Tag: IMM

  • Analiză: Bugetele de securitate IT sunt mai mici decât media în 45% dintre IMM-uri

    Conform sursei citate, acest lucru se întâmplă deşi cheltuielile cu securitatea cibernetică au crescut cu aproximativ 9% în 2019.

    “La nivel global, bugetele de securitate IT au o dinamică pozitivă: după cum arată o serie de rapoarte ale analiştilor, acestea continuă să crească de la an la an. Sondajul Kaspersky în rândul a aproape cinci mii de organizaţii din întreaga lume confirmă această tendinţă, 70% dintre respondenţi arătând că se aşteaptă ca bugetul lor de securitate IT să crească în următorii trei ani. Cu toate acestea, statisticile rezultate din utilizarea Kaspersky IT Security Calculator în perioada octombrie 2018-2019 au relevat faptul că unele companii nu ţin pasul cu această tendinţă, deoarece cheltuielile lor de securitate IT sunt mai mici decât media. Acest lucru este observat în 45% dintre calculele pentru IMM-uri şi 50% pentru utilizatorii din întreprinderile mari”, transmite analiza.

    Bugetele pentru IMM-uri au fost revizuite mai mult (46%) decât cele pentru companii mari (38%) şi companii foarte mici (16%). Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, problema bugetului poate fi şi mai complicată: nu este vorba doar de bani, ci şi de alinierea procesului de planificare bugetară. Poate fi provocator din cauza cerinţelor în materie de resurse umane şi expertiză privind riscurile de securitate cibernetică relevante şi metodele de protecţie pentru diferite servicii din cadrul companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI

    Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
    Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
    Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
    Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
    Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
    Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
    România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
    Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!

  • Platforma 2Value, spaţiul virtual de comunicare pentru jurnalişti şi IMM-uri

    Descrierea inovaţiei:
    Accesul în platforma 2Value se face prin crearea unui cont care este gratuit pentru jurnalişti. Aceştia au la dispoziţie filtre care să-i sprijine pentru a găsi rapid ştirile din domeniilor lor de interes. Companiile vor fi ghidate să scrie un comunicat de presă sau un interviu, după şabloane predefinite, şi vor primi ajutor şi pentru anunţarea unui eveniment de presă. Potrivit reprezentanţilor Tudor Communication, orice companie va beneficia de testarea gratuită a platformei, după configurarea contului, prin publicarea unui comunicat de presă. Ulterior, va putea alege din trei tipuri de abonamente varianta care se potriveşte cel mai bine cu strategia de comunicare. Proiectul a fost coordonat de Mihaela Tudor, CEO al Tudor Communication, o agenţie de PR şi branding personal formată din foşti jurnalişti.

    Elementul de noutate:
    Reprezentanţii Tudor Communication spun că până în acest moment  nu a mai fost gândit un spaţiu virtual în care să se regăsească atât companiile care doresc să comunice cu mass-media, cât şi jurnaliştii dornici de informaţie. Platforma va facilita comunicarea, sprijinind companiile să structureze mesajele.

    Efectele inovaţiei:
    Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma 2Value are ca scop armonizarea modului în care comunică jurnaliştii şi companiile, aducând într-un singur loc atât cererea, cât şi oferta de informaţii şi facilitând acest proces pentru ambele părţi. 

  • ​IMM-urile ar trebui să împartă mai responsabil funcţiile şi atribuţiile printre salariaţi pentru a nu le mai da acestora senzaţia de lipsă de organizare

    Unul dintre elementele diferenţiatoare dintre companiile mici şi mijlocii şi corporaţii este reprezentat de numărul de angajaţi şi modul în care sunt împărţite responsabilităţile între aceştia, spune Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital.

    Însă, pentru a păstra angajaţii interesaţi de activitatea companiei, antreprenorii ar trebui să creeze echipe mici şi să împartă activităţile şi atribuţiile responsabil.

    „Mixul de atribuţii şi de expunere la activităţi diverse pot să devină neplăcute sau obositoare şi să dea senzaţia de lipsa de organizare. Ceea ce pentru unii oameni este interesant, poate să fie extrem de neplăcut pentru alţii. Cea mai bună metodă este exact evidenţierea şi maximizarea particularităţilor unor echipe mici, respectiv atmosfera şi independenţa care vin la pachet”, a explicat pentru ZF Oana Botolan Datki.

    Ea a menţionat că unele persoane care au fost angajate în cadrul unei companii la început de drum nu ar mai accepta un job într-o companie mare, internaţională.

    „Este foarte interesant de observat că pentru unii angajaţi nici nu există varianta corporaţiilor – în general cei care au realizat că antreprenoriatul sau munca într-o companie mai mică li se potrivesc mai bine. Cu toate acestea, cea mai bună metodă este exact evidenţierea şi maximizarea particularităţilor unor echipe mici. Relaţiile între colegi, faptul că toţi ştiu poveştile de familie şi conţinutul ultimelor replici haioase spuse de copii cu o seară înainte, ieşitul la bere şi mersul la concerte împreună sunt un liant foarte puternic care poate să facă diferenţa.”

    Cu toate acestea, aspectele care intră la plusuri pot fi de fapt minusuri pentru anumiţi angajaţi, a adăugat reprezentanta companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital. Mixul de atribuţii şi de expunere la activităţi diverse pot să devină neplăcute sau obositoare pentru anumiţi angajaţi şi să dea senzaţia de lipsă de organizare, spune ea. „Ceea ce pentru unii oameni este interesant, poate să fie extrem de neplăcut pentru alţii.”

    În ceea ce priveşte modalităţile prin care companiile mici şi mijlocii atrag şi recrutează forţă de muncă, acestea sunt diverse, spre exemplu anunţuri de angajare, recomandări de la colegi, agenţii de recrutare.

    „În general, se folosesc aceleaşi metode de atragere a noilor angajaţi, precum marile companii – de la anunţuri de angajare la recomandări de la colegi şi, desigur, agenţii de recrutare. Într-adevăr se ajunge la agenţii atunci când anunţurile directe nu mai funcţionează şi atunci când managerii sau acţionarii companiei realizează că timpul alocat eforturilor de recrutare este prea scump pentru a merita şi când nevoia de personal este mare”, a spus Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al companiei CTeam Human Capital.

  • Cum sunt văzute IMM-urile din România de către bănci şi care sunt şansele lor la finanţare

    Băncile nu pot să fie reţinute în a finanţa companiile mici şi mijlocii, nu pot să ignore acest segment care este „coloana vertebrală“ a unei economii, însă este o mare responsabilitate pentru instituţiile de credit să aleagă creditul potrivit pentru astfel de firme, spune Bogdan Boteanu, director general adjunct al ING Bank, head of mid-corporate banking, în cadrul unui interviu acordat revistei Business MAGAZIN şi Ziarului Financiar.
    Bogdan Boteanu dă asigurări că ING Bank merge pe calea prudenţei şi pune un accent mai mare pe calitatea creditelor şi mai puţin pe cantitate, recunoscând că volatilitatea este destul de mare pe segmentul midcorporate. „Volatilitatea este destul de mare în segmentul IMM-urilor. Dar, din ce observăm noi, cel puţin la nivel declarativ, tot mai multe bănci sunt interesate sau se arată foarte active în zona aceasta. Sunt bănci care au tradiţie în segmentul acesta. Eu cred că nu poate fi ignorat segmentul IMM, nu ai cum să fii reţinut în a finanţa şi a susţine segmentul acesta în contextul în care jumătate din valoarea adăugată în economie este adusă de IMM-uri”, explică Boteanu. În plus, argumentează el, IMM-urile angajează două treimi din forţa de muncă din piaţa aceasta. „Nu ai cum, dacă vrei să fii o bancă universală în România, să ignori IMM-urile. Fiecare bancă a ales, probabil, un model propriu de a aborda finanţarea IMM-urilor. Eu cred că şi cei care sunt mai timizi în perioada următoare vor schimba cumva tonul, pentru că România are totuşi un  potenţial important, care de aici vine“, a declarat Bogdan Boteanu.
    Activitatea ING pe piaţa locală este structurată pe trei piloni: corporate (wholesale) – care în-seamnă  companii foarte mari sau multinaţionale, mid-corporate banking – care include IMM-urile şi partea de retail / persoane fizice, iar pe segmentul mid-corporate Banking, care există de 15 ani în România, ING a crescut doar organic.
    „În tot universul ING unde avem activitate pe zona de mid-corporate banking, România este singura ţară unde am crescut exclusiv organic. În toate celelalte ţări, unde am intrat în piaţa de IMM-uri, am avut achiziţii, fie de portofolii, fie de bănci. În România am crescut organic şi pe nişte principii foarte sănătoase.“
    Bogdan Boteanu susţine că ING a revoluţionat piaţa când a intrat pe segmentul de mid-corporate banking – cel puţin pe partea de IMM – pentru că banca a plecat de la analiza comportamentului clienţilor şi de la nevoile lor concrete.
    „Noi nu am segmentat neapărat piaţa aceasta prin metodele clasice, respectiv pornind de la dimensiunea afacerii şi industria din care fac parte aceste companii. Sigur, şi acestea sunt criterii importante, dar noi ne-am uitat mai ales la comportament şi la nevoia clienţilor IMM. Criteriile financiare sunt importante, dar la fel de importante sunt şi cele de comportament, mai ales în zona companiilor mici. Noi am fost primii în această piaţă care au creat pachetele de produse pentru IMM, pachete care acum sunt standard în piaţă. Nu mai poţi să lucrezi cu IMM-urile fără pachete de produse, acestea însemnând că plăteşti un abonament, practic ai, ca IMM, un cost fix“.
    ING are aproximativ 15.000 de clienţi IMM şi mid-corporate, respectiv companii cu cifra de afaceri cuprinsă între 2 milioane de lei şi 500 de milioane de lei. Activele băncii pe acest segment au depăşit anul trecut 1 miliard de euro, iar 2018 a fost primul an în care banca a depăşit 500 de milioane de euro credite noi pentru astfel de firme. În general, activele au crescut cam cu peste 20% pe an, în medie, în ultimii cinci ani.
    „Legat de filosofia de business, preferăm prudenţa. Poate ritmul este mai încet decât ne-am dori uneori, dar este bine să facem lucrurile bine de la bun început. Nu ne alegem ţintele având un demers cantitativ – să dăm cât mai mult ca să creştem, ci este mai importantă calitatea. Abia atunci parteneriatul acesta dă roade. Ne interesează mai mult calitatea creditelor (activelor) şi mai puţin cantitatea. Pentru noi acest lucru este foarte important. De aceea şi urmărim foarte atent rata de default, cum a evoluat ea în timp.“
    În portofoliul ING rata de default a fost destul de stabilă, iar în perioada de criză economică, cu toate că a crescut, la ING a fost mereu mult sub nivelul din piaţa bancară, după cum spune Boteanu. „Acum rata creditelor neperformante este în jur de 4-4,5% în segmentul acesta, în timp ce pe piaţă este undeva la 12%, şi asta după ce s-au făcut destul de multe «curăţări» de portofoliu în piaţă. Stăm foarte bine la capitolul acesta.“

    Ce tipuri de afaceri sunt oportune pentru finanţare?
    ING finanţează mai mult IMM-urile din industrie, comerţ şi agricultură, iar obiectivul băncii este să nu fie expusă excesiv pe o anumită industrie, ci să aibă un portofoliu echilibrat, potrivit lui Bogdan Boteanu. „Noi finanţăm majoritatea industriilor. Am accelerat pe industriile care au crescut mai mult, care au contribuit la formarea PIB. Finanţăm foarte mult pe zona de comerţ, industrie şi agricultură – acestea sunt sectoarele care au avut cea mai mare creştere pe zona de finanţare. Industria, agricultura, comerţul, serviciile – acestea sunt „pe plus“, fiind sectoarele care s-au dezvoltat accelerat. Dar noi, în general, nu excludem industrii. Obiectivul nostru este să balansăm. Nu vrei să fii expus doar la o industrie sau la alta.“
    În ceea ce priveşte sectorul IT, cu toate că este industria care a crescut cel mai mult, „nu prea are nevoie de finanţare bancară”, având în vedere că firmele din acest sector au lichidităţi şi au alt model de business. „Companiile din IT au cash. S-au dezvoltat fantastic, dar ele nu prea au nevoie de finanţare. Ele au alte nevoi. Sunt companii care investesc în tehnologie şi care poate au nevoie de finanţare, dar în rest sunt «cash rich». Au un alt model de business, deci acolo nu există o oportunitate atât de mare pentru finanţarea bancară.”
    De asemenea, precizează Bogdan Boteanu, foarte importantă în procesul de finanţare este viziunea antreprenorului şi cum poate să susţină acesta un plan de afaceri, care trebuie să fie ancorat în realităţile economice.
    „Nu este vorba neapărat că sunt companii bune sau mai puţin bune în anumite domenii; sunt companii mai bine sau mai puţin bine conduse, cu oportunităţi mai multe sau mai puţine. Noi contribuim cu sfaturi. Iar ceea ce este important pentru noi, chiar dacă nu finanţăm în final o companie, este să spunem clientului: «Nu te-am finanţat pentru că…»”, explică directorul general adjunct al ING Bank. Pentru ING contează mult existenţa unui plan de afaceri. „Până la urmă nu contează neapărat de unde pleacă, ci contează ideea de business. Dacă stai de vorbă cu un antreprenor care este hotărât să facă un proiect şi are un business plan bine construit sau pe care îl facem împreună şi ajungem într-un punct în care suntem multumiţi, acela este un proiect finanţabil. În ce condiţii, depinde apoi de context, ce garanţii are, ce nu are, cum se poate face – de aici începe discuţia. Dar ca să ai o primă decizie, pentru a avea un parteneriat care poate fi susţinut, totul pleacă de la business plan şi de cât de ancorat este în realităţile economice. Nu contează doar ideea, aplombul şi optimismul.”
    Unele studii de piaţă din ultima perioadă arată că, deşi accesul la finanţare este o problemă pentru antreprenori, nu aceasta este cea mai importantă. „Calitatea mediului de afaceri, stabilitatea cadrului legislativ, accesul la resursa umană – acestea par a fi probleme mai importante. După aceea vine într-adevăr şi accesul la finanţare, dar aici este un soi de ping-pong, pentru că băncile şi segmentul IMM nu au ajuns încă într-o zonă de mijloc unde să fim toţi confortabili.”
    Băncile au resurse financiare pentru finanţarea IMM-urilor şi există şi cerere de finanţare a unor proiecte, dar persistă tatonările. „Băncile au deschidere, vor să dea credite. Avem resurse de investit – sistemul bancar este profitabil, sănătos. Iar cerere există, fiind multe proiecte. Aici trebuie cumva gândit parteneriatul acesta din ambele direcţii: adică IMM-urile trebuie să aibă un business plan solid în spate, care să fie ancorat în realităţile economice. Este un efort şi din partea băncilor, şi din partea comunităţii IMM să ajungem undeva într-o zonă comună de înţelegere a priorităţilor în business, a ceea ce este important pentru a putea finanţa acel business. Şi aici probabil că mai există încă tatonări. De aceea şi opinia că băncile strâmbă din nas, că nu finanţează suficient. Într-adevăr, după criză şi după lecţiile pe care le-am primit atunci, băncile sunt mai atente şi suflă uneori şi în iaurt – sunt mult mai prudente.“
    În ceea ce priveşte moneda preferată pentru creditare la ING în cazul companiilor mici şi mijlocii, creditele în lei sunt majoritare, cu o pondere de peste 70%, pe segmentul mid-corporate, iar în zona de companii mici creditele sunt aproape exclusiv în lei. „Riscul valutar poate sau nu poate să fie acoperit de toate companiile. Analizăm continuu acest aspect. Exportatorii, de exemplu, care au departamente financiare care urmăresc evoluţia cursului, nu prezintă un risc, pentru că pot gestiona, au şi un hedging natural din faptul că încasează valută. În general, dacă nu ai încasări în valută, există acest risc valutar, care este inutil, nu ai de ce să ţi-l asumi, mai ales că dobânzile la lei au scăzut faţă de ceea ce a fost înainte. Acum a început să apară iar diferenţialul de dobândă de când s-a reluat creşterea inflaţiei, dar totuşi dobânzile la creditele în lei sunt la un plafon decent.”
    În zona de clienţi foarte mici, explică Boteanu, pentru a nu induce riscul valutar banca nu încurajează astfel de finanţări în euro, axându-se aproape exclusiv pe finanţări în lei. „Nu e opţiunea clientului pentru o dobândă mai mare sau mai mică, aşa ceva nu există. Ne uităm la modelul de business şi la hedging (modul în care este acoperit riscul valutar). Dacă este vorba despre un IMM şi nu are exporturi, trebuie să vedem cum poate să gestioneze riscul valutar. Dacă nu considerăm că trebuie să şi-l asume, îi oferim doar finanţarea în lei.”
    Referindu-se la nivelul dobânzilor, Bogdan Boteanu susţine că nu există un standard unic în piaţă, ci depinde de apetitul de risc al fiecărei bănci, marja adăugată la dobânda de referinţă fiind corelată cu profilul de risc al companiei creditate. „În afară de dobânda de referinţă, care este setată de piaţă, marja pe care o aplicăm noi la credite depinde de profilul de risc al fiecărei companii. Deci nu avem preţuri standard, pentru o anumită sumă, ci depinde foarte mult de proiect. Sunt credite unde profilul de risc este foarte bun, deci este foarte scăzut şi atunci marjele sunt mai mici, dar sunt şi credite mai riscante unde suntem la limita de a face tranziţia către equity financing. În acele cazuri, marjele sunt mai mari, pentru că proiectele sunt mai riscante.”
    Pe măsură ce banca se digitalizează şi îşi eficientizează atât sistemele, cât şi modul în care este prezentată clienţilor oferta, atât timp cât costurile scad, şi ofertele către clienţi vor fi adaptate în consecinţă şi preţurile, la final, vor fi mai scăzute, a explicat directorul adjunct al ING Bank. „Depinde şi de competiţie, depinde foarte mult în ce fază a ciclului economic eşti, dacă este o piaţă mai competitivă sau mai puţin competitivă, cine mai are apetit de risc. Nu poţi să spui care este preţul pieţei la IMM, la companiile mici. Pentru că depinde de IMM: ceea ce consideri să nu fie pe apetitul meu de risc pentru altă bancă poate să fie OK. Şi atunci am ajuns ca marjele aici să fie mai mari. Noi folosim întotdeauna ceea ce denumim risk-based pricing, adică preţul vine în funcţie de risc – şi sunt nişte limite. Eu nu vreau să cobor sub o anumită limită de risc şi atunci nu se poate pune problema să dau credite indiferent de marjă. Sunt alţi bancheri care poate sunt mai toleranţi cu profilul de risc, dar atunci preţul este mai mare – poţi să ai marje mai mari într-un segment de risc foarte crescut.”

    Reticenţă la creditele de investiţii. Vine recesiunea?
    La creditele de investiţii există o reticenţă, fiind posibil să vedem o recesiune, nu neapărat o criză economică, în opinia lui Bogdan Boteanu.
    „Cu siguranţă trebuie să ne pregătim pentru o fază normală a ciclului economic; nu neapărat o criză, dar o recesiune după mai mulţi ani de creştere apare întotdeauna, este evoluţia firească a oricărei economii. Şi atunci trebuie să fim pregătiţi şi noi, şi antreprenorii.” Boteanu spune că există mai mulţi factori care trebuie luaţi în calcul atunci când vorbim despre contextul unei recesiuni, dar, într-adevăr, observă el, există o reticenţă a companiilor privind finanţările prin credite pentru investiţii, care pot fi considerate un barometru în acest sens. „Lumea este destul de reticentă să se arunce acum în finanţarea unor proiecte de investiţii ca să dezvolte businessurile. Nu ştiu neapărat dacă asta anunţă o recesiune, dar nu este un semn bun.“
    Boteanu a arătat că cererea de credite pe termen lung, de investiţii în general, se leagă foarte mult de ciclul economic şi de încrederea în economie, pentru că foarte mulţi antreprenori apelează la astfel de credite în momentul în care consideră că este momentul oportun, că au o piaţă de desfacere, că sunt într-un moment bun sau, în orice caz, cel puţin pentru firma respectivă, există un context prielnic. „Atunci aceste tipuri de împrumuturi arată încredere în economie. În ultima vreme nu am văzut o explozie în zona aceasta de cerere de credite pentru investiţii, sunt mai mult credite pentru retehnologizare.“
    Proporţia creditelor de investiţii la ING este de aproximativ 30% din total portofoliu, restul creditelor fiind de capital de lucru sau pe termen scurt, în general. „Aceasta este ponderea sectorului mid-corporate în general, în piaţa creditului pentru companii.”

    Un credit de investiţii pe 25 de ani este „riscant şi iresponsabil”. Majoritatea creditelor ING pentru IMM-uri sunt pe 5-6 ani
    Majoritatea creditelor acordate de ING pe segmentul mid-corporate sunt pe 5-6 ani, dar există şi credite de peste 10 ani. „Ne uităm la tipul de finanţare. Nu avem neapărat o limită, nu fixăm 2-3-5-7-10 ani, ci ne uităm la proiect şi, în funcţie de cât de viabil este proiectul, atunci propunem finanţarea. Majoritatea creditelor mid-corporate la noi în portofoliu sunt în jur de 5-6 ani – durata creditelor pe termen lung, dar avem şi credite peste 10 ani în anumite situaţii.“
    În ceea ce priveşte acordarea unui credit de investiţii pe 25 de ani, directorul adjunct al ING Bank susţine că este este „un pic iresponsabil“.
    „Adică nu ştim peste 3-5 ani ce o să se întâmple. Cum pot să ştiu ce va fi peste 25 de ani? Este foarte complicat, pentru că dacă antreprenorul îţi arată un business plan că are nevoie de o finanţare pe 25 de ani, îţi arată că proiectul se replăteşte în 25 de ani. Este riscant şi ar fi iresponsabil din partea noastră, ca bancă, să dăm apă la moară susţinând un astfel de proiect, pentru că nu poate fi deloc ancorat în nişte realităţi.
    Existenţa unui mix de soluţii de finanţare este necesară, pentru că anumite proiecte pot fi bune, doar că nu se pot finanţa exclusiv printr-un credit bancar şi poate fi nevoie, de pildă, de un partener de equity (capital).
    „Sunt nişte riscuri care se iau într-un alt fel de către un partener de equity pe 25 de ani. Avem modele din străinătate care funcţionează şi există piaţa de capital la care companiile au acces. Piaţa de capital are şi un rol de transparenţă şi reprezintă un pas spre instituţionalizare. Dacă problema pentru care nu poate fi acordat un credit este doar perioada şi este un proiect care pare interesant (intră doar motivul că rambursarea va fi foarte lungă), atunci, într-adevăr, am orienta firmele spre equity, spre capital. Dacă nu e neapărat în discuţie durata, s-ar putea ca profilul de risc al companiei să ne ridice nişte semne de întrebare şi planul de afaceri să nu fie suficient de solid. Fiecare problemă are rezolvarea ei şi, atunci, poate pleca de la noi cu un sfat.”

    Ce probleme au IMM-urile? De ce nu sunt creditate de către bănci?
    Capitalizarea este cea mai mare problemă a IMM-urilor care apelează la un credit, firmele fiind slab capitalizate, în opinia lui Bogdan Boteanu.
    „Capitalizarea, din păcate, este o problemă pe care o tot vedem – aceste companii sunt cronic decapitalizate. Cauze? În unele cazuri sunt şi acţionarii care scot dividende, în loc să susţină compania. Există această situaţie, dar nu e neapărat principala. E un aspect care s-ar putea corecta în clipa în care un antreprenor ar dori să ia un credit. Sunt companii care din cauza blocajului financiar, din cauza proiectelor foarte ambiţioase pe care le au, investesc foarte mult din resurse proprii, credit furnizor şi alte resurse. Tot ce pot să strângă ca lichiditate investesc, şi atunci, la final, devin decapitalizate şi din acest motiv au nevoie de un parteneriat şi de finanţări. În clipa în care se păstrează capital în firmă, este construită o rezervă. Dacă acesta a fost motivul iniţial de respingere, automat clienţii se întorc, moment în care sunt eligibili pentru finanţare. Ce facem noi este, până la urmă, un serviciu de consultanţă. Noi aşa le prezentăm situaţia: «Aşa ar trebui să arate o companie finanţabilă».”  Zona de capital de lucru este foarte importantă când vorbim de finanţare pentru că există blocaje în sistem care fac firmele să nu mai poată plăti facturile de pe o zi pe alta uneori – şi au nevoie de bani.
    Boteanu a amintit că în ultima perioadă s-a observat şi o scădere la valoarea totală a depozitelor bancare pe segmentul mid-corporate, ceea ce înseamnă că tot mai multe companii se autofinanţează prin credit furnizor. „Probabil că este vorba de aşteptări – există o nemulţumire în general în comunitatea de business. Cum spuneam, schimbările legislative, partea fiscală foarte anevoioasă pentru IMM-uri. Inclusiv zona de taxare, pe start-up-uri, probabil că ar trebui revizuită, ca să existe nişte stimulente. Este foarte greu să te mai apuci de afaceri. Şi atunci, probabil că este mai greu să intri într-un parteneriat pe termen lung cu o bancă şi încă de la început preferi să te autofinanţezi. Acesta pare deocamdată un trend, noi asta vedem acum.”
    O altă problemă este că IMM-urile nu au acces la date. „Dacă s-ar putea simplifica accesul la informaţii statistice pentru IMM, pentru a putea face comparaţii mai uşor în industriile lor, ar fi extrem de benefic. IMM-urile nu prea au acces la astfel de date, noi avem. Îţi trebuie un exerciţiu de cercetare ca să faci asta.”
    Tot la capitolul probleme – apropo de cum s-a schimbat antreprenoriatul în ultimii ani – este reticenţa în instituţionalizarea afacerilor. „Sunt companii mici care încep cu pasiune o afacere de familie, au succes, merg foarte bine, totul este în regulă – cu sau fără ajutor din afară – dar ajung la un punct în care proprietarul-antreprenor care a iniţiat afacerea respectivă realizează că nu mai poate să ţină singur toate pârghiile în mână. Trebuie să dai drumul pârghiilor la un moment dat, trebuie să îţi iei un manager de resurse umane, un director contabil, un om de vânzări. Aceasta este o consecinţă a faptului că la un moment dat realizezi că nu mai reuşeşti să ţii totul în mână şi afacerea începe să scârţâie pe aici, pe acolo. Şi aici este important rolul băncii sau al partenerului. Trebuie să înţeleagă toţi antreprenorii că la un moment dat este nevoie de o echipă, să delege. Lucrurile de genul acesta se învaţă încet-încet. Avem destule experienţe pozitive pe care le-am avut cu clienţi care acum 15 ani erau la început – azi toţi au directori financiari.”
    La categoria probleme pentru IMM-uri se regăseşte şi partea de legislaţie fiscală şi, în general, tot ce înseamnă stabilitate în piaţă. „Cadrul legislativ, măcar în zona de taxare şi fiscalitate, dacă se poate simplifica foarte mult pentru IMM-uri, ar fi un avantaj enorm. Contabilii care lucrează acum în IMM-uri – este un paradox – lucrează mai mult pentru stat, nu pentru antreprenorul care l-a angajat. Pentru că «menirea» lor este să calculeze ce taxe se plătesc la stat, în loc să vină cu informaţii cu valoare adăugată pentru companie. Contabilii trebuie să se asigure că antreprenorul respectiv şi-a plătit taxele cum trebuie. Pe când un contabil-şef sau un director financiar trebuie să ofere informaţii calitative pentru antreprenor, indicatori care pot ajuta dezvoltarea businessului.”
    Ca număr de IMM-uri, România este pe la jumătatea clasamentului european. „Avem 30 de IMM-uri la mia de locuitori şi media europeană este pe la 60. Este foarte mare potenţialul de dezvoltare. Şi, în plus, avem un spor negativ – se închid mai multe companii de la criză până acum decât se deschid.”
    Pe de altă parte, toată piaţa de credite este mică în România, de sub 60 de miliarde de euro, din care doar 40% sunt finanţări pe zona de companii, iar din acest procent jumătate ar fi în zona de IMM-uri. „Deci piaţa ar putea să crească. De aceea o creştere de 4-5% nu înseamnă mare lucru.”
    Antreprenoriatul autohton a evoluat în ultimii ani, s-a maturizat, dar sunt şi multe trăsături care s-au menţinut, după cum spune directorul adjunct al ING Bank. „Practic, dacă te uiţi la antreprenorul român observi că în continuare se bazează tot pe curaj, tot pe rezilienţă, pe puterea de a merge mai departe. Încrederea asta oarbă în ceea ce face şi pasiunea pe care o are pentru businessul pe care l-a dezvoltat sunt lucrurile care rămân neschimbate. Probabil, la cât de anevoios este mediul de afaceri în care evoluează, fără această determinare nici nu ar putea supravieţui. Acestea sunt aspectele care s-au menţinut sau chiar s-au dezvoltat într-un sens pozitiv. Dar, cu siguranţă, se observă o maturizare a pieţei şi există businessuri care au crescut şi s-au extins diferit, pentru că şi abordarea s-a schimbat. Pe vremuri, preţul era singurul criteriu, cantitatea era importantă. Acum, intrând în era digitală, toată lumea are altfel de aşteptări: să fie instantaneu, transparent, predictibil. Iar lucrurile acestea se transferă cumva şi în comportamentul clienţilor companii, mai ales la antreprenori locali.”
    România nu a beneficiat de o moştenire pe care poate alţii au avut-o: afaceri de familie, experienţă, capital, know-how, management. „La noi parcă totul s-a întâmplat invers – a început totul de sus în jos, cu privatizările acelea mari, cu «de toate», în loc să fie acumulări mici de capital care să crească gradual. Antreprenorii români s-au dezvoltat în perioada aceasta făcând şi învăţând. Aici vezi cu adevărat viziunea, agilitatea, adaptarea. Aici vezi cât de multă rezilienţă au la toate schimbările care s-au întâmplat, pentru că, practic, îi iau multe prin surprindere, începând cu cadrul legislativ, care nu este deloc prielnic. Este foarte important ca în segmentul acesta măcar să plecăm de aici: un cadru fiscal cât mai simplu şi pe înţelesul tuturor; nişte date statistice sectoriale care să fie adaptate şi simplificate pe înţelesul antreprenorilor; accesul la aceste informaţii, la date şi analize comparative – pentru care astăzi trebuie să plăteşti un consultant să ţi le facă, sau, dacă ai norocul, să ai de la bancă un relationship manager care să poată să te ajute. Ar trebui cumva democratizat accesul la instrumente de genul acesta. Acesta ar fi un punct de plecare.”
    Bancherul de la ING a amintit că statisticile sunt destul de dure, durata de viaţă medie a unei companii în România fiind acum de 10 ani, în timp ce în Polonia este de 19-20 de ani. „Educaţia antreprenorială e foarte utilă şi ar trebui începută chiar de pe băncile şcolii. Dar până la urmă antreprenoriatul cel mai mult se învaţă practic. Avem nevoie de profesionişti în acest segment. Deocamdată, instinctul pare cel mai important atribut. Sunt mai ales antreprenorii tineri cu foarte mult optimism, energie, dorinţă, dar de multe ori lipsesc cunoştinţele – o ancorare la realităţile economiei, un business plan bine făcut, o viziune de la care să pleci. Deci pe partea aceasta este loc de îmbunătăţire, avem nevoie într-adevăr de cât mai mulţi profesionişti pe segmentul acesta şi de educaţie financiară. Iar aici şi noi, băncile, avem un rol de jucat şi o responsabilitate.”

    Digitalizarea influenţează toată societatea, nu ai cum să scapi de ea. Nu este o opţiune, ci o necesitate
    ING Bank a lansat în prima parte a anului trecut o platformă digitalizată pentru companiile mici şi mijlocii – ING Business, despre care directorul adjunct al băncii spune că este mai mult decât o soluţie de internet banking pentru companii, este o platformă de interacţiune omnichannel.
    „Digitalizarea influenţează toată societatea, nu ai cum să scapi de ea. O mare parte din viaţa noastră se întâmplă acum pe mobil, pe dispozitive inteligente. Automat, vrei ca şi bankingul – personal şi pentru companie – să se întâmple tot aşa: instant, rapid, cu maximă transparenţă, în siguranţă. Se schimbă cumva şi aşteptările clienţilor noştri şi comportamentele lor. Clienţii apreciază mult mai mult calitatea, nu neapărat să zicem cantitatea când este vorba de un credit sau un produs de care au nevoie. Condiţiile iniţiale, care întotdeauna sunt importante, nu mai sunt singurele care contează sau sunt definitorii. Este un mix. Digitalizarea nu este o opţiune, este o necesitate.”
    După primul an de la lansarea ING Business, 30% dintre utilizatori folosesc aplicaţia nativă de pe mobil, a spus Boteanu. „Poate de la companii nu te-ai aştepta la un astfel de comportament. Fiind o aplicaţie omnichannel, poţi să lucrezi în ING Business de pe orice dispozitiv. Înţelegem foarte clar că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem mai departe. Astăzi toată lumea are o platformă de internet banking, dar noi o promovăm ca pe o platformă digitală de interacţiune cu clienţii băncii dincolo de partea procesare de plăţi. Este practic un canal de comunicare cu clienţii băncii, iar această caracteristică a venit tot în ideea de a ne adapta la nevoile clienţilor. Vorbind despre zona de avea servicii instant, ne-am propus pur şi simplu să câştigăm timp pentru clienţii nostri. Produsele, serviciile, toate celelalte pot veni de la oricine; dar «timp» încă nu a oferit nimeni. Timpul este resursa cel mai greu de obţinut. Noi din noiembrie anul trecut avem toată reţeaua de sucursale digitalizată – nu mai avem ghişee pentru partea operaţionala şi nici casieri. Dar prezenţa fizică a rămas aceeaşi.”
    ING Bank a trecut şi la acordarea creditelor „instant, aproape de loc”, cu o singură vizită la bancă, urmând ca de anul viitor IMM-urile să poată accesa creditele direct în platforma ING Business.
    „Pentru cele mai mici sume – 350.000 lei – creditul se poate acorda în timp scurt. Nu am dus deocamdată acordarea creditului direct din platformă. Dar în viitor poate un client va putea accesa creditul în ING Business – această opţiune este în lucru. Probabil la anul vor putea fi accesate credite direct din platforma ING Business. Acum se întâmplă instant, doar că necesită o vizită la bancă.” În contextul digitalizării, accentul pe experienţa clientului va face diferenţa probabil în piaţă între bănci, iar factorul uman, cel puţin în acest segment, este încă cel mai important, fiind vorba despre un mix, care va da câştigătorii la final, crede Bogdan Boteanu.
    „Poate suna puţin paradoxal: cu cât vorbim mai mult de digitalizare şi de uniformizare, cu atât intrăm într-un mod în care vom vedea din ce în ce mai mult bankingul ca pe o marfă, pentru că se vor alinia foarte multe lucruri, cel puţin pentru băncile care operează în aceeaşi «ligă». Oferta de produse sau de servicii de la bănci va fi apropiată din punct de vedere calitativ; cantitativ, depinde de fiecare cum vrea să o judece. Transparenţa pe care o permite digitalizarea va permite cumva să se alinieze condiţiile de ofertare în piaţă şi diferenţa va fi din ce în ce mai mult făcută, dacă nu se face deja, de către factorul uman. Acesta ar fi paradoxul: diferenţierea o vei face tot mai mult pe factorul uman – relationship managerul şi consultanţa pe care o primeşti de la o bancă pentru a-ţi conduce afacerea. Mediul este deja plin de provocări, dar stimulativ. Nu mai vorbim aici de concurenţă doar în domeniul bancar, pentru că în această zonă încep să apară tot mai mult oferte şi de la jucătorii nonbancari. Se văd tot mai mulţi şi tot mai activi în zona de retail, dar mai este doar un pas până ajung şi în zona companiilor. Însă este foarte stimulativă această competiţie.” 

  • Oficial elveţian: Extinderea reţelei Metrorex ar face o diferenţă substanţială în România

    Proiectul de Cooperare Elveţiano-Român a realizat, împreună cu Metrorex, studiul de fezabilitate pentru extinderea reţelei de metrou în Bucureşti, a declarat, miercuri, Hugo Bruggman, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO).

    “În ceea ce priveşte Metorex, lumea care merge cu maşina prin Bucureşti îşi dă seama imediat că extinderea reţelei de metrou poate să facă o diferenţă substanţială în România. Studiul de fezabilitatea pe care noi l-am sprijinit şi l-am făcut împreună cu Metrorex s-a încheiat cu suces. Au fost mulţi bani investiţi acolo şi Guvernul Român a investit destul din fondurile sale. Important este să vedem de acum că efectele să nu dispară într-un sertar”, a spus şeful diviziei de Extindere UE/Coeziune.

    Potrivit acestuia, Programul de Cooperare Elveţiano-Român a fost unul extrem de important pentru dezvoltarea economiei din ţara noastră. “Programul Elveţiano-Român a sprijinit Întreprinderile Micro, Mici şi Mijlocii, pentru a întări fundamentele economiei româneşti. Am proiectat o schemă financiară care oferă antreprenorilor posibilitatea să primească împrumuri în condiţii atractice pentru investiţii. În cadrul investiţiilor, IMM-urile potr să crească sau să menţină numărul de locuri de muncă. Majoritatea acestor companii nu sunt în zonele centrale ale României, ci în cele periferice, pentru a încerca să întărim condiţiile pentru mediile defavorizate. Ultimele cifre ne-au arătat că s-au creat sau menţinut mii de locuri de muncă”, a explicat Bruggman.

    Oficiaul SECO a menţionat Programul de Cooperare Elveţiano-Român a mai fost dedicat protecţiei mediului prin reabililitarea clădirilor, electromobilitate, sisteme de iluminare moderne eficiente.

    “Am sprijinit patru oraşe mari din România: Cluj, Arad, Braşov, Suceava. Proiectele implementate au avut efect imediat în reducerea emisiilor de carbon, aceste oraşe devenind şi exemple de cele mai bune practici pentru restul ţării. Aceste proiecte au crescut economia, iar facturile la energie s-au redus cu 40%”.

    El a mai precizat că România este singura ţară cu care Elveţia a colaborat, iar echipa românească din cadrul programului a rămas neschimbată, ceea ce a contat extrem de mult la eficicienţa colaborării.

    Miercuri a avut loc conferinţa de închidere a Programului de cooperare elveţiano-român.

  • Organizaţia Mondială a Comerţului: Deşi IMM-urile sunt majoritare ca număr la nivel global, participarea lor în comerţul internaţional şi în lanţurile valorice rămâne relativ mică

    Numărul întreprinderilor mici şi mijlociii este în creştere de la an, depăşind de mult ca pondere în mediul de afaceri la nivel global numărul companiilor mari, însă acestea reprezintă încă un segment mic din comerţul internaţional, apreciază doi analişti ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului într-un raport din 2019.

    „Deşi IMM-urile reprezintă vasta majoritate a firmelor la nivel global, participarea lor în activitatea economică şi în piaţa muncii rămâne relativ mică în raport cu prezenţa acestora”, scrie în raportul Organizaţiei Mondiale a Comerţului semnat de analiştii Emmanuelle Ganne şi Kathryn Lundquist.

    Ei cred că în contextul extinderii digitalizării şi a economiei digitale, IMM-urile ar putea profita de ocazie şi ar putea deveni din ce în ce mai importante în lanţul valoric global.

    „Avântul economiei digitale ar putea totuşi să deschidă o suită de oportunităţi pentru firmele mici pentru a ajunge să joace un rol din ce în ce mai activ în lanţul valoric global. (…) Studiile arată că IMM-urile conectate din punct de vedere digital din ţările în curs de dezvoltare tind să arate un impact mai mare şi să joace un rol mai important decât cele care nu sunt conectate din punct de vedere digital”, arată raportul.

    Spre exemplu, când un IMM din producţie are un website, acesta îi facilitează participarea la lanţul valoric global şi la comerţul internaţional. Astfel de IMM-uri sunt mai înclinate să utilizeze importuri pentru producţie pentru ca mai apoi să exporte ce produc.

    Mai mult, tehnologia se dovedeşte a fi chiar mai importantă pentru firmele mici decât pentru cele mari chiar dacă participă sau nu în lanţurile comerciale internaţionale.

    Cu toate acestea, IMM-urile încă se confruntă cu o serie de provocări pentru a-şi putea facilita intrarea în lanţurile valorice globale, însă digitalizarea şi instrumentele digitale ar putea aduce noi oportunităţi, cu riscuri mai mic decât până acum.

     

  • ​Cum arată mediul antreprenorial al IMM-urilor după primele şase luni ale anului 2019: Creşte numărul de companii înfiinţare şi scade cel al suspendărilor

    După primele şase luni ale anului 2019, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2018, mediul antreprenorial a înregistrat o creştere în ce priveşte înfiinţarea de companii mici şi mijlocii şi a radierilor, dar o scădere în ce priveşte numărul de dizolvări şi suspendări, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), interpretate şi centralizate de REGnet.ro, companie specializată în înfiinţări şi modificări de SRL şi PFA.

    Astfel, numărul înfiinţărilor de companii mici şi mijlocii a crescut în prima jumătate a anului în curs cu aproape 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respective 1 ianuarie-30 iunie 2018.

    Potrivit datelor, numărul societăţilor cu răspundere limitată (SRL) esteîn prezent  de 54.515, faţă de 45.276 în anul 2018. Totuşi, numărul de PFA-uri (persoană fizică autorizată), a înregistrat anul acesta o scădere, ajungând la 14.570, în scădere faţă de 2018 care a cumulat un număr de 14.739.

    Judeţele care au progresat cel mai mult în ce priveşte înmatriculările de profesionişti sunt: Gorj (Ă72,97%), Prahova (Ă50,96%), Braşov (Ă46,65%), Bacău (Ă45,70%) şi Neamţ (Ă44,88%).

    Pe de altă parte, o scădere se înregistrează la nivelul Capitalei, respectiv de -11,35%, de la 10.136 de antreprenori în 2018, la 8.986 de antreprenori la început de drum în 2019, arată datele centralizate de REGnet.ro.

    În ce priveşte dizolvările, numărul acestora a scăzut cu aproimativ 10,47% la jumătatea anului 2019

    în comparaţie cu jumătatea anului 2018, respectiv 16.626 anul acesta faţă de 18.570 anul trecut. Judeţele care au progresat cel mai mult în acest sens au fost: Botoşani (-45,71%), Neamţ (-42,24%), Olt (-40,43%), Hunedoara (-35,45%) şi Mureş (-32,93%).

    Totuşi, o creştere semnificativă se înregistrează la nivelul judeţului Caraş-Severin, respectiv de Ă87,68%, de la un număr de 138 în 2018, la un număr de 259 anul acesta.

    De altfel, un trend descendent se regăseşte şi în cazul suspendărilor, unde numărul acestora a scăzut cu aproximativ 21% în prima jumătate a anului 2019 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, în primele şase luni ale anului 2019 s-a înregistrat un număr de 7.601 suspendări, faţă de 9.618 în anul 2018. Cele mai performante judeţe în acest sens au fost: Galaţi (-36,54%), Bucureşti (-36,40%), Satu Mare (-31,42%), Ialomiţa (-31,37%) şi judeţul Ilfov (-30,71%).

     

  • Program de guvernare PNL: Debirocratizare, digitalizare şi consultare cu mediul de business

    Politicile din Programul de guvernare al PNL în privinţa IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri se bazează pe debirocratizare şi digitalizarea administraţiei, precum şi consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi pregătirea unor măsuri pentru repatrierea românilor.

    Guvernul Orban îşi propune de asemenea realizarea de analize de impact în parteneriat cu mediul privat de business înaintea adoptării de măsuri legislative şi dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică, dar şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri.

    Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice mai este un alt obiectiv al PNL după investire, aceasta în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie. Asta s-ar realiza prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate la nivelul autorităţilor.

    Guvernul Orban ar mai purcede la evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia, precum şi evaluarea activităţii Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătăţirii performanţei acesteia.

    Se are în vedere şi eficientizarea programului StartUp Nation, accentul urmând să se mute pe companii cu capacitate de inovare şi pe tehnologii, pe criteriul performanţei antreprenorială. Totodată, se doreşte sprijinirea programului de digitalizare a economiei româneşti lansat recent de Consiliului Naţional al IMM-urilor din România, Romania Tech Nation.

    Vor fi stabilite de asemenea obiective pentru ataşaţii economici ai Romîniei şi se are în vedere profesionalizarea corpului ataşaţilor economici, precum şi reorganizarea activităţii de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizaţiilor şi asociaţiilor de afaceri.

     

  • ​Concurenţa neloială şi scăderea cererii interne, două dificultăţi pentru IMM despre care nu se vorbeşte

    În timp ce toată lumea vorbeşte despre deficitul de personal cu care se confruntă piaţa de business, dezbate problemele birocratice şi cele legate de inflaţie, companiile mici şi mijlocii se „împiedică” de concurenţa neloială şi de scăderea cererii interne în drumul lor spre dezvoltarea sustenabilă a businessurilor pe piaţa autohtonă, arată rezultatele studiului Carta Albă a IMM-urilor din România, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de manageri şi antreprenori.

    Potrivit studiului, concurenţa neloială reprezintă o problemă majoră pentru micii antreprenori, cu un procent de 4%, însă şi diminuarea cererii interne reprezintă o barieră pentru întreprinderile la început de drum, cu un procent de aproape 45%.

    De asemenea, în topul piedicilor care stau în calea dezvoltării sustenabile a mediului antreprenorial, în special în calea micilor întreprinzători, sunt creşterea cheltuielilor cu salariile, cu un procent de aproape 43%, fiscalitatea excesivă (43%), corupţia (34%), calitatea slabă a infrastructurilor (35%) şi costurile ridicate cu creditele bancare (29%), se arată în studiul Carta Albă a IMM-urilor din România.

    Astfel, antreprenorii au nevoie de un mediu antreprenorial mai puţin problematic pentru a putea dezvolta businessuri puternice pe piaţa locală, care în timp să poată trece şi graniţele ţării.

    Viorica Dăncilă, prim-ministru al României, este de părere că trebuie să existe un dialog continuu între mediul de afaceri românesc şi reprezentanţii statului, deoarece cei doi actori au interese comune, acelea de a dezvolta mediul de afaceri şi pe cel economic.

    Ea susţine că pentru dezvoltarea economiei româneşti companiile mici şi mijlocii trebuie să îşi facă curaj să iasă la export.

    „Există cerere pentru serviciile şi produsele de calitate şi ar trebui să ne uităm la pieţele emergente, unde marjele de profit sunt mai mari.”

    Totodată, prim-ministrul României spune că pentru a încuraja investiţiile private guvernul a redus taxele şi a digitalizat o parte din birocraţie.

    „Pentru a încurajarea investiţiilor private, am facilitat accesul la finanţare prin două măsuri şi avem în vedere să facem şi alte programe pentru susţinere a mediului de afaceri. Am făcut progrese pentru a stimula investiţiile prin reducerea taxelor, reducere a birocraţiei, prin digitalizare, iar la infrastructură am eliminate barierele. Pentru a diminua dificultăţile IMM-urilor de a-şi găsi forţă de muncă, am crescut salariul minim pe economie şi am stimulat investiţiile prin programe cu fonduri de la stat şi fonduri europene”, a spus Viorica Dăncilă.