BusinessMagazin

Tag: imunitate

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Le Monde: Bucureştiul face un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei

     Potrivit publicaţiei Le Monde, coaliţa aflată la putere, care controlează 70% din mandatele de parlamentari, a votat marţi o serie de amendamente la Codul Penal, catalogate de către preşedintele român Traian Băsescu drept “extrem de grave, deoarece aneantizează munca instituţiilor anticorupţie”. “Politicienii se plasează din nou deasupra legii”, adăuga şeful statului român, care se opune coaliţiei aflate în prezent la putere din mai 2012.

    Parlamentul de la Bucureşti “riscă să decredibilizeze o ţară care, de la aderarea sa la UE în 2007, este supusă de către Bruxelles unui Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei”, comentează Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au intrat în alertă Consiliul Europei şi Comisia Europeană după ce parlamentarii români au pus ochii pe superimunitate

    Consiliul Europei şi Comisia Europeană vor analiza modificările aduse procedurii de ridicare a imunităţii parlamentarilor, care, iniţial, prevedeau o protecţie sporită pentru senatori şi deputaţi împotriva anchetelor penale. Reprezentanţii Consiliului Europei au declarat pentru gândul că, în pricipiu, orice modificare de acest gen trebuie să respecte principiile statului de drept şi că, în general, parlamentarii nu trebuie să abuzeze de imunitate. Senatorii şi deputaţii români, indiferent de culoare politică, nu mai pot fi prezumaţi de bună-credinţă în utilizarea imunităţii, având în vedere numeroasele cazuri în care au refuzat avizarea arestării, urmăririi penale sau percheziţiei în mai multe dosare de corupţie. Dacă în Germania, din 1949 şi până în prezent, doar în două cazuri nu a fost ridicată imunitatea, din 2007, în România au fost şase situaţii în care Parlamentul a refuzat ridicarea imunităţii. Purtatorul de cuvânt al Secretarului General al Consiliului Europei a confirmat pentru gândul că instituţia analizează recentele modificări aduse la statutul parlamentarilor, mai precis cele care prevăd procedurile de ridicare a imunităţii.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Preşedintele PDL Vrancea, prins în flagrant când lua mită. Suma – 50.000 de euro

    Potrivit unor surse judiciare, Alin Trăşculescu a fost prins în flagrant, sâmbătă seară, în Focşani, de procurorii DNA, în timp ce primea mită de la un om de afaceri. Deputatul s-a întâlnit cu denunţătorul şi cu un intermediar, pentru a primi suma de 50.000 euro. Potrivit surselor citate, Trăşculescu nu a atins propriu-zis banii folosiţi la flagrant, însă ar fi încuviinţat ca aceştia să ajungă la el. Deputatul PDL a fost reţinut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în jurul orei 1.30.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Accidentul provocat de angajatul Ambasadei Rusiei: MAE analizează o cerere de ridicare a imunităţii diplomatului rus

    “Transmitem aşteptarea ca legea să îşi spună cuvântul şi responsabilitatea în faţa unei curţi de justiţie să se materializeze. Suntem într-un proces de reflecţie internă, care nu e simplu în raport de practica internaţională în materie de privilegii şi imunităţi, cu privire la poziţionarea noastră faţă de posibilitatea solicitării ridicării imunităţii diplomatului respectiv”, a spus Corlăţean. El a arătat că, din informaţiile părţii române, diplomatul rus s-ar fi sustras de la proba cu etilotestul după accident şi a apreciat că acesta ar fi trebuit totuşi să accepte testul, pentru a înlătura orice dubiu, chiar dacă are dreptul de a se prevala de imunitate în astfel de cazuri.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Parlamentul European i-a ridicat imunitatea lui Adrian Severin. Care a fost reactia eurodeputatului

    Raportul redactat de europarlamentarul Francesco Speroni a fost
    votat prin ridicare de mana, de catre majoritatea eurodeputatilor.
    Votul nu a fost inregistrat electronic.
    Potrivit procedurilor PE, dupa votul din plen, decizia de ridicare
    a imunitatii va fi comunicata autoritatilor romane.Decizia de
    ridicare a imunitatii va fi transmisa Ministerului Justitiei roman,
    pentru a fi inaintata DNA.Severin: Salut ridicarea imunitatii mele,
    deschide calea anchetei asupra unei inscenari

    “Decizia Parlamentului European privind ridicarea imunitatii
    mele parlamentare este o decizie pe care o salut, intrucat
    deschide, dupa luni de ezitari si acuzatii nefondate, de demagogie
    si minciuna, calea anchetei asupra unei inscenari a carei victima,
    in loc sa fie aparata, a fost executata public, fara respect pentru
    prezumtia de nevinovatie sau dreptul la aparare. Am cerut mereu
    aceasta ancheta si este logic sa o astept cu incredere”, sustine
    Severin, intr-o declaratie remisa agentiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Solutie de compromis in cazul Berlusconi

    Astfel, cele doua procese contra lui Silvio Berlusconi, de la
    Milano, unul pentru frauda fiscala (afacerea Mediaset), celalalt
    pentru coruperea martorului (procesul Mills) pot fi reluate, dar
    premierul va continua sa beneficieze de o ampla marja de manevra
    pentru a nu se prezenta la audieri.

    Cei 15 magistrati au optat pentru o solutie de compromis intre
    respingerea sau aprobarea legii “imposibilitatii legitime”, care-i
    permite lui Berlusconi sa nu se prezinte in fata tribunalelor cat
    timp este premier. Prin urmare, judecatorii sunt cei ce vor decide,
    de la caz la caz, daca motivul “imposibilitatii legitime” invocat
    este valabil sau nu.