Avalanşa de creşteri de preţuri care a acoperit piaţa locală în ultimii doi ani, creşteri care au pornit de la materiile prime, energie, combustibili şi s-au transferat mai departe în preţul final de la raft, au adus o serie de schimbări în industria alimentară şi a băuturilor, pornind de la cerinţele consumatorilor şi până la strategia companiilor. Ambalaje mai mici, atenţie mai mare către cheltuieli şi trecerea la mărci private în unele categorii, tendinţa către alimentaţie sănătoasă şi reducerea risipei alimentare, toate au fost prezente în 2022 în industria alimentară şi a băuturilor, sectoare care au generat în 2021 afaceri totale de peste 70 de miliarde de lei, conform datelor de la Registrul Comerţului. Companiile privesc cu mai mult optimism către 2023 având în vedere că estimările privind rata inflaţiei sunt mai optimiste. Astfel, buzunarul consumatorului va putea fi mai generos în ceea ce priveşte achiziţia de alimente şi băuturi, iar creşterile afacerilor vor veni probabil nu doar din preţuri mai mari, ci şi din majorarea volumelor.
Radiografia producţiei de alimente şi băuturi arată că aceste două industrii au generat împreună în 2021 (ultimele date disponibile la Registrul Comerţului) o cifră de afaceri cumulată de peste 70 de miliarde de lei, dintre care 57 miliarde doar din sectorul alimentar. Mai bine de 13.600 de firme erau active în aceste două sectoare în 2021, ele având aproape 170.000 de angajaţi. Raportat la întreaga economie, aceste două sectoare reprezintă circa 3% din rulajul de circa 2.000 de miliarde de lei al celor peste 800.000 de firme din România. Însă, în acest sector numărul investiţiilor mari se pot număra pe degetele unei mâini, în timp ce numărul de fabrici închise sub presiunea costurilor şi a secetei creşte considerabil. Cu toate acestea, este sectorul care pune pe masa românilor alimentele, chiar dacă materia primă vine în multe cazuri din import. Este industria care ne arată bunăstarea românilor şi unul dintre cele mai importante sectoare de dezvoltare pentru antreprenorii români.
Top 20 de companii din industria alimentară au avut în 2021 o cifră de afaceri cumulată de aproape 17 miliarde de lei, adică peste un sfert din rulajul tuturor companiilor din acest sector, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Practic, rulajul este realizat de companii mari însă cele mai multe sunt micile fabrici, brutării sau ateliere care realizează mezeluri, produse de panificaţie, dulciuri sau lactate. Iar în cazul băuturilor, ponderea jucătorilor mari în total business este mult mai covărşitoare. Din cele 14 miliarde de lei realizate de producătorii de sucuri, bere, vin sau apă, 10 miliarde de lei, adică peste 70%, sunt realizate de zece companii, conform aceleiaşi surse. Comparativ cu 2020, majoritatea companiilor au raportat creşteri, iar 2022 nu face excepţie la creşteri având în vedere evoluţia inflaţiei.
Producătorii de uleiuri conduc lista celor mai mari jucători din industria alimentară, iar războiul din Ucraina, care a pus pe hold producţia de ulei din ţara vecină, a readus la lumină importanţa producţiei româneşti de ulei. Astfel, în top cinci producători de alimente trei sunt activi în producţia de ulei. De altfel, cea mai mare companie din sectorul alimentar este Bunge, producătorul Floriol şi Unisol, însă compania mai are şi alte activităţi în agribusiness. Şapte companii din top 20 sunt din sectorul cărnii, iar cinci sunt din producţia de lactate. Pe de altă parte, în industria băuturilor sucurile, apa şi bere sunt cele mai bine reprezentate sectoare, în timp ce din producţia de vin este prezent în top 10 un singur jucător şi anume Cramele Recaş.
Revenind la alimente, producţia locală nu poate acoperi necesarul de consum în mare parte din categorii, astfel că anual deficitul comercial al României în sectorul agro-alimentar (excluzând cerealele şi animalele vii) depăşeşte 5 miliarde de euro.
În Polonia, exemplul cel mai apropiat de România de forţă a companiilor din sectorul de agribusiness, sunt 18.000 de firme care au un rulaj de 68 de miliarde de euro. Practic, cu un număr aproape dublu de companii faţă de cel prezent în România, Polonia reuşeşte să facă afaceri de cinci ori mai mari.
Salarii mai mari
Industria alimentară şi agricultura au fost primele care au beneficiat de stabilirea unui salariu minim la 3.000 de lei brut lunar (circa 1.800 de lei net), încă din iunie 2022, iar cele două sectoare unde lucrează peste 220.000 de oameni au beneficiat de scutiri de impozitul pe venit, după modelul măsurilor aplicate deja anterior în construcţii.
Această măsură se vede în statistici, astfel că în iunie comparativ cu mai în industria alimentară câştigul mediu lunar net s-a majorat cu 23%, la 3.247 de lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În decembrie 2022 salariul mediu net a ajuns la 3.593, adică cu 10% faţă de iunie, astfel încât creşterile salariale au continuat. Fabricile din industria alimentară duc lipsă de muncitori, în condiţiile în care se fac în continuare investiţii în capacităţi de producţie. Dacă sunt companii care pariază pe roboţi pentru a sublini lipsa forţei de muncă, altele mizează pe bonusuri, condiţii de muncă mai bune şi oportunităţi de dezvoltare pentru a atrage oameni.
Schimbare de tactică
Românii alocă 32% din bugetul de cheltuieli pe mâncare şi băuturi ceea ce ne plasează pe primul loc în UE alături de Estonia, iar faptul că importăm mare parte din alimentele pe care le consumăm arată şi forţa redusă a companiilor din România. Comparativ, vesticii alocă sub 25% din cheltuielile totale pentru mâncare şi băuturi, iar în nord, în Olanda sau Danemarca, rata coboară sub 20%, arată un studiu al asociaţei FoodDrinkEurope. Pâinea rămâne unul dintre cele mai consumate produse, România fiind printre cei mai mari consumatori, dar sectorul de panificaţie este important şi la nivel european.
Iar creşterile preţurilor la alimente, dar şi timpul tot mai mic alocat gătitului au determinat companiile să se adapteze şi să lanseze fie ambalaje mai mici, fie produse mai uşor de preparat sau gata preparate.
“Schimbarea stilului de viaţă şi a obiceiurilor culinare, lipsa timpului dedicat preparării produselor, precum şi interesul consumatorilor pentru un meniu echilibrat şi diversificat au contribuit în ultimii ani la creşterea cererii pentru produsele preparate/marinate şi pentru produsele ce pot fi gătite într-un timp optim. Cu toate acestea, există în continuare o diferenţă substanţială între consumatorii de carne proaspată în general şi cei care preferă produsele gata pregătite pentru grătar/cuptor, însă este important să reţinem dinamica evoluţiei din ultimii ani. De asemenea, observăm şi o atenţie mai mare alocată raportului calitate – preţ corect la raft”, spune Florin Raba, director comercial în cadrul Smithfield, liderul pieţei de carne de porc.
Creşterea preţurilor la alimente i-a determinat pe români să se uite mai atent la ceea ce pun în coşuri atunci când merg la cumpărături, astfel că în unele segmente de piaţă vânzările au scăzut. Însă producătorii au mizat pe ambalaje mai mici tocmai pentru a-i face pe consumatori să cumpere mai puţin dar mai des. De asemenea, se pune accent tot mai mult pe segmentul premium, iar jucătorii din piaţă spun că această categorie este mai puţin afectată de criză. De asemenea, se vorbeşte tot mai mult despre lanţurile integrate de producţie, chiar dacă „lanţul” se închide fără a avea magazine sau restaurante unde se comercializează produse. În top 20 companii din sector, doar 3 au lanţuri integrate de producţie şi anume Smithfield, Transavia şi Agricola International, toate din sectorul cărnii.
Industria de panificaţie, vizată de investiţii şi tranzacţii
Investiţiile mari nu ocolesc industria alimentară, însă nu sunt foarte multe planurile importante de extindere anunţate.
Cea mai mare investiţie anunţată într-o fabrică de la zero din industria alimentară este cea în fabrica Lantmännen Unibake România. Compania, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de panificaţie, care realizează chifle pentru hamburgeri şi hot-dog inclusiv pentru gigantul din sectorul restaurantelor McDonald’s, a început construcţia noii fabrici din Pantelimon (jud. Ilfov), în care va realiza specialităţi de pâine premium şi care presupune o investiţie de peste 90 de milioane de euro. De asemenea, PepsiCo, jucător care mai deţine în România şi o fabrică de băuturi răcoritoare în Dragomireşti (jud. Ilfov), a anunţat că investeşte 100 de milioane de dolari în trei linii de producţie operaţionale şi un nou depozit automat, capabilităţi de automatizare şi un nou masterplan în fabrica din Popeşti-Leordeni. PepsiCo a preluat anul trecut şi 20% din Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica, Jean Valvis, creatorul brandului, având în plan o extindere puternică pe pieţele internaţionale.
Industria de panificaţie începe să fie din ce în ce mai atractivă. Şi Lidas din Tulcea, controlată de antreprenoarea Elena Anastase, a demarat în 2022 construcţia pentru a doua fabrică de panificaţie, în Cataloi, o investiţie de 46 de milioane de euro, jumătate din sumă fiind asigurată printr-un ajutor de stat. Proiectul este aproape de a fi finalizat. Iar la începutul acestui an grupo Bimbo, o multinaţională mexicană, considerată una dintre cele mai mari afaceri din producţia de panificaţie din lume, a cumpărat grupul Vel Pitar, liderul pieţei de panificaţie din România, controlat de fondul de investiţii american Broadhurst, administrat la rândul său de New Century Holdings (NCH Capital). Tranzacţia este una dintre cele mai mari îrnregistrate în ultimele trei decenii în industria alimentară locală. Cea mai mare tranzacţie din sectorul alimentar, conform datelor ZF, a fost finalizată anul trecut şi este vorba de preluarea de către Mondelez International a Chipita Global, inclusiv a operaţiunilor din România. Conform unui raport recent al Deloitte România, valoarea estimată a operaţiunilor din România a fost de 327 de milioane de euro, număr care pune tranzacţia pe primul loc în topul celor mai mari deal-uri din industria alimentară locală, conform datelor ZF.
Accent pe risipa alimentară şi sustenabilitate
Companiile îndeamnă astfel consumatorii să cumpere exact cât consumă pentru a reduce risipa alimentară, România fiind în top la nivel european din punctul de vedere al mâncării care ajunge la gunoi.
„Un proiect important pentru noi a fost schimbarea ambalajelor pentru produsele în format On the Go, de 330 g, în ambalaje PET ecologice şi 100% reciclabile. Prin urmare, în 2022 am continuat să investim în ambalaje prietenoase cu mediul, educând şi încurajând în acelaşi timp consumatorii să recicleze şi să lase în urmă o natură curate”, spune Ferenc Szecskó, CEO al FrieslandCampina Romania, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa lactatelor.
Ambalajele sunt o zonă în care companiile investesc mult în această perioadă pentru a le face cât mai prietenoase cu natura, astfel că de la producători de bere până la cei care îmbuteliază apă şi sucuri fac investiţii în această categorie.
„Avem în continuare planuri pentru rPET (PET reciclabil n.-red.) în România pentru 2023, ridicând investiţia noastră totală în tehnologii de reciclare la mai bine de 45 de milioane de euro”, se arată în ultimul raport al Coca-Cola Hellenic, care în Râmânia deţine 3 fabrici la Timişoara, Ploieşti şi Vatra Dornei.
Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, spunea recent că 2022 a fost un an care a testat capacitatea companiilor de a se adapta şi de a depăşi provocările neprevăzute, contextul geopolitic, inflaţia, creşterea costurilor de producţie fiind printre factorii care au pus presiunea asupra tuturor industriilor.
Managerul afirma că unul dintre proiectele importante pe care compania le derulează în prezent este o investiţie pentru instalarea unui echipament de decontaminare fulgi PET în fabrica din Ploieşti, cea mai mare fabrică a grupului Coca-Cola HBC din sud-estul Europei. Totalul investiţiei depăşeşte 10 milioane de euro. Pe de altă parte, reprezentanţii Bergenbier spuneau recent că în 2021, în procesul de producţie a berilor la fabrica din Ploieşti, compania nu a trimis la groapa de gunoi niciun fel de deşeu menajer, concentrându-se pe valorificarea prin reciclare sau valorificarea energetică. Iar întreaga cantitate de electricitate achiziţionată şi folosită în fabrica Bergenbier de la Ploieşti este 100% energie verde.
