în App Store şi Google Play Store în limbile română, engleză şi maghiară. Are un rol de informare şi educare pentru că descrie care sunt categoriile de violenţă de gen, combate miturile legate de acest fenomen şi permite utilizatorului să evalueze siguranţa unei relaţii prin simpla completare a unui formular electronic. Aplicaţia oferă şi o bază de date cu servicii de asistenţă, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află. În plus, meniul aplicaţiei permite accesul utilizatorilor la informaţii despre cauzele şi consecinţele abuzului, planul de siguranţă şi prevederile legale care pot proteja o victimă a violenţei domestice (ordinul de protecţie provizoriu dat de poliţie şi ordinul de protecţie dat de instanţă), precum şi măsurile care pot fi adoptate pentru creşterea siguranţei în mediul online. „Bright Sky Ro” oferă posibilitatea înregistrării incidentelor într-un jurnal digital confidenţial, la o adresă de email aleasă de victimă, printr-o funcţie ce foloseşte text, conţinut audio, video sau foto. Informaţiile strânse de victimă în acest jurnal pot deveni dovezi în instanţele de judecată. Aplicaţia oferă informaţii şi sfaturi utile legate de consimţământul în relaţiile sexuale şi de hărţuire, prezentând şi studii de caz care exemplifică tipurile de comportament abuziv afişate cel mai frecvent în relaţiile intime.

    Efecte:
    De la lansare, aplicaţia „Bright Sky România” a fost descărcată pe 2.100 de terminale, având în acest moment peste 1.000 de utilizatori activi. 

  • Coronavirus: Informaţii de ULTIMĂ ORĂ privind situaţia din România. Care sunt judeţele cu cele mai multe cazuri noi

    România a înregistrat până astăzi 9 iulie, 30.789 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19)

    Judeţele Tulcea şi Sălaj nu înregistrează cazuri noi. Bucureşti are un record de 73 de cazuri noi. Primăria Bucureşti a demarat şi testarea paralelă cu a Ministerului Sănătăţii

    România a înregistrat până astăzi 9 iulie, 30.789 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), faţă de 30.175 comunicate ieri.

    Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.574 au fost externate, dintre care 20.969 de pacienţi vindecaţi şi 1.605 de pacienţi asimptomatici, externaţi la 10 zile după depistare.

    Printre judeţele care înregistrează cele mai multe cazuri noi faţă de ieri sunt

    Bucureşti –  73 de cazuri noi
    Dâmboviţa – 66 de cazuri noi
    Braşov  – 55
    Argeş – 45
    Prahova –  35

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inedit: Cum se dansează balet cu distanţare socială

    Aceasta este realizată de artistul coregraf Remi Wörtmeyer,  acompaniat de orchestra baletului naţional olandez. Piesa de rezistenţă a actului artistic este reprezentată însă de o costumaţie care include un tutu din denim cu un diametru de trei metri. Potrivit informaţiilor publicate pe operaballet.nl, actul este inspirat de teatrele goale, de artiştii care au rămas fără scenă şi de dansul fiecăruia dintre indivizi pentru a-şi găsi calea spre noua normalitate.

    „Tutuul este cea mai nouă unealtă de distanţare socială. Datorită supradimensionării sale, îi determină pe dansatori să găsească soluţii în navigarea prin oraş, ei trecând şi mişcându-se împreună prin acesta.” Remi Wörtmeyer, coregraf