BusinessMagazin

Tag: importuri

  • Economia în 2020. Criza se vede mai clar în bilanţul schimburilor comerciale cu cel mai mare partener comercial al României: exporturile către Germania au scăzut în 2020 cu 5,9%, iar importurile au fost mai mici cu14,4%

    Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Germania a scăzut în 2020 cu 10% faţă de 2019,în contextul crizei provocate de coronavrius, din care exporturile totale către România au însumat 15,8 miliarde euro, minus 5,9%, în timp ce importurile au fost de13,5 miliarde euro, cu 14,4% mai puţin decât în 2019, arată estimările făcute de oficialii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), citând cele mai recente date publicate de Oficiului Federal de Statistică (Destatis).

    Germania este principalul partener economic al României la nivelul schimburilor internaţionale. 23% din exporturile României merg în Germania şI 21% din importuri vin de acolo.

    La  nivelul întregului an, după o scădere accentuată a schimburilor comerciale în lunile aprilie şi mai 2020, în septembrie a început o redresare vizibilă, care a continuat până la finalul anului.

    „Suntem încrezători că redresarea schimburilor comerciale din a doua jumătate a anului 2020 va continua şi în 2021. Totul depinde însă în continuare de evoluţia pandemiei. Cu îngrijorare pentru circulaţia mărfurilor şi, prin urmare, pentru lanţurile de aprovizionare, urmărim măsurile de închidere a unor frontiere, cum a fost cea către Republica Cehă”, spune Sebastian Metz, director general al AHK România.

    Cu un volum comercial bilateral de 29,36 miliarde euro în 2020, România ocupă locul 19 în rândul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare.

    „În general, companiile germane din România privesc cu mare încredere evoluţia economică a României, mai ales având în vedere fondurile europene care îi stau la dispoziţie – având totodată mari aşteptări din partea guvernului, şi anume implementarea reformelor anunţate pentru următorii patru ani. Avem multe oportunităţi în această ţară şi potenţialul este mare. Acum trebuie să depunem toate eforturile pentru a le fructifica”, rezumă Metz starea de spirit a economiei germane din România.

    Principalul partener comercial al Germaniei este China, cu un volum total de 212mld. euro, urmată de Ţările de Jos (173 mld. euro) şi SUA (171,6 mld. euro).

    AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România. Înfiinţată în 2002, AHK numără circa 600 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană.

  • Adrian Vasilescu, BNR: Cu o singură frază, agenţia de rating S&P ne-a trimis la “colţ“

    Standard & Poor’s, într-o  scrisoare, ne comunică – oficial! – că a menţinut pentru România ratingul de ţară de acum şase luni, deci nu ne-a retrogradat, cum se zvonise. Textul conţine o analiză temeinică a realităţilor noastre economice din prezent şi a pericolelor care ne pândesc în perspectiva anului 2021.

    Sunt însă puţine speranţe că acestei scrisori i se va acorda însemnătatea cuvenită. Şi că documentul va fi  dezbătut în toată ţara. La ce ne-ar folosi o astfel de  dezbatere? Gândită ca fapt singular nu ne-ar folosi pentru că nu ar mai mult decât un ac într-un car cu fân. Dacă însă, în România, ar fi ceva obişnuit ca astfel de documente să ocazioneze evenimente de anvergură, susţinute de analize solide care să arunce lumini peste ceea ce ni se întâmplă, ca să vedem şi să înţelegem mai bine, asta ar fi o dovadă că vrem să aparţinem acelei părţi a lumii interesate de sănătatea creşterii economice si a bunăstării.

    Ce ar putea să trezească un mai mare interes, ca subiect de dezbatere naţională, dacă nu un document oficial, de o importanţă deosebită, cum este scrisoarea de la S&P? Pentru că acest document  reprezintă o fotografie neretuşată a marilor probleme cu care se confruntă în momentul de faţă economia românească. Şi cu care se va confrunta în anii ce vin. Trecând la descifrarea lui, în contextul unor analize aprofundate, s-ar putea contura răspunsuri la întrebări care ne ard.

    1) De ce o ţară cu potenţialul României – a şasea din Uniunea Europeană socotind numărul de locuitori, şi a zecea ca mărime a teritoriului, indicator important ce măsoară cât se  întind pământurile fertile, apele, în general bogăţiile solului şi subsolului – să avem cele mai mari deficite nu doar când numărăm spitalele moderne, dotările şcolilor, autostrăzile, ci şi când analizăm bugetul ţării ori balanţa de importuri şi exporturi?

    2) Şi de ce noi, când ne împrumutăm pe pieţele internaţionale, ca să acoperim cu valută străină deficitele înregistrate, suntem taxaţi cu dobânzi mai mari decât alte ţări din zona  noastră?

    Scrisoarea de la S&P conţine o analiză detaliată, riguroasă şi corectă ce facilitează  şi găsirea unor răspunsuri corecte la aceste întrebări. Şi la altele la fel de importante. Dincolo de rating-ul dat României, comunicat vineri, ce are de asemenea tâlcul lui. Pentru că S&P operase, la sfârşitul anului trecut, o scădere de notă – de la perspectiva pozitivă la cea negativă! – gest repetat de Moody’s şi Fitch anul acesta. O scădere de notă, dar nu o retrogradare într-o altă ligă. Pe când dacă S&P, după analiza făcută în acest sfârsit de an, ne-ar fi retrogradat, am fi ajuns într-o într-o altă ligă, inferioară, de care investitorii se feresc. Asta ar fi însemnat că România s-ar fi împrumutat şi mai scump pe pieţele internaţionale în timp ce deficitele gemene, ale bugetului ţării şi ale balanţei de importuri – exporturi, ar fi fost si mai greu de acoperit.

    Aşadar, şi în acest sfârşit de an,  S&P menţine Ratingul României la “BBB minus, cu perspectivă negativă“. Cu două menţiuni de luat aminte.

    1) Un avertisment: “S&P ar putea revizui în scădere Ratingul României dacă aceste dezechilibre vor continua să se confrunte cu noi provocări în etapa de după alegeri“.

    2) În timp ce a doua sună… mobilizator: “S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva atribuită ratingului dacă viitorul guvern va proceda rapid la consolidarea fiscală, importantă pentru stabilizarea finanţelor publice; şi dacă, totodată, va asigura optimizarea balanţei importuri-exporturi“.

    Aceste două atenţionări sunt însoţit de o frază-cheie, cu care S&P ne trimite “la colţ“. La colţul adevărului.

    Nu înainte de a sublinia: S&P nu se aşteaptă ca executivul să înăsprească politica fiscală în 2021, aşa că nu vor creşte impozitele şi taxele. Totodată însă, din cauza contracţiei economice, ar putea continua declinul veniturilor bugetare. Aşa că, într-o singură frază, formulează tema: “Adâncimea deficitelor demonstrează problemele de competitivitate“.

    Asta-i marea pooblemă. Implicând absorbţia fondurilor europene, lângă  restructurări masive ale pieţei muncii, bugetului, balanţei comerciale, sectoarelor cu deficite tehnologice. Şi creşteri de venituri bugetare fără poveri suplimentare, ceea ce însemnă venituri mai mari din mai multă competitivitate şi din mai multe mărfuri de calitate superioară în circulaţie. Problemă grea, pentru că implică munca întregii societăţi. Cum ar putea să fie rezolvată  dacă societatea nu o dezbate, nu ştie ce are de făcut şi…nu face?

  • Importul de laptopuri a atins maximul istoric în UE, în aprilie. România, pe primul loc

    În anii trecuţi, importurile de laptopuri au atins un maxim în noiembrie, în aşteptarea cumpărăturilor de la sfârşitul anului. În primele luni ale anului 2020, primul val de COVID-19 a provocat o perturbare a comerţului internaţional şi importurile de laptopuri au scăzut brusc, de asemenea, comentează oficiul european pentru statistică.

    Pe măsură ce ţările s-au adaptat la criză, mai mulţi oameni au nevoie să lucreze sau să studieze de acasă, precum şi să se bazeze pe întâlniri virtuale pentru a contacta prietenii şi familia. Acest lucru a făcut ca importurile de laptopuri să atingă un maxim istoric în aprilie 2020.

    China a reprezentat aproximativ 90% din importurile de laptopuri din afara UE din 2019 şi 2020. Importurile din China au crescut cu 19%, de la 12,1 miliarde euro în primele şapte luni ale anului 2019 la 14,4 miliarde euro în 2020. Printre primele 6 surse de import, doar Vietnamul a înregistrat o creştere mai mare, de la 0,5 miliarde euro la 0,6 miliarde euro (+ 31%).

    Creşteri ale importurilor de laptopuri de peste 30% au fost înregistrate în două state membre ale UE: România (+ 38%) şi Danemarca (+ 35%). Au existat nouă ţări în care importurile au crescut cu 20-30% şi alte nouă în care importurile au crescut cu 10-20%. În şase ţări, creşterea a fost între 2% şi 10%, în timp ce doar în Estonia importurile au scăzut uşor.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un material informativ cu privire la aspectele tratamentului fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei un material informativ denumti “Aspecte privind tratamentul fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România”, conform celor mai recente informaţii.

    Materialul are ca scop informarea privind tratamentul de TVA în cazul importurilor de bunuri în România. Acesta a fost publicat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov Serviciul Asistenţă pentru Contribuabili la începutul acestei săptămâni.

    Ce reprezintă importul de bunuri?

    intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 29* din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

    Se consideră că se află în liberă  circulaţie într-un stat membru produsele care provin  din  ţări terţe,  pentru  care au fost îndeplinite  formalităţile de import  şi pentru care au  fost percepute în statul  membru  respectiv  taxele  vamale  şi  taxele  cu  efect  echivalent  exigibile  şi  care  nu  au beneficiat de o restituire totală sau parţială a acestor taxe şi impuneri.

    Intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.

    Cine este importatorul?

    Importatorul este persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă şi care în cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei.

    Unde se consideră a fi locul taxării cu TVA a importului de bunuri?

    Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul european.

    Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA pentru importul de bunuri?

    Dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe europene similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe
    europene.

    Dacă  bunurile  nu  sunt  supuse  taxelor  europene  de  mai  sus,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe europene dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. Dacă  bunurile  sunt  plasate  într-un  regim  vamal  special,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

    Care este baza de impozitare a TVA pentru importul de bunuri şi ce cuprinde aceasta?

    Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, la care  se  adaugă  orice  taxe,  impozite,  comisioane  şi  alte  taxe  datorate  în  afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia TVA care urmează a fi percepută.

    Baza de impozitare cuprinde:

    –  cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1), precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de  destinaţie  din  Uniunea  Europeană,  în  cazul  în  care  locul  respectiv  este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator.

    Cum se stabileşte cursul de schimb valutar la importul de bunuri?

    Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor europene care reglementează calculul valorii în vamă.

    Care este cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri?

    Cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.

    SCUTIRI DE TVA  LEGATE DE IMPORTUL DE BUNURI

    Scutiri de TVA pentru importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA, printre altele:

    –     importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;

    –     importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de Directiva   2009/132/CE  a  Consiliului  din     19  octombrie    2009  şi  Directiva 2006/79/CE  a  Consiliului  din  5 octombrie 2006;     (a  se  vedea  Ordinul  MFP 105/2016)

    –  importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale, recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

    – importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale statelor străine membre  NATO,  pentru  uzul  acestora  sau  al  personalului  civil  însoţitor  ori  pentru aprovizionarea  popotelor  sau  cantinelor,  în  cazul  în  care  aceste  forţe  iau  parte  la  efortul comun de apărare;

    – reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Uniunii Europene, dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;

    – importul de aur efectuat de Banca Naţională a României;

    – importul de aur de investiţii,

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru

    terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

  • China a devenit al doilea mare partener al Ungariei la importuri înainte de pandemie

    Importurile Ungariei din China au avansat cu mai mult de o cincime în forinţi în 2019, China devenind astfel al doilea mare partener pe importuri al Ungariei, potrivit Intellinews.

    Exporturile au crescut anul trecut cu 3,9% la 108,9 miliarde de euro, un maxim istoric, iar importurile au urcat cu 4,8% la 104,1 mld. de euro, de asemenea un maxim istoric.

  • O provincie chineză interzice importurile de carne îngheţată de teama pandemiei

    „Capitala provinciei chineze Guangdong din sudul ţării a suspendat importurile de carne, peşte şi fructe de mare congelate din ţările afectate de pandemia de Covid-19, în condiţiile în care autorităţile de la Beijing iau din ce în ce mai mult în condiderare alimentele refrigerate ca posibil transmităţor de boală, scrie Financial Times.

    Autorităţile din Guangzhou au dezvăluit restricţiile pe termen scurt fără a numi ţările ale căror importuri sunt vizate şi au cerut angajaţilor care au intrat în contact cu carnea îngheţată să se testeze pentru Covid-19.

    Guangdong este cea mai populată provincie din China, cu 113 milioane de proprietari de locuinţe, şi este un centru de producţie crucial responsabil pentru mai mult de o zecime din dezvoltarea financiară a naţiunii.

    „n prima jumătate a anului 2020, oraşul Guangzhou, capitala provinciei, a importat carne congelată, peşte şi fructe de mare de peste 665 milioane dolari.

    Săptămâna trecută, Shenzhen, un oraş din Guangdong de la graniţa Chinei continentale cu Hong Kong, a anunţat că un eşantion colectat din aripi de pui congelate importate din Brazilia ieşit pozitiv în testele pentru depistarea coronavirusului SARS-CoV-2.Bogdan Cojocaru

  • Care este valoarea industriei florilor în România şi cât de afectată este aceasta de pandemia de COVID-19

    Valoarea industriei floristice din România (flori tâiate, plante şi accesorii) pe 2019 este estimată la 35 de milioane de euro, din care aproximativ 26 de milioane de euro reprezintă importurile din Olanda, diferenţa fiind importurile din alte surse neȋnregistrate şi producţia locală, potrivit informaţiilor reprezentanţilor Aurora Flowers transmise Business MAGAZIN.

    Compania cu origini olandeze Aurora Flowers se ocupă de exportul de flori tăiate, plante şi accesorii către floristii din Spania, Portugalia, Grecia şi Romania. Produsele comercializate provin din bursele de flori olandeze şi din importuri directe din Ecuador, Columbia şi Kenia. 

    În România, compania este prezenta din 2013.

    „Din cauza anulării majorităţii evenimentelor din acest an, la nivelul pieţei se estimează o pierdere de aprox 45% faţă de anul anterior. Aceasta va fi simtiţă diferit decei ce activează ȋn piaţă, ȋn funcţie de tipul de business pe care ȋl rulează. Pentru event planneri va fi cel mai greu, ȋntrucât, ȋn proporţie de 90% probabil comenzile lor vor fi anulate, de aceea mulţi dintre ei au ȋnceput deja să se reorienteze, deschizând noi ramuri de activitate sau şi alte tipuri de servicii şi produse. Noi ne aşteptăm să ȋnregistrăm o scădere cu 30-50% pentru următoarea perioadă din an, din care sperăm să recuperăm prin dezvoltarea portofoliului de clienţi şi a ariei de acoperire a serviciilor”, spune Mircea Gheţa – Aurora Flowers and Plants – Sales Representative România Sud.

    Potrivit lui, în contextul generat de COVID-19, compania a identificat drept potenţial de dezvoltare accelerarea ariilor de acoperire regionale: „Vrem ca astfel să putem avea o creştere ca numar de tranzacţii, ne aşteptăm ca valoarea comenzilor să fie mai mică, dar la finalul anului considerăm că va fi o creştere care va atenua din pierderea cauzata de criză”.

    Mircea Gheţa crede că piaţa va trece printr-o revoluţie la nivel de proces de comandă şi interacţiune florist-client, corelate cu realitatea din societate (mai puţină interacţiune, soluţii rapide ȋn proximitate, canale de vânzare alternative etc). „Pe scurt, ȋncurajăm orice iniţiativă nouă ȋn domeniu şi suntem deschişi la provocări şi la a identifica ȋmpreună cu clienţii noştri noi modele de business. Recomandarea pentru cei ce vor să-şi deschidă acum o afacere ȋn această industrie este să analizeze de 2 ori planul de business, să limiteze cheltuiellile pe mijloace fixe şi să fie pregătiţi pentru provocări majore, la care sa raspundă ȋn cel mai scurt timp. Criza provocată de pandemie ne-a dovedit că mediul online poate fi un start bun pentru acest an şi cu siguranţă businessurile cu interfaţă digitalaă se vor dezvolta tot mai mult. Mai rămâne de văzut care va fi cea mai bună abordare ȋn interacţiunea cu clienţii pentru comenzile de flori pentru evenimente anul viitor. Probabil creativitatea va câştiga anul următor”, spune reprezentantul Aurora Flowers.

     

  • Deficitul comercial s-a adâncit la început de 2020, pe fondul creşterii neanticipate a consumului

    ♦ Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% faţă de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro ♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

    Sunt câţiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creşetere economică pe întreg anul ce a depăşit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit şi din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

    În ultimii doi ani, creşterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluţie). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creşterea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

    Creşterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neaşteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menţinut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia şi componentele ei au evoluat fără constrân­geri din afară. Vânzările cu amă­nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise şi el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeaşi vreme, consumul populaţiei a crescut – graţie, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank – pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

    Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creştere economică de cel puţin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic şi, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

    Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor şi a importurilor nu diferă mult faţă de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în continuare, de maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 29,4% la import).

    Exporturile de maşini şi echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil şi lubrifianţi au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

    Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expe­dieri şi de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor şi 72,8% din totalul importurilor.

    Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiştilor nu s-a pierdut cu totul.

    “În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne aşteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt şi mediu, pe fondul evoluţiilor recente din economia mondială şi economia Uniunii Europeneşi aspectelor interne (rebalan­sarea politicii economice, conti­nuarea fluxurilor investiţionaleşi deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale). Astfel, prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro şi importuri de 86 mld. euro.

  • Deficitul comercial a explodat în primele 11 luni din 2019: Exporturile au fost de 64,1 mld. euro, importurile au fost de 79,6 mld. euro, rezultând un minus de 15,5 mld. euro

    Veniturile din exporturi înregistrate în primele nouă luni ale anului trecut s-au ridicat la 64,1 mld. euro, în timp ce importurile au însumat 79,6, astfel că deficitul balanţei comerciale înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2019, s-a situat la nivelul de 15,5 mld. euro, mai mare cu 21 mld. euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2018, exporturile au crescut cu 1,7% în primele 11 luni din 2019, iar importurile cu 4,1%.

    În luna noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5998,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7489,7 milioane euro, rezultând un deficit de 1490,9 milioane euro.

    Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

    În primele 11 luni din 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate  (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import), arată datele INS.

    Totodată, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 49338,9 milioane euro la expedieri şi de 59580,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 14839,3 milioane euro la exporturi şi de 20108,8 milioane euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.

  • Deficitul comercial a explodat în primele 11 luni din 2019: Exporturile au fost de 64,1 mld. euro, importurile au fost de 79,6 mld. euro, rezultând un minus de 15,5 mld. euro

    Veniturile din exporturi înregistrate în primele nouă luni ale anului trecut s-au ridicat la 64,1 mld. euro, în timp ce importurile au însumat 79,6, astfel că deficitul balanţei comerciale înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2019, s-a situat la nivelul de 15,5 mld. euro, mai mare cu 21 mld. euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2018, exporturile au crescut cu 1,7% în primele 11 luni din 2019, iar importurile cu 4,1%.

    În luna noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5998,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7489,7 milioane euro, rezultând un deficit de 1490,9 milioane euro.

    Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

    În primele 11 luni din 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate  (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import), arată datele INS.

    Totodată, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 49338,9 milioane euro la expedieri şi de 59580,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 14839,3 milioane euro la exporturi şi de 20108,8 milioane euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.