BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Florin Spătaru, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului: Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Creşterea preţurilor produselor cumpărate de pe platformele online din ultimii trei ani este mai mică decât creşterea inflaţiei

    Comerţul electronic din România are potenţial de creştere, el trebuie stimulat şi de stat, crede Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului. În plus, el spune că preţurile produselor cumpărate de pe platformele online au crescut în ultimii trei ani mai puţin decât a crescut inflaţia. 
     
    „Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Pe de altă parte, toată legislaţia care protejează consumatorul trebuie adaptată în aşa fel încât să ţină pasul cu comerţul electronic.  Creşterea preţurilor produselor cumpărate de pe platformele online din ultimii trei ani este mai mică decât creşterea inflaţiei, ceea ce înseamnă că acest comerţ electronic poate să aducă un avantaj concret oricărui consumator, doar că acest lucru nu este întotdeauna vizibil. Relaţia dintre instituţiile publice şi acest sector trebuie intensificată. Am iniţiat un memorandum pentru a putea discuta într-un cadru interministerial acest comerţ electronic”, a spus Florin Spătaru în cadrul conferinţei ZF şi eMag eCommerce Summit. 
     
    Ce a mai declarat Florin Spătaru: 
     
    • Cred că această creştere a comerţului electronic ţine foarte mult de schimbările culturale, de modul în care privim comerţul electronic. A existat un impuls major dat de pandemie, atunci când el a salvat comerţul şi ne-a ajutat pe toţi să trecem peste acele momente dificile. După aceea am văzut o întoarcere la comerţul tradiţional, 2022 nu a fost un an foarte bun pentru comerţul electronic. Acest comerţ electronic a fost salvat de evenimente precum Black Friday, unde vânzările au fost majore. 
     
    • Avem multe lucruri de recuperat când vine vorba despre digitalizare, iar comerţul electronic beneficiază de această educaţie. Poţi face o comandă online, este mult mai uşor să faci plata prin card bancar, să nu foloseşti cash şi să poţi să te dezvolţi. 
     
    • De la comerţul electronic ne dorim o creştere a veniturilor la buget, un cadru de reglementare şi de taxare corect astfel încât să putem să oferim o piaţă concurenţială bine reglementată şi, bineînţeles, o protecţie a consumatorilor în aşa fel încât acest nou mod de a face comerţ să ducă la o protecţie a tuturor consumatorilor. 
     
    • Trebuie să creştem capacitatea de a opri la vamă aceste produse – Shein, Temu, aceste produse nu ar trebui să intre pe piaţa europeană. Produsele venite din ţări terţe trebuie să respecte aceleaşi reguli precum cele venite din ţările europene. Standardul trebuie să fie acelaşi.
    • România nu poate fi un stat izolat, iar din perspectiva comerţului urmăm şi aici acest trend al comerţului electronic, iar raportul dintre comerţul tradiţional şi cel electronic va cunoaşte o dinamică. Din ce în ce mai mult vom cunoaşte aceste cumpărături online, viaţa noastră se schimbă. Ne dorim foarte mult două lucruri: o reglementare foarte bună în aşa fel încât să existe acest cadru de taxare şi concurenţial pentru toţi jucătorii de pe piaţă şi ne dorim din ce în ce mai multe produse româneşti în acest comerţ electronic. 
     

  • Turcia a majorat din nou rata dobânzii la 50%, având în vedere că inflaţia a scăpat iar de sub control

    Banca centrală a Turciei a surprins joi economiştii şi investitorii cu o majorare importantă a ratei dobânzii, în timp ce factorii de decizie încearcă să reducă inflaţia galopantă şi să oprească ieşirile de capital în rândul economiştilor locali, scrie Financial Times.

    Banca centrală a majorat rata dobânzii principale cu 5 puncte procentuale, până la 50%. Conform unui sondaj realizat de Reuters, majoritatea economiştilor se aşteptau ca aceasta să menţină ratele la un nivel stabil înainte de alegerile locale din 31 martie.

    Factorii de decizie au invocat o „deteriorare a perspectivelor inflaţiei”, adăugând că „poziţia monetară strictă va fi menţinută până când se va observa o scădere semnificativă şi susţinută a tendinţei de bază a inflaţiei lunare”.

    Decizia, care vine la doar câteva săptămâni după ce guvernatorul Fatih Karahan a indicat că banca centrală a pus probabil capăt ciclului de majorare a ratelor, evidenţiază starea precară a economiei Turciei din acest an, în pofida unei revizuiri radicale a politicilor care a început în iunie.

    Elementul central al noului program a fost o inversare a politicilor cu rate scăzute pe care preşedintele Recep Tayyip Erdoğan le-a aplicat ani de zile şi care au declanşat o inflaţie galopantă. Banca centrală a majorat ratele cu 41,5 puncte procentuale de la realegerea lui Erdoğan în luna mai a anului trecut.

    Dar alţi factori, inclusiv o creştere cu 49% în acest an a salariului minim, considerată pe scară largă ca o măsură de câştig de voturi înaintea alegerilor din 2024, şi creşterea costurilor bunurilor importate, cauzată de scăderea lirei, au făcut dificilă pentru banca centrală controlarea inflaţiei.

    Preţurile de consum au crescut cu 4,5% în februarie – numai faţă de luna ianuarie – ceea ce a dus rata anuală de creştere la 67%. Banca centrală preconizează că inflaţia va creşte spre 80% până în vară – aproape de vârful recent înregistrat de 85,5% din 2022 – înainte de a se relaxa la 36% până la sfârşitul anului.

    „Decizia de a reacţiona atât de rapid la recentele cifre ale inflaţiei şi de a majora ratele înainte de alegerile locale este în mod clar un semnal încurajator pentru schimbarea politicii şi ar trebui să contribuie la menţinerea încrederii investitorilor”, a declarat Liam Peach de la Capital Economics, care se aşteaptă la o nouă majorare luna viitoare.

    Lira turcească a crescut în raport cu dolarul cu 0,7%, la 31,92 TL, în tranzacţiile de la Londra, după decizia majorării ratei dobânzii. Obligaţiunile ţării, denominate în dolari, au crescut şi ele în preţ, în timp ce costul de protecţie împotriva unui default al datoriei a scăzut.

  • România a ajuns să aibă în februarie cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Cine este responsabil?

    Cererea internă din România creşte pe măsură ce veniturile – salariile, pensiile, businessul – cresc, încep explicaţiile analiştii financiari consultaţi de ZF despre inflaţia din România, care este de departe cea mai mare din Uniunea Europeană.

    Adrian Codirlaşu, vicepreşe­dintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, pune pe primul loc creşterile de taxe, care s-au transferat în preţuri la început de an şi au adus cel puţin un punct procen­tual la creşterea inflaţiei.

    Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank, a mai adăugat însă un factor: inflaţia industrială. Economiştii spun că majorarea indicelui preţurilor producţiei industriale se transferă, de obicei, în preţurile de consum într-un termen de 6-12 luni.

  • România a ajuns să aibă în februarie cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Cine este responsabil?

    ♦ România a avut de departe cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană în februarie, cu două procente mai mare faţă de inflaţia din Croaţia, următoarea clasată ♦ Creşterea veniturilor, majorarea deficitului bugetar, creşterile de taxe şi transmisă întârziată sunt principalele motive.

    Cererea internă din România creşte, pe măsură ce veniturile – salariile, pensiile, businessul – cresc, încep explicaţiile analiştii financiari consultaţi de ZF despre inflaţia din România, care este de departe cea mai mare din Uniunea Europeană.

    „Cererea de consum creşte foarte repede, vânzările cu amănuntul cresc foarte repede, avem o cerere care creşte, o dinamică a salariilor destul de înaltă, în termeni reali, ceea ce menţine o creştere“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, pune pe primul loc creşterile de taxe, care s-au transferat în preţuri la început de an şi au adus cel puţin un punct procentual la creşterea inflaţiei de la începutul anului.

    „De departe avem cea mai mare inflaţie din UE, cu aproape două puncte peste următorul clasat. Cred că vine din creşterea de taxe şi doar creşterea de taxe a adăugat cel puţin un punct procentual“, spune el, pentru ZF.

    Despre creşterile de taxe ca factor al creşterii inflaţiei vorbeşte şi Ionuţ Dumitru, care adaugă că cel mai mare şoc a fost în ianuarie, după care efectul creşterilor de taxe s-a mai disipat în februarie. Cu toate acestea, timp de 12 luni se vor mai resimţi efecte ale creşterilor de taxe care au intrat în vigoare la început de 2024.

    „Am avut şi acest factor de la 1 ianuarie de creşteri de taxe, de aceea am avut acea reinflamare a inflaţiei, dar este tranzitorie. Este clar că îşi menţine impactul cel puţin 12 luni“, spune Ionuţ Dumitru.

    El a mai adăugat însă un factor: inflaţia industrială care s-a transferat cu întârziere în preţurile de consum. Economiştii spun că majorarea indicelui preţurilor producţiei industriale se transferă, de obicei, în preţurile de consum într-un termen de 6-12 luni. Practic, companiilor industriale le cresc costurile de producţie – energie, materie primă, resursă umană etc. – şi, într-un final, acestea le transferă pe lanţ până la consumatorul final. Cu toate acestea, teoria economică nu s-a văzut în practică în ultimii doi ani, pentru că inflaţia din industrie a ajuns în vara lui 2022 şi la peste 50%, în vreme ce inflaţia preţurilor de consum a fost de maxim 17%, în toamna aceluiaşi an.

    Acum, explică Ionuţ Dumitru, producătorii au continuat să transmită creşterile de costuri din anii trecuţi şi la început de 2024.

    „Dacă vă aduceţi aminte, inflaţia la producător a ajuns la peste 50%. Am avut în acelaşi timp inflaţia la consumator semnificativ mai mică. Consumatorul a fost protejat, dar consumatorul industrial nu prea avea o alternativă, decât să plătească preţurile foarte mari. Producătorii probabil au continuat să transmită către consumatorul final creşteri de preţuri, de aceea probabil avem încă aceste creşteri mari.“

    Un alt factor, completează Adrian Codirlaşu, este reprezentat de anumite politici protecţioniste, cum au fost plafonările de preţuri sau interzicerea unor importuri. Plafonarea unor preţuri nu a făcut nimic altceva decât creşterea altor preţuri, este de părere economistul, în vreme ce interzicerea unor importuri ucrainene în România, în condiţiile în care alte ţări europene nu au interzis importuri.

    „Avem toate aceste politici protecţioniste, care pun presiune suplimentară pe consumator, pentru că acesta plăteşte. Este vorba şi de plafonări şi, de asemenea, că interzicem anumite importuri din Ucraina, în vreme ce alte ţări nu au interzis importuri“

  • Cum percep băncile centrale din regiune inflaţia şi încotro se îndreaptă politicile lor monetare

    În timp ce banca centrală din Polonia vede inflaţia perpetuată la un nivel ridicat de creşterea rapidă a salariilor şi consumului, în Cehia forţele care dau direcţia inflaţiei sunt considerate ca echilibrate. În Unga­ria, şeful băncii naţionale spune că guvernul împiedică lupta împotriva creşterii preţurilor.

    În Polonia, scenariul în privinţa căruia au avertizat mulţi economişti se materializează: inflaţia este perpe­tuată la un nivel ridicat de creşterea rapidă a salariilor şi consumului, scrie Warsaw Voice.

    În lunile următoare, inflaţia se va apropia de ţinta de 2,5% a băncii cen­trale. Pe termen mai lung, însă, aceasta se va menţine mai ridicată, indiferent ce va decide guvernul cu privire la scuturile antiinflaţie, suge­rează noi proiecţii ale economiştilor băncii centrale. Acesta este raţiona­mentul din spatele ultimelor decizii ale consiliului monetar al băncii de menţinere a dobânzilor neschimbate. Acesta dovedeşte în acelaşi timp că reducerile agresive din septembrie şi octombrie anul trecut nu au fost justificate.

    „Suntem probabil la ţintă în privinţa inflaţiei. Inflaţia ridicată provocată de panemie şi război a fost adusă la ţintă“, a declarat guverna­torul băncii centrale poloneze Adam Glapinski recent. Acesta a subliniat că inflaţia va accelera în următoarele trimestre ca urmare a unor decizii guvernamentale, dar că banca cen­tra­lă şi-a îndeplinit deja sarcina.

    Acesta i-a criticat în acelaşi timp pe acei economişti care nu au crezut că banca va reuşi să aducă inflaţia sub control. Totuşi, aceste evaluări opti­miste nu sunt susţinute de proiecţiile departamentului de analiză şi cerce­tare economică al băncii. Acestea sugerează că inflaţia nu a fost adusă sub control, iar aceasta este exact par­tea care poate fi influenţată de politica monetară. Deciziile guvernu­lui vor afecta inflaţia pe termen scurt, dar pe termen mediu acestea nu vor fi sursa presiunilor inflaţioniste.

    În Cehia, Jan Kubicek, strateg al băncii centrale a ţării, susţine că forţele care dau direcţia inflaţiei sunt echilibrate, iar coroana s-a stabilizat, notează Reuters.

    Prin urmare, banca poate reduce dobânzile cu 50 de puncte bază din nou în această lună.

    Cu inflaţia scăzând puternic, la 2% în februarie, riscurile inflaţioniste s-au diminuat, a subliniat Kubicek. Forţele care ar putea alimenta inflaţia sunt un curs de schimb mai slab şi o accelere a preţurilor serviciilor, a indicat acesta.

    „Dezbatem în prezent vigoarea reducerilor de dobânzi, dacă să alegem traiectoria unui declin mai rapid şi să rămânem undeva aproape de nivelul de echilibru, sau dacă să ajungem la acest nivel gradual“, a declarat Kubicek, indicând o preferinţă pentru a doua variantă.

    În cazul Ungariei, banca centrală a ţării şi-a repetat avertismentul că acţiunile guvernului de restrângere a independenţei sale ar putea limita spaţiul de manevră al politicii monetare în condiţiile în care premierul Viktor Orban a decis să întărească supervizarea operaţiunilor băncii, potrivit Reuters.

    Bianka Horvath, fost strateg al băncii în prezent consilier al guvernatorului băncii centrale Gyorgy Matolcsy, a subliniat că guvernul subminează independenţa băncii centrale atât prin măsurile sale de comunicare, cât şi prin cele de politică economică, acestea împiedicând pe termen scurt lupta împotriva inflaţiei şi pe termen lung creşterea economică a ţării, relatează Portfolio.

  • Cum sunt deciziile luate în unanimitate? Strategii de la BCE lansează scenarii diferite privitoare la dobânzi

    Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a ţinut să sublinieze în comentariile de după şedinţa de politică monetară din această lună că decizia de atunci a fost luată în unanimitate. Aceasta a semnalizat cu această ocazie o po­si­bilă reducere a dobânzilor în luna iunie, când banca va avea la dispo­ziţie mult mai multe date.

    Totuşi, strategii băncii au scenarii diferite cu privire la dobânzi.

    Banca Centrală Europeană tre­buie să taie costurile de finanţare de două ori înaintea pauzei din vară şi de încă două ori înainte de finalul anului, fără a fi influenţată de ceea ce va face banca centrală americană, a declarat Yannis Stournaras, membru al consiliului guvernator, potrivit Bloomberg.

    „Vom avea doar puţine infor­ma­ţii noi înaintea reuniunii din aprilie, dar vom avea mult mai multe înain­tea celei din iunie“, a adăugat Stournaras, reflectând comentariile făcute de Lagarde săptămâna trecu­tă. „Cred că pentru a reduce dobân­zile deja în aprilie, vom avea nevoie să vedem economia prăbuşindu-se şi nu mă aştept la acest lucru“, a adăugat Stournaras.

    Şi Peter Kazimir, membru al con­siliului guvernator al băncii, conside­ră că aceasta nu ar trebui să reducă dobânzile mai devreme de iunie pentru că oficialii au nevoie de mai multe date pentru a se asigura că inflaţia a fost îmblânzită.

    O mişcare prematură ar risca să submineze credibilitatea BCE, a avertizat acesta.

    Un alt strateg al BCE, François Villeroy de Galhau crede însă că banca va începe probabil să reducă dobânzile în primăvară, în condiţiile în care „victoria“ împotriva inflaţiei se întrevede, notează Reuters.

    Madis Muller, guvernator al băn­cii estone, a subliniat însă că sunt ne­cesare mai multe informaţii înainte ca reducerile de dobânzi să poată începe. Inflaţia se apropie de ţinta de 2%, dar oficialii au în continuare nevoie de mai multă încredere că această tendinţă va persista.

    Vicepreşedintele BCE Luis de Guindos consideră la rândul său că sunt necesare mai multe date înainte ca dobânzile să fie reduse.

    Întrebat în legătură cu perspec­tivele legate de dobânzi, econo­mistul-şef al BCE Philip Lane a refuzat să ofere detalii, declarând că rolul său înseamnă că nu ar trebui să privească „dincolo de următoarea şedinţă sau două“.

    BCE nu trebuie să se grăbească pentru a putea acţiona corect în privinţa reducerilor de dobânzi, a declarat Lane pentru CNBC.

    Yannis Stournaras a respins ferm discuţia potrivit căreia ar putea fi problematic sau riscant ca BCE să-şi relaxeze politica monetară înaintea băncii centrale americane.

    Însă nici în această privinţă nu există un consens în rândul strategilor BCE. Robert Holzmann a declarat în mod repetat că nu crede că BCE ar trebui să acţioneze prima, chiar şi după ce Lagarde a insistat că instituţia sa va „acţiona independent“, iar alţii au susţinut-o.

  • Ce randament are fiecare fond de pensie privată Pilon II în ultimele 12 luni: de la 14,7% la 17,2% pe o inflaţie de 7,23%

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II înregistrează un randament mediu de circa 16% pe 8 martie 2024 raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent, cu mult peste inflaţia de 7,2%, pe fondul aprecierii acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti, acolo unde fondurile sunt cei mai mari investitori, şi în contextul aprecerii valorii titlurilor de stat din portofoliu.  

    Astfel, economiile de bătrâneţe ale celor 8 milioane de salariaţi români au atins o valoare istorică şi înregistrează în ultimul an un randament mai mare cu 9 puncte procentuale faţă de rata inflaţiei anunţată miercuri de Institutul de Statistică. În 2022 fondurile au avut scăderi însă acestea au fost recuperate încă din primele luni ale anului 2023.

    Individual, performanţele din ultimele 12 luni arată astfel: 17,2% pentru Aripi, 16,6% pentru NN Pensii, 16,5% pentru AZT Viitorul Tău, 16,1% pentru Metropolitan, 15,8% pentru BCR Pensii, 15,3% pentru Vital, 14,7% pentru BRD Pensii. ZF a calculat această evoluţie pe baza valorii unitare a activului net (VUAN) publicată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Aripi este singurul fond Pilon II cu grad ridicat de risc, adică poate lua expunere mai mare pe acţiuni comparativ cu celelalte şase fonduri.

    Spre comparaţie Bursa de Valori Bucureşti – unde fondurile de pensii au investit circa 25% din portofoliu, la companii precum Petrom, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Romgaz, Digi, Fondul Proprietatea – înregistrează un randament de 33% în ultimul an.

    Circa 66% din portofoliul fondurilor de pensii private sunt investite în titluri de stat, instrumente care subperformează într-un mediu puternic inflaţionist, aşa cum a fost cel din ultima perioadă. Orice înăsprire a dobânzilor, măsură luată de băncile centrale, inclusiv la Bucureşti, pentru a tempera creşterea inflaţiei, se reflectă în sens negativ în performanţa titlurilor de stat.

    Acum însă situaţia se calmează pe fondul încetinierii inflaţiei şi a anticipaţiilor de încheiere a ciclului de majorare de dobânzi. Iar asta se reflectă în sens pozitive în performanţa Pilonului II.

    Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au înregistrat în 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, cea mai bună performanţă anuală din întreg istoricul sistemului şi cu peste 10 puncte procentuale peste rata inflaţiei pe 2023, potrivit APAPR. În acelaşi timp, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), o valoare record pentru sistem, în creştere cu 31,4% faţă de sfârşitul anului 2022.

    La Pilonul II de pensii private sunt înscrişi 8,1 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună, scrie Mihai Bobocea, purtător de cuvânt APAPR în cel mai recent newsletter al al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR). Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare.

    Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câştig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor.

     


     

     

  • Inflaţia din SUA rămâne greu de învins: Aceasta a atins 3,2% în februarie, în creştere cu 0,1% faţă de luna ianuarie. „Inflaţia a început din nou să deraieze şi se menţine peste ţinta de 2% propusă de Fed”

    Inflaţia din SUA a crescut în mod neaşteptat la 3,2% în luna februarie, noile date punând în pericol planurile Fed de a reduce dobânzile, scrie FT.

    Economiştii se aşteptau ca inflaţia să rămână neschimbată la valoarea din ianuarie, de 3,1%.

    Indicele preţurilor de consum (CPI) joacă un rol crucial în a determina momentul în care Rezerva Federală a SUA va începe ciclul de reducere a dobânzilor.

    Următoarea şedinţă de politică monetară este planificată să aibă loc săptămâna viitoare. Pieţele se aşteaptă că dobânzile să fie reduse de trei ori în acest an.

    „Inflaţia a început din nou să deraieze şi se menţine peste ţinta de 2% propusă de Fed”, a declarat Torsten Sløk, hief economist la Apollo Global Management.

  • Economia americană continuă să crească: Piaţa muncii a creat 275.000 de locuri de muncă în februarie

    Economia americană a creat 275.000 de locuri de muncă în februarie, depăşind aşteptările analiştilor, scrie FT.

    În acelaşi timp datele publicate de Bureau of Labor Statistics arată o revizuire în jos a cifrelor din ianuarie de la 353.000 la 229.000.

    Rata şomajului în luna februarie a atins 3,9% faţă de 3,7% în ianuarie.

    „Reviziurea negativă a datelor ultimelor luni fac ca economia să pară mai puţin rezilientă decât se credea iniţial. Creşterea şomajului până la un maxim al ultimilor doi ani şi o încetinere a salariilor arată că nu ar trebui să mai fim preocupaţi de inflaţie”, se arată într-un raport al Capital Economics.

    Preşedintele Fed Jerome Powell a declarat joi că banca centrală americană „nu este departe” de începerea unei relaxări monetare, deoarece acum există încredere că inflaţia va reveni în ţinta de 2%.

  • O nouă provocare pentru Erdogan: Inflaţia din Turcia a crescut la maximul ultimelor 15 luni, ajungând la 67% în februarie

    Inflaţia din Turcia a crescut mai mult decât se aştepta, atingând un maxim al ultimelor 15 luni, punând la încercare hotărârea băncii centrale de a menţine ratele dobânzilor la un nivel scăzut, în ciuda creşterii persistente a preţurilor, scrie FT. 

    Inflaţia anuală a preţurilor de consum a ajuns la 67% în februarie, în creştere de la puţin sub 65% în ianuarie şi peste prognoza de 65,7% prevăzută într-un sondaj Reuters realizat în rândul economiştilor.

    Banca centrală a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 8,5% în iunie anul trecut la 45%, după ani în care preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a insistat să menţină ratele la niveluri foarte scăzute.

    Banca a semnalat luna trecută că va majora din nou ratele doar dacă va observa o schimbare “semnificativă şi susţinută” a tendinţelor inflaţiei.