Tag: impunere

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • RĂSTURNARE uriaşă de situaţie după noil taxe impuse de PSD băncilor. Cum vor scoate de fapt mai MULŢI bani din buzunar românii

    OUG 114 prevede taxarea pe cifra de afa­ceri a companiilor din energie şi impozi­ta­rea di­fe­­renţiată a activelor bancare în funcţie de ni­­velul dobânzii Robor, ceea ce înseamnă că lo­­veşte în cele mai reprezentative sectoare de la bursa românească: bancar şi energie.
     
    „În sectorul energiei electrice, această taxă (de 2% pe cifra de afaceri – n.red.) li se va im­pune producătorilor, distribuitorilor, transpor­ta­torului şi furnizorilor, ceea ce s-ar putea re­simţi de câteva ori în factură: atât în preţul de achi­ziţie a energiei electrice, cât şi în tarifele de transport şi de distribuţie şi preţul serviciilor de furnizare“, spune Irina Răilean, analist finan­ciar la Banca Transilvania.
     
    Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie 2019 să ta­xe­ze diferenţiat activele băncilor în cazul în care media trimestrială a Robor depăşeşte pra­gul de 2% pe an, însă modalitatea de calcul nu este încă limpede: dacă se calculează la acti­ve­le trimestriale sau dacă se calculează la cele de fi­nal de an. Potrivit unei analize ZF băn­cile ar pu­tea plăti fie 5,3 mld. lei în primul scenariu, fie 1,3 miliarde de lei conform celui de-al doilea. 
     
  • Germania nu consideră necesar ca UE să impună noi sancţiuni Rusiei

    ”În momentul de faţă cred că ar fi greşit să discutăm despre noi sancţiuni, deoarece se depun eforturi pentru reducerea tensiunilor”, a afirmat Mass într-o conferinţă de presă.

    ”Din partea Germaniei nu va exista nicio propunere legate de impunerea unor noi sancţiuni. Nu am văzut să existe un consens în acest caz între statele UE”, a adăugat acesta.

    Heiko Mass s-a întâlnit vineri cu omologul său din UE, Federica Mogherini, la Lisabona.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile din Franţa iau în considerare impunerea de sancţiuni împotriva Arabiei Saudite

    Ministrul a făcut apel la autorităţile din Arabia Saudită să descopere adevărul în acest caz, să identifice persoanele vinovate şi să le pedepsească.

    „Până acum, persoanele responsabile şi circumstanţele acestui atac nu au fost făcute publice şi nu au fost evaluate. Vom continua să cerem adevărul. Până acum nu l-am primit”, a declarat Le Drian, criticând faptul că Arabia Saudită a oferit mai multe explicaţii contradictorii privind cazul Khashoggi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunt necesare anvelopele de iarnă sau ne-au fost impuse pe nedrept de către politicieni cu interese?

    Mai mult, s-a mai afirmat că România este una dintre puţinele ţări care îşi obligă cetăţenii să folosească anvelope de iarnă în sezonul rece şi că această măsură a fost introdusă pentru a servi interesele unor politicieni. Se pare, în urma acestei discuţii, că mulţi oameni nu ştiu care este situaţia reală şi că există încă multe mituri legate de acest subiect. De aceea, cred că este util să subliniem anumite aspecte legate de anvelope.

    În primul rând, orice şofer responsabil ar trebui să ştie că anvelopele sunt unele dintre cele mai importante componente ale unui automobil. De ele pot depinde viaţa lui, vieţile pasagerilor din maşină, ale celorlalţi şoferi şi ale pietonilor. De aceea nu ar trebui să vă zgârciţi la aceste piese. Am văzut recent pe stradă un Audi A6 impecabil, model fabricat de doar câţiva ani, cu anvelope de iarnă „no name”. Una dintre acestea era deja deformată. Tot zilele trecute am văzut un BMW X5 cu anvelope de vară atât de uzate încât nu mai aveau proeminenţe. Acestea sunt maşini foarte performante şi au nevoie de cauciucuri pe măsură. Dacă vă uitaţi pe stradă la maşinile mai ieftine veţi vedea că în cazul acestora situaţia este şi mai gravă. Sunt „încălţate” cu mărci dubioase sau cu cauciucuri uzate de multă vreme. Experţii spun că este mai bine să cumperi o maşină mai ieftină şi anvelope de calitate decât o maşină scumpă şi cauciucuri ieftine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teroare pe o insulă din Europa. Bande islamiste au început să impună legea şaria

    În reportajul, parţial filmat în secret, sunt arătate sloganuri pro-ISIS pe zidurile taberei supraaglomerate Moria, cea mai mare din Grecia şi unde condiţiile sunt considerate cele mai rele din Europa.

    Singurul lucru ce pare să funcţioneze acolo este criminalitatea, notează realizatorii reportajului.

    Grupări islamiste controlează traficul de droguri şi prostituţia pe Insula Lesbos

    Sub nasul autorităţilor elene, bande din Siria controlează traficul de droguri şi prostituţia. Membrii bandelor nu ezită să folosească violenţa, utilizând cuţite invocând legea şaria, potrivit reportajului.

    Deşi nu se poate confirma că bandele sunt direct legate de Statul Islamic, simbolurile sale sunt vizibile pe uşi şi pe pereţi.

    Membri ai Statului Islamic trăiesc în Moria împreună cu 8.000 de solicitanţi de azil

    Ofiţeri de securitate germani au confirmat că membri ai Statului Islamic trăiesc în Moria împreună cu 8.000 de solicitanţi de azil, potrivit informaţiilor difuzate de Deutsche Welle.

    Ei şi-au exprimat de asemenea îngrijorarea că unii dintre aceştia s-ar fi mutat la Atena în drum spre Europa de Vest.

    Reportajul Deutsche Welle descrie un climat de violenţă şi infracţionalitate în tabără, despre care autorităţile elene fie că nu ştiu, fie aleg să îl ignore, scrie stirileprotv.ro

  • Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump: Statele Unite vor schimba regimul din Iran

    Politica oficială a Washingtonului nu are obiectivul schimbării regimului islamic de la Teheran.

    Sancţiunile impuse Iranului au rolul producerii de probleme economice care ar putea conduce la o “revoluţie de succes”, a declarat Rudy Giuliani, potrivit agenţiei Reuters, la o reuniune a opoziţiei iraniene în exil. “Nu ştiu când vom înlătura” regimul din Iran. “Ar putea fi în câteva zile, în câteva luni, în câţiva ani. Dar se va întâmpla”, a afirmat Rudy Giuliani la reuniunea desfăşurată în oraşul american New York.

    Rudolph Giuliani a făcut declaraţiile la nivel personal, dat fiind că nu are atribuţii oficiale în acest domeniu. Dar Giuliani este avocatul personal al preşedintelui Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa în oraşul spaniol care a INTERZIS MAŞINILE. “Pentru mine, aici e Paradisul” – GALERIE FOTO

    În Pontevedra, oraşul spaniol care a oprit traficul în centru şi a impus reguli stricte de circulaţie la periferie, oamenii nu strigă unii la alţii, sau o fac mai rar. 
     
    Nu eşti deranjat de turaţia motoarelor, de claxoane enervante, de scârţâit de roţi, şi nu trebuie să ţipi pentru a acoperi larma iscată de trafic, sunet specific pentru multe oraşe spaniole.
     
    În schimb, ceea ce poţi auzi este cântecul păsărilor, clinchetul linguriţelor care amestecă cafeaua sau vocea oamenilor. Profesorii nu trebuie să stea cu grijă că vreunul din copii ar putea sări în stradă.

    Miguel Anxo Fernández Lores este primar al oraşului din 1999. Înainte de a primi mandatul, traficul depăşea, pe strada unde are amplasat biroul, 14.000 de maşini pe zi. După ce a devenit primar, lună Lores a pavat cu granit, într-o singură lună, toţi cei 300.000 de metri pătraţi din centrul medieval.

    „Centrul istoric a fost mort”, spune el, citat de The Gurardian. „Acesta a fost un oraş în declin, poluat, şi au fost multe accidente de trafic. Majoritatea persoanelor care au avut şansa de a pleca au făcut acest lucru. La început ne-am gândit să îmbunătăţim condiţiile de trafic, dar nu am putut să găsim un plan funcţional. În schimb, am decis înapoiem spaţiul public locuitorilor şi, pentru a face acest lucru, am decis să scăpăm de maşini”.

    Aşa că au oprit autoturismele care traversează oraşul şi au scăpat de parcările de pe străzi, deoarece oamenii care caută un loc unde să parcheze sunt cei care cauzează cea mai mare aglomeraţie. Au închis toate parcările de la suprafaţă, din centrul oraşului, şi au deschis parcări subterane şi la periferie, cu peste 1.600 de locuri libere şi au redus limita de viteză la 30 km / h.

    „Dacă cineva vrea să se căsătorească în zona fără autovehicule, mirele şi mirele pot veni într-o maşină, dar toţi ceilalţi trebuie să meargă pe jos”, spune el. “La fel este şi în cazul înmormântărilor.”

    Beneficiile sunt numeroase. Pe aceleaşi străzi în care au murit 30 de persoane în urma accidentelor de circulaţie în perioada 1996-2006, doar trei oameni au murit în următorii 10 ani şi nici unul din anul 2009. Emisiile de CO2 au scăzut cu 70%, aproape trei sferturi din călătorii sunt făcute cu bicicleta, iar în timp ce populaţia altor oraşe din regiune se diminuează, Pontevedra a câştigat 12.000 de locuitori noi. De asemenea, refuzul autorităţilor de a semna aprobări pentru marile centre comerciale a însemnat că întreprinderile mici – care nu au putut să reziste crizei economice spaniole îndelungate – au reuşit să rămână pe linia de plutire.

    „Problema este că dimineaţa, pe cele câteva străzi unde automobilele sunt permise, există blocaje în trafic”, spune Ramiro Armesto, un locuitor din oraşul spaniol. „Nu există nici un transport public de la parcările auto în centru. Pe de altă parte, am locuit în Valencia şi în Toledo, dar nu am trăit niciodată într-un oraş cu un trai la fel de uşor ca aici”. Un altul, Raquel García spune: „Am locuit în Madrid şi în multe alte locuri şi pentru mine acest oraş este ca un paradis. Chiar dacă plouă, merg peste tot. Este, de asemenea, un loc minunat pentru a avea copii “.

    Lucrările au fost finanţate pe plan local şi nu au primit niciun ajutor din partea administraţiei regionale sau centrale.

  • Avertisment ANAF, ce trebuie să ştie toţi oamenii cu datorii

    Toţi datornicii persoane fizice vor primi din 15 noiembrie decizii de impunere pentru datoriile acumulate în ultimii cinci ani. Plata lor până la 31 decebrie va fi bonificată.

    ANAF va termina cîn octombrie centralizarea datoriilor pe care le au persoanele fizice la stat , urmând ca, din 15 noiembrie, toţi oamenii care au restanţe să primească decizii de impunere pentru datoriile cumulate în ultimii cinci ani. Plata lor până la 31 decembrie va fi bonificată cu peste 10%, a declarat azi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    El a completat că nu există încă o situaţie clară a datoriilor persoanelor fizice şi de aceea are loc această acţiune. “Mulţi nici nu ştiu că au datorii”, a spus ministrul, scrie realitatea.net

  • Primul stat care anunţă că VREA să blocheze impunerea de sancţiuni UE contra Ungariei

    “Fiecare stat membru UE are dreptul suveran de a implementa reformele interne pe care le consideră adecvate”, a transmis Ministerul polonez de Externe.

    “Acţiunile îndreptate împotriva statelor membre nu vor face decât să accentueze clivajele în cadrul UE, amplificând actuala lipsă de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene. Polonia va vota, în forurile instituţiilor europene, împotriva potenţialelor sancţiuni contra Ungariei”, precizează diplomaţia de la Varşovia.

    Polonia este vizată, la rândul său, de o procedură UE de sancţionare.

    Parlamentul European a aprobat, miercuri, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, din cauza încălcării normelor Uniunii Europene, Guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Parlamentul European a aprobat raportul care constată că Guvernul Viktor Orban prezintă “riscul clar” de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării faţă de imigraţie. Guvernul de dreapta de la Budapesta este acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro