BusinessMagazin

Tag: incalcare

  • Ţara unde dacă eşti prins vorbind la telefon în timp ce conduci îţi pierzi permisul pe loc

    Deja 11 şoferi şi-au pierdut permisul pentru că au încălcat legea şi au vorbit la telefon în timp ce erau la volan. Reaţia unui tânăr de 19 ani care abia îşi luase permisul şi a fost prins, a făcut deliciul internetului „O să mă omoare mama”. El a explicat autorităţilor că vorbea la telefon pentru că voia să găsească un service auto. Avea o problemă la roată pe care trebuia să o rezolve.

    Şoferii începători care sunt prinşi încălcând această lege, sunt amendaţi cu 200 de lire sterline şi şase puncte penalizare. Iar dacă în primii doi ani primesc cele şase puncte de penalizare, ei îşi pierd carnetul şi pentru a-l recupera trebuie să repete din nou examenul teoretic şi practic. Şoferii cu mai multă experienţă îşi pot pierde carnetul la 12 puncte penalizare acumulate în trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde dacă eşti prins vorbind la telefon în timp ce conduci îţi pierzi permisul pe loc

    Deja 11 şoferi şi-au pierdut permisul pentru că au încălcat legea şi au vorbit la telefon în timp ce erau la volan. Reaţia unui tânăr de 19 ani care abia îşi luase permisul şi a fost prins, a făcut deliciul internetului „O să mă omoare mama”. El a explicat autorităţilor că vorbea la telefon pentru că voia să găsească un service auto. Avea o problemă la roată pe care trebuia să o rezolve.

    Şoferii începători care sunt prinşi încălcând această lege, sunt amendaţi cu 200 de lire sterline şi şase puncte penalizare. Iar dacă în primii doi ani primesc cele şase puncte de penalizare, ei îşi pierd carnetul şi pentru a-l recupera trebuie să repete din nou examenul teoretic şi practic. Şoferii cu mai multă experienţă îşi pot pierde carnetul la 12 puncte penalizare acumulate în trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DEZASTRU pentru cei cu credite în franci elveţieni. Ce a decis Curtea Constituţională

    “Nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Solutia la data incheiererii contractelor e gresita. Principalul motiv pe care am respuns acesasta lege e încălcarea principiului bicameralismului”, a anunţat Dorneanu. 

    Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive.

    Primul motiv menţionat de Dorneanu ţine de „încălcarea gravă a principiului bicameralismului” în sensul că între propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, declarată neconstituţională de CCR. Cum pot fi plătite acum ratele la creditele vizate

    “Nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Solutia la data incheiererii contractelor e gresita. Principalul motiv pe care am respuns acesasta lege e încălcarea principiului bicameralismului”, a anunţat Dorneanu. 

    Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive.

    Primul motiv menţionat de Dorneanu ţine de „încălcarea gravă a principiului bicameralismului” în sensul că între propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatorii n-au voie să supravegheze video salariaţii în birouri şi nici să-i amprenteze

    Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.

    Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate — obtinute cu camerele video — sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.

    Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.

    “Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora”, prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.

    Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.

    “Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere”, scrie in anunt.

    Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.

    “De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)”, subliniaza sursa citata.

    Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Scandal la Parlament. Şeful Curţii de Conturi acuză guvernul de încălcarea legii

    Preşedintele Curţii de Conturi Nico­lae Văcăroiu acuză guvernul şi Parlamentul de încălcarea legii în ceea ce priveşte bugetul insti­tuţiei, afirmând că „toată lumea e feri­cită dacă nu mai există Curtea de Conturi“.

    „Conform legii, bugetul Curţii de Conturi se aprobă de către plenul Curţii de Con­turi. Guvernul e obligat ca în funcţie de for­ma aprobată de plenul Curţii, să-l pre­zinte la Parlament. E problema Parla­men­tului. Dacă Guvernul avea amen­damente, trebuia să vină cu ele argumentate şi să prezinte în faţa comisiilor de buget-finanţe. Bugetul pe care îl am pentru 2017 nu îmi acoperă plata salariilor pentru cei aflaţi în plată la ora actuală, pe două luni de zile. Se spu­ne că la rectificare. Asta e cu totul alt­ceva şi eu nu mă bazez niciodată pe rectificări, mă bazez pe lege, iar bugetul trebuie să se facă pe legi în vigoare“, a decla­rat Văcăroiu la finele săptămânii, la votarea în comisiile de specia­litate a buge­tu­lui instituţiei.

    Bugetul Curţii pe 2017 este de 254 mil. lei, în creştere cu 7% faţă de 2016. Curtea are, po­trivit ultimelor date ale Fi­nan­­ţelor, 1.586 de angajaţi.

    Preşedintele Curţii de Con­turi a mai spus că, în această situa­ţie, nu exclude eventuale disponi­bilizări, însă activitatea instituţiei ar putea fi afectată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajatorii n-au voie să supravegheze video salariaţii în birouri şi nici să-i amprenteze

    Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.

    Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate — obtinute cu camerele video — sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.

    Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.

    “Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora”, prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.

    Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.

    “Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere”, scrie in anunt.

    Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.

    “De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)”, subliniaza sursa citata.

    Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Instanţa supremă a decis ARESTAREA în lipsă a lui Sebastian Ghiţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) decide, joi, dacă admite cerere DNA de înlocuirea a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta nu s-a prezentat la poliţie, încălcând astfel măsura preventivă.

    Instanţa supremă a decis, joi, să admită cererea DNA de înlocuirea a controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, pe numele deputatului fiind emis mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condiţiile controlului judiciar.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând ca acesta să fie dat în urmărire naţională.

    Decizia este executorie, însă nu definitivă.