BusinessMagazin

Tag: incaltaminte

  • A apărut prima piele moale transparentă din lume. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    Produsul este disponibil într-o gamă de culori diferite şi poate fi utilizat la genţi, pantofi, jachete sau cămăşi.

    Piele transparentă a mai fost realizată anterior, dar doar în bucăţi mici, iar atunci când designerii au folosit această materie primă pentru a crea obiecte materialul a devenit dur şi a avut o rezistenţă slabă la apă.

    Aceasta piele transparentă ce menţine proprietăţile tradiţionale ale pielii de bovine este disponibilă în două grosimi: de 0,5 până la 0,7 milimetri şi de 0,8 până la 1,0 milimetri, în nuanţe de chihlimbar, verde, negru, portocaliu şi roşu.

    Cum arată prima piele transparentă din lume

  • Adidas va produce încălţăminte sport în serie, fabricată cu imprimanta 4D

    Intenţia brandului german de a utiliza imprimanta 4D pentru a fabrica încălţăminte face parte din planul de reacţie rapidă la transformările din industria fashion şi de a crea mai multe produse personalizate.

    Adidas deja permite clienţilor să îşi personalizeze încălţările comandate online, dar noile metode de imprimare 4D vor fabrica pantofi sport în ediţie limitată şi chiar tălpi realizate pentru a se potrivi greutăţii şi mersului unei persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost ziarist din Timişoara vinde pantofi în întreaga lume. La Paris o pereche costă peste 200 de euro

    Dumitru Mihăică realizează la Timişoara pantofi din piele naturală care se vând în întreaga lume. Designerul spune că 90% din pantofii pe care-i confecţionează „nu au pereche”, iar cei mai căutaţi sunt cei cu imprimeu tradiţional, din batic maramureşean. „Nu îmi găseam pantofi potriviţi cu genul meu de haine.”

    Dumitru Mihăică are 42 de ani şi deţine firma Mono Shoes, care-şi desfăşoară activitatea într-un atelier din zona Sinaia, din Timişoara. Mihăică a lucrat ca ziarist timp de zece ani, iar în 2007 a renunţat pentru că s-a decis să transforme pasiunea pentru pantofi în afacere.

    „Prin anii 2000, mă îmbrăcam sport şi nu îmi găseam pantofi potriviţi cu genul meu de haine. Şi am luat decizia să‑mi fac eu o pereche, erau roşii. Mergeam la conferinţe şi colegii erau încântaţi de pantofii mei. Aşa au venit primele comenzi. Atelierul din zona Sinaia l-am deschis în anul 2008; tot veneau oameni să-mi ceară pantofi. I-am luat un leu primului client pe care l-am avut după ce mi-am deschis businessul. Începutul a fost foarte greu, dar şi foarte frumos. Eram trei oameni şi lucram până spre miezul nopţii în atelier”, povesteşte Dumitru Mihăică.

    Designerul vorbeşte cu multă pasiune despre pantofii pe care-i realizează. Pantofii sunt lucraţi manual, din piele naturală, iar fiecare pereche care părăseşte atelierul din Timişoara păstrează un element de unicitate. De asemenea, Mono Shoes realizează şi pantofi de dans, cu care sportivii se încalţă la festivaluri importante de tango din Europa şi nu numai.

    „În general, mă străduiesc să nu existe două perechi de pantofi la fel. Chiar dacă e vorba de un detaliu, de o căptuşeală, ceva încerc să schimb. De cele mai multe ori, le dau şansa oamenilor să îşi creeze singuri pantofii. În mod cert, 90% din pantofii mei nu au o altă pereche. Pentru mine este important să ştiu că o pereche de pantofi ca aceea pe care o am în picioare acum, de exemplu, nu mai are nimeni”, declară Dumitru Mihăică.

    Proprietarul firmei Mono Shoes spune că pantofii confecţionaţi la Timişoara au ajuns, în scurt timp, să fie apreciaţi, astfel că se vând în toate colţurile lumii, nu doar în România.

    „Pantofii mei au ajuns în majoritatea ţărilor din Europa, dar şi în SUA, Canada, Noua Zeelandă, Australia sau Coreea de Sud”, precizează Dumitru Mihăică.

    Designerul timişorean spune că cei mai vânduţi pantofi realizaţi de Mono Shoes sunt cei cu imprimeu tradiţional, din batic maramureşean.

    „Materialele le cumpărăm din comuna Certeze. Sunt materiale din care se face portul lor tradiţional. Mi-a venit ideea să realizez astfel de pantofi pentru că mi-a plăcut mult materialul, plus că pot să-l combin. Am folosit acest model şi la pantofi de dans, vânduţi la dansatori din Franţa, Germania, Austria. Este foarte la modă acum reinterpretarea tradiţionalului, pentru că sunt mulţi oameni care s-au rupt de ţară, s-au dus în altă parte şi sunt mândri să poarte un pantof care urlă că e românesc”, consideră Dumitru Mihăică.

    În ceea ce priveşte preţurile, în România o pereche de pantofi Mono Shoes se vinde cu aproximativ 380 lei, în timp ce în Europa costă cel puţin 130 de euro. La Paris, unde se vând cele mai multe perechi din afara ţării, preţurile ajung şi la peste 200 de euro.

    „E destul de fumată chestia asta cu pantofii mei sunt altfel, dar chiar sunt. În medie, fac 200 de pantofi pe lună. Nu-mi doresc să-mi deschid o fabrică, pentru că eu sunt foarte implicat în procesul de realizare a pantofilor. Mi-e greu să mă văd uitându-mă pe geam cum lucrează 100 de oameni. Peste cinci ani, îmi doresc să am mai mult timp să mă ocup de fiul meu, dar tot în atelier mă văd. Acum suntem cinci angajaţi, cu mine şase. Dacă nu m-aş fi implicat atât de mult, sunt conştient că nu aş fi ajuns aici”, spune Dumitru Mihăică. Trei sferturi din producţia firmei pe care a întemeiat-o antreprenorul sunt pentru femei.

    Fiecare român cheltuie în medie 222 de lei (50 de euro) anual pe încălţări, suma fiindu-i suficientă pentru a-şi cumpăra o pereche de pantofi de calitate medie, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. La o cheltuială medie de 222 de lei, valoarea totală a pieţei este de 4,4 miliarde lei, potrivit calculelor ZF. Pe piaţa autohtonă de profil sunt prezente deopotrivă afaceri străine, dar şi ale antreprenorilor români –  ca Musette (dezvoltată de Cristina Bâtlan), Denis (cu marca Ana Cory, afacere controlată de familia Cornea), Otter sau Benvenuti, dar şi afaceri mai mici, cum este cea pusă pe roate de antreprenoarea Diana Nedelea, care a construit brandul Diane Marie. O felie consistentă de piaţă şi-au adjudecat însă şi companii ca Echo, Deichmann, CCC sau Humanic.

  • De ce colecţionează oamenii pantofi?

    Colecţionatul de pantofi sport a devenit o pasiune nu numai pentru tineri, ci şi pentru cei ceva mai mari de vârstă, cum ar fi Jerry Seinfeld, care, pe lângă maşini Porsche, adună cu grijă şi aşa ceva, la fel ca regizorul Spike Lee ori actorul Mark Wahlberg. O colecţie de pantofi sport poate ajunge la mii de perechi şi o valoare de sute de mii de dolari şi, pe cât posibil, colecţionarul achiziţionează mai multe perechi dintr‑un model pentru ca să le şi poată purta, nu doar să se laude cu ele.

    Moda colecţionatului de încălţări sport datează din anii ’80, odată cu lansarea unor modele ca Air Jordan de la Nike sau lansarea single-ului trupei Run DMC „My Adidas”. Colecţionarii sunt atraşi de raritatea unui model şi designul acestuia, precum şi de legătura lui cu un film, cum ar fi „Back to the Future II” ori de faptul că modelul respectiv a apărut ca urmare a colaborării dintre un producător şi un creator de modă sau un sportiv celebru.

    Lor li se adresează şi magazine specializate, cum ar fi Kith din New York, unde pot găsi ediţii limitate pe care le-au ratat la vremea lor. Clienţi dispuşi să plătească bani frumoşi pe pantofi sport de colecţie se pot găsi mai nou şi cu ajutorul reţelelor de socializare online, pe care se găsesc fotografii cu vedete care poartă aşa ceva. Când se lansează un model în ediţie limitată, colecţionarii fie vor face coadă în faţa magazinului ca să prindă o pereche, fie vor plăti pe cineva să stea în locul lor. Dacă nici aşa nu au reuşit, atunci vor apela la consignaţii specializate ori la eBay, unde încălţările provin de la întreprinzătorii care au avut norocul să prindă una sau mai multe perechi şi caută să scoată profit.

  • ”Ivanka Trump nu se vinde”. Un lanţ de magazine renunţă la piesele de îmbrăcăminte şi încălţăminte semnate de fiica preşedintelui

    Reprezentanţii Nordstrom precizează că renunţă la în jur de 10% din brand-urile vândute în magazine anual, pentru a scoate pe piaţă o ofertă nouă. “Am hotărât să nu cumpărăm piese ale brand-ului Ivanka Trump, deoarece nu au performanţă în vânzări”, afirmă Nordstrom.

    Anunţul companiei vine în urma unei campanii anti-Trump, care se derulează de câteva săptămâni. Campania este organizată de un grup de activişti şi se intitulează “Grab Your Wallet.” Grupul solicită lanţurilor de magazine să înceteze să mai demareze afaceri care-l implică pe preşedintele Donald Trump sau pe vreun membru al familiei acestuia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea tinerei care a inventat un nou tip de pantofi, apreciat de vedete precum Helen Mirren sau Pippa Middleton. Vezi câţi bani face din vânzarea lor

    Janet Leo, o tânără antreprenoare de 36 de ani din Marea Britanie, a transformat un impediment pe care îl întâlnea zilnic într-o afacere de 1 milion de lire sterline. Ea este fondatoarea încălţărilor pliabile Cocorose London, potrivite femeilor cu un stil de viaţă încărcat, care nu vor să facă rabat de la calitate în ceea ce priveşte stilul vestimentar, arată Daily Mail Online.

    Încălţămintea britanică Cocorose London a fost înfiinţată în anul 2007, pe vremea când Janet Leo avea doar 26 de ani. La momentul respectiv, tânăra antreprenoare era angajată full time ca New Product Development Manager şi făcea naveta până la locul de muncă, iar incorfontul resimţit în încălţările cu toc pe durata transportului i-a oferit ideea de business. S-a gândit că o pereche de încălţări elegante, dar confortabile, pe care le-ar putea schimba la birou cu tocuri şi le-ar transporta în geantă, ar fi perfecte pentru ea, dar şi pentru orice femeie din lume.

    „Naveta zilnică era o provocare fără sfârşit. Am fondat brandul cu unica misiune de a-mi face viaţa de zi cu zi mult mai uşoară”, declară antreprenoarea. Dar nu a fost simplu, mai spune aceasta, şi după aproape 100 de răspunsuri negative a primit şi unul pozitiv din partea unei fabrici. A lucrat în continuare ca angajată, având tot suportul şefilor săi în parcursul antreprenorial, dar şi al partenerului său, cu ajutorul căruia a crescut organic afacerea Cocorose London la 1 milion de dolari cifră de afaceri şi distribuţie în peste 30 de ţări. Încălţările se găsesc la preţuri cuprinse între 35 şi 110 lire sterline, fiind apreciate şi purtate de persoane publice precum Helen Mirren sau Pippa Middleton.

    „Este un privilegiu să fiu creatoarea pantofilor pliabili, o nouă categorie pe piaţa mondială de încălţăminte, şi voi continua să dezvolt acest segment”, declară femeia. Afacerea Cocorose London a fost premiată cu titlurile The Great Retail Revival, House of Fraser’s Overall Winner şi Most Innovatove Product. De asemenea, Janan Leo colaborează cu The Royal Ballet din 2012 şi este partener oficial al British Academy Film Awards (BAFTA) din 2010.

    Ea a mai fost selectată printre cei  patru antreprenori care l-au însoţit pe fostul ministru David Cameron într-o excursie la Milano Expo, ca reprezentat al afacerilor de succes din Marea Britanie. Recent, Janan Leo a fost finalistă la categoria Retail în competiţia Great British Entrepreneur Awards 2016.  

    Vorbind despre viitorul brandului, care îşi va celebra a zecea aniversare, fondatoarea a declarat: „Aceasta a fost o călătorie antreprenorială minunată pentru mine. Planul este de a continua să creştem cifra de afaceri, în timp ce nu vom pierde din vedere esenţa Cocorose London – pantofi frumoşi şi practici, care aduc o notă de lux în viaţa ocupată a clientelor noastre”. 

  • Cât cheltuie românii cu ocazia sărbătorilor de iarnă?

    Conform datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori), bugetul total (Crăciun şi Revelion) alocat pentru Sărbători în acest an este estimat la 1.660,87 lei.

    Astfel, aproape trei sferturi dintre locuitorii din urban vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce 17,9% dintre aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei.

    O parte semnificativă a bugetului pentru Sărbătorilor de Iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 649,25 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) 430,43 lei.

    Mai mult decât atât, 564,69 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor.

    De altfel, respondenţii care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti pentru aceste excursii 784,22 lei, iar pentru ieşile la restaurant / în oraş suma medie alocată va fi de 287,89 lei. 

    În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anii precedenţi, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.698,81 lei.

    Dacă în anul 2015 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 638,24 lei pe alimente, în 2016 bugetul mediu a înregistrat o uşoară creştere până la valoarea de 656,09 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, faţă de alţi ani când bugetul alocat produselor alimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) era în scădere, anul acesta se înregistrează o creştere până la valoarea de 440,22 lei.

    Există şi persoane care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cele mai menţionate produse au fost cele nealimentare, cele mai multe din categoria IT & Gadget-uri (computer, telefon, tabletă etc.), Electronice / Electrocasnice, Îmbrăcăminte / Încălţăminte etc.

    În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii / călătorii, sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2015 (839,21 lei în 2016 şi 1.008,46 lei în 2015).

  • Brandul Leonardo reapare la doi ani după intrarea în faliment a businessului

    Brandul de magazine de încălţăminte Leonardo a reapărut pe piaţă la mai puţin de doi ani după ce firma care l-a operat timp de mai bine de două decenii a intrat în faliment. Mai mult, site-ul retailerului este din nou funcţional şi oferă informaţii privind existenţa a peste 30 de magazine Leonardo în România.

    Brandul a reapărut pe piaţă, fiind operat de o nouă en­titate juridică, controlată în proporţie de 50% tot de familia Panea, cea care a fondat businessul în 1994. Leonardo Shoes Market, compania care operează magazinele Leonardo, este controlată de familia Berende din Satu Mare, care deţine şi un alt business în domeniul retailului de pantofi, respectiv reţeaua de magazine Casa Pielli, potrivit ultimelor date ale ZF, şi indirect de familia Panea.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • S-KARP deschide primul magazin din Bucureşti, în Centrul Vechi

    Anul acesta, producătorul român se aşteaptă la o creştere de 25% faţă de nivelul de 2,5 milioane lei înregistrat în 2015. Situat în Piaţa Roma, la intrarea pe Lipscani, magazinul are o suprafaţă de 130 mp, dintre care 50 de mp spaţiu de vânzare şi 80 de depozitare.

    Extinderea în Bucureşti a avut la bază solicitările tot mai frecvente venite din partea clienţilor, aceasta fiind o piaţă deservită până în prezent numai prin retailul online. În ceea ce priveşte poziţionarea, S-KARP a ales Centrul Vechi pentru că este cel mai important punct de atracţie atât pentru locuitorii Capitalei, cât şi pentru turiştii români şi străini.

    “În acest moment, profilul consumatorului S-KARP este definit de persoane cu venituri medii şi peste medie, care îşi doresc în primul rând confort şi calitate, indiferent că vorbim despre sexul masculin sau feminin“, declară Radu Jitaru, Fondator S-KARP.

    Brandul S-KARP este produs în Braşov, într-o fabrică a cărei activitate a început în martie 1998, iar până în prezent aici au fost realizate peste 3 milioane de perechi de încalţăminte outdoor. S-KARP este primul brand românesc de încălţăminte licenţiat de Vibram – lider mondial în producţia de tălpi. Produsele brandului sunt disponibile în magazinele proprii din Bucureşti şi Braşov, în magazinele partenere din ţară şi câteva magazine din străinătate, precum şi online.

     

  • Preţul greşelii la început de drum

    În fabrica de pantofi înfiinţată de părinţii săi a observat modul de lucru şi a constatat că productivitatea era scăzută. Aşadar, pentru a vedea exact ce se întâmplă în fabrică, Mircea Gavrilă a cumpărat o cameră de filmat pe care a montat-o în faţa uşii principale de acces în zona de producţie. După ce a analizat imaginile a văzut unde erau obstacolele în producţie şi a schimbat maniera de lucru, iar rezultatele au venit,  „timpul pierdut în afara zonelor de lucru s-a eliminat aproape complet, productivitatea a crescut, iar contravaloarea camerei s-a «amortizat» în aproximativ două săptămâni prin creşterile de productivitate pe care le-a facilitat“.

    Aşa avea să înceapă afacerea Depisto a lui Mircea Gavrilă, o afacere care a crescut de la înfiinţare, în 2008, de la un business local la unul naţional cu o cifră de afacere de peste 2 milioane de euro. La început Depisto însemna doar două persoane, care instalau sisteme de securitate în judeţul Harghita, iar acum numărul de angajaţi ajunge la 60 şi activitatea companiei se împarte în trei ramuri: sisteme de securitate, protecţie la incendiu şi instalaţii electrice – curenţi slabi.

    Incendiul de la maternitatea de la Giuleşti din 2010 a trezit lumea la realitate cu privire la starea spitalelor din ţară şi a sistemelor de detecţie la incendiu, spune antreprenorul de 33 de ani. Mircea Gavrilă a început o campanie de promovare a sistemelor de detecţie la incendiu pentru a fi instalate în spitalele din Harghita, „dar ei căutau un partener care să se ocupe de toată activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. După mult studiu, timp şi investiţii, am înfiinţat o divizie care s-a specializat pe activităţi de protecţie la incendiu cerute sau impuse de reprezentanţii ISU companiilor locale“, spune antreprenorul.

    Astfel a apărut al doilea serviciu oferit de companie, „protecţie la incendiu (PSI)“. Cel de-al treilea, care se ocupă de instalaţii electrice, a fost dezvoltat ceva mai târziu şi se adresează în special pieţei de construcţii, Depisto fiind de obicei, subcontractor al unor firme de construcţii sau de instalaţii. Iar acest serviciu s-a dovedit a fi căutat şi în prezent generează cele mai mari rulaje din companie. Cifra de afaceri a Depisto a crescut constant în ultimii ani; în 2015 a înregistrat o creştere de 151% şi a depăşit 2,1 milioane de euro. Cea mai mare pondere la această sumă a avut-o diviza de instalaţii electrice (85%), apoi cea de securitate (12%) şi cea de PSI de 3%. Chiar dacă poate acoperi întreaga ţară, cea mai mare pondere a clienţilor este concentrată în zona Gheorgheni, în Harghita. În această zonă sunt active şi diviziile de Securitate şi PSI ale Depisto, despre care Gavrilă spune: „Chiar dacă nu generează rulaje la fel de mari precum divizia de electrice, reprezintă un volum destul de mare în ce priveşte numărul de clienţi şi activităţi efectuate“.

    La patru ani de la înfiinţare, în 2012, a avut loc prima lucrare importantă pentru Depisto în afara judeţului, ce a marcat intrarea în domeniul de construcţii – au executat o lucrare pentru sediul Gărzii Financiare din Constanţa. În 2014 au deschis un birou la Bucureşti, iar un an mai târziu un alt sediu în Braşov. Aşadar cele trei mari zone unde Depisto activează sunt Harghita, Braşov şi Bucureşti, dar mai sunt prezenţi şi în alte şantiere din ţară precum Bistriţa sau Cluj- Napoca, potrivit lui Gavrilă. Dacă în Capitală secţia de electrice este cea mai importantă (reprezintă 78% din businessul Depisto), în Harghita şi Braşov divizia de securitate este mai importantă (70% din afacere).

    Gavrilă spune că întemeierea firmei în 2008, la început de criză, nu a contat prea mult pentru afacerea sa „pentru că era singura realitate pe care o cunoşteam“. În schimb, afirmă că dificultăţile în carieră au venit din cauza deficienţei de cunoştinţe, atât tehnice, cât şi de management: „Nu ştiam cum se programează un sistem de alarmă, nu aveam deloc cunoştinţe de management. Am luat-o de la zero, am pierdut multe zile şi nopţi studiind, învăţând. Am greşit de multe ori şi am plătit foarte multe «taxe de şcolarizare». Din fiecare greşeală am învăţat câte puţin“. Un alt moment dificil din carieră spune că a coincis cu unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui, naşterea fiul lui, despre care spune că a declanşat o schimbare în modul cum şi-a organizat viaţa profesională: „am început să deleg mai mult, să reconsider ideea de productivitate versus timp petrecut la birou şi să mă ocup mai degrabă de coordonare decât de implementare“.

    Până la 1 ianuarie 2016, toate firmele din România ar fi trebuit să aibă o analiză a riscurilor de securitate; altminteri, riscă amenzi cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Totuşi guvernul s-a răzgândit şi a decis amânarea legii până la 1 iulie 2017. Cum Depisto are în portofoliu un astfel de serviciu de analiză, Mircea Gavrilă povesteşte că „prin lunile noiembrie – decembrie toată lumea căuta o firmă specializată pe evaluări, iar toţi evaluatorii din zonă era ocupaţi până peste cap. La început de an s-au mai liniştit apele, în special datorită amânării obligativităţii până la jumătatea anului 2017“. Pentru anul în curs antreprenorul îşi propune să finalizeze proiectele începute în anii trecuţi, „să punem mare accent pe eficientizarea proceselor interne care să ne ajute în creşterea productivităţii“ şi aşteaptă o creştere moderată, de 10%, a cifrei de afacere.