BusinessMagazin

Tag: iarna

  • O veste mult aşteptată în prag de iarnă: Cotă de TVA redusă pentru lemnele de foc

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat două proiecte legislative prin care se va aplica o cotă redusă de TVA de 5% şi pentru livrarea de lemn de foc către persoanele fizice şi juridice sau alte entităţi indiferent de forma juridică a acestora.

    În data de 08 decembrie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a promultgat prin Decret nr. 1277/2021, ce devine Legea nr.287/2021 şi prin Decret nr. 1276/2021, ce devine Legea nr.286/2021

    Mai exact, este vorba despre:

    • Decret privind promulgarea Legii pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 8/01.02.2018);
    • Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 439/11.10.2021);

    Concret, acestea aduc modificări Codului fiscal astfel încât lemnele de foc să fie livrate cu o cotă redusă de TVA.

    “La articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera l) se introduce o nouă literă, lit. m), cu următorul cuprins: „m) livrarea de lemn de foc către persoanele fizice, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00”, aşa cum scrie în legea promulgată.

    “La articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins: „n) livrările de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, realizate către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială”, aşa cum scrie în legea promulgată.

    De noile prevederi vor beneficia numeroase categorii.

    Noile prevederi trebuiau să se aplice de la 1 decembrie 2021, dar aceasta va fi aplicată cu întârziere având în vedere că preşedintele Kaluss Iohannis a promulgat, abia miercuri, proiectele de lege.

     

     

     

  • Mioriţa medicală

    O bună parte din poveştile sau legendele românilor au trecut de la o generaţie la alta prin viu grai, acest telefon fără fir fiind, probabil, şi un factor care a contribuit la dezvoltarea firului epic în multe cazuri. Medicina din România, în cea mai mare criză sanitară globală, se face tot cum se spuneau legendele, din gură-n gură. Adică, pacientul când ajunge la spital, cu COVID sau cu orice altceva, nu are un istoric medical care să poată fi accesat rapid. Nu! Dacă este încă pe picioarele lui, spune ce tratamente a mai luat, ce afecţiuni mai are, iar dacă este în comă deja, doctorul mai află una-alta printr-o şezătoare cu familia.  „Lipsa de informaţii afectează foarte mult actul medical. Sunt situaţii în care pacienţii nu au cum să vorbească şi medicii nu pot ţine cont de comorbidităţi. Când faci o evaluare medicală şi aplici o terapie, trebuie să ţii cont de istoricul medical al pacientului”, a spus, pentru ZF, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România.

    „Ne bazăm pe familie”, spune şi Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta. Altfel, ne mândrim cu IT-ul şi servim digitalizare pe pâine, fălindu-ne cu unicorni de miliarde şi alte poveşti de adormit copii cu cai verzi pe pereţi.

    Între timp, săptămâna trecută, într-o zi, au murit 591 de oameni din cauza COVID. O zi.

    De obicei, poveştile se termină cu bine. În România, nu va fi cazul.

    Roxana Petrescu este guest-editor la Business Magazin

  • Evenimentele care contează

    Ruşii de la Gazprom i-au cerut Republicii Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times. 

    Aici, în România, Timişoara a rămas fără încălzire în prag de iarnă din cauza scumpirii gazului dincolo de orice nivel imaginat.

    În timp ce vecinii sunt strânşi în menghina Gazprom, iar Timişoara rămâne fără gaz, Romgaz a anunţat că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Ce a omis Romgaz să spună este că de trei ani de zile gazul din Marea Neagră zace blocat degeaba în lupte politice.

    Tot pe lista de omisiuni este şi faptul că acel gaz va veni abia în cinci ani. Aşa că până atunci, pregătiţi-vă de mult frig. Şi nu, nu ruşii sunt de vină, nici americanii, nici UE, că al doilea cel mai bogat stat european în materie de rezerve de gaze stă să îngheţe în prag de iarnă. Dar ghiciţi cine?

    Roxana Petrescu este guest-editor la Business Magazin

  • Povestea evenimentului din Alpii francezi, unde mergeau mii de români. Cum va fi organizat iarna aceasta, după doi ani de pauză

    Anual, până în pandemie, timp de două săptămâni consecutive, circa 5.000 de mii de români luau cu asalt două staţiuni montane din Franţa. Astfel, Val Thorens şi Les 2 Alpes deveneau enclave româneşti în Hexagon, fiind ocupate de schiorii şi de snowboarderii autohtoni care mergeau la Snow Fest, eveniment organizat de antreprenorul Lucian Preotu. Pandemia de COVID-19 a blocat temporar evenimentul care aducea în Alpii Francezi, pe lângă iubitori de sporturi de iarnă, şi DJ, formaţii, fotografi sau videografi. După circa doi ani de pauză, Snow Fest revine. Ce se schimbă? Ce rămâne la fel?

    Povestea Snow Fest a început în 2009, cu un zbor charter operat între Cluj-Napoca şi Alpii francezi. Această cursă a fost de fapt precursoarea Snow Fest, eveniment care a prins contur în forma actuală în 2011, după cum povesteşte antreprenorul Lucian Preotu, proprietarul agenţiei de turism Sfara Tours.

    „Am descoperit Franţa încă din copilărie. Am şi locuit nişte ani, în adolescenţă, în această ţară de care am rămas apoi legat”, îşi aminteşte el.

    Astfel, s-a lăsat astfel cucerit de Alpii francezi, care se înalţă până la aproape 5.000 de metri, cu vârful Mont Blanc ca fanion, denumit „acoperişul Europei”.

    „Românii ştiu şi ştiau încă de acum mai bine de un deceniu despre Austria ca destinaţie de schi. Dar Franţa are munţi mai înalţi şi o structură mai bună de organizare a turismului montan”, explică Preotu.

    Acestea au fost motivele pentru care în urmă cu 12 ani a decis să organizeze, iarna, o cursă charter către Hexagon şi nu către Austria. A contat în decizie şi faptul că el vorbeşte franceza, şi nu germana. A umplut avionul atunci, dar a decis apoi să nu continue pe acest model, ci să mizeze mai degrabă pe un eveniment de mari dimensiuni care să aducă în acelaşi loc câteva mii de români. Aşa a luat naştere Snow Fest.

    „La o cursă charter trebuie să urmăreşti în permanenţă gradul de umplere al avionului şi să te coordonezi simultan cu cazările.” Iar în ceea ce priveşte această coordonare pot apărea probleme dacă avionul se umple pe final, când nu mai sunt locuri de cazare, ori dacă o cursă are loc într-o perioadă aglomerată pentru zona respectivă.

    Acum, el organizează un eveniment care adună într-o singură săptămână suficient de mulţi oameni pentru a umple circa zece curse charter. „E ca şi când ai opera cu un avion zece plecări săptămânale.”

    Snow Fest a început în 2011, cu o săptămână la schi sau snowboard în Franţa, în staţiunea Les 2 Alpes. Datorită cererii masive, evenimentul s-a extins în 2019 cu o a doua săptămână (evenimentele sunt consecutive) într-o altă localitate montantă – Val Thorens. Lucian Preotu spune că ar fi imposibil să fie simultane aceste evenimente, pentru că el ar trebui să se cloneze.

    „Organizăm Snow Fest în perioada de după vacanţa francezilor, pentru că atunci, în februarie, ei vin la schi şi staţiunile sunt pline. Astfel, obţinem şi preţuri foarte bune.” Anul acesta spre exemplu, între 19 şi 26 martie va avea loc evenimentul din Les 2 Alpes, pentru ca în perioada 26 martie –
    2 aprilie să îşi dea întâlnire iubitorii de distracţie şi sporturi de iarnă în Val Thorens.

    „Am negociat preţuri foarte bune pentru că am gândit încă de la început proiectul ca fiind unul pe termen lung. Am pornit la drum cu 100 de oameni, dar partenerii din Franţa au avut încredere în mine că voi reuşi să cresc.”

    Snow Fest a pornit cu ideea de a fi un loc de întâlnire pentru cei care se iau la întrecere cu pârtiile, însă conceptul a crescut şi s-a dezvoltat pentru a include concerte, petreceri cu DJ, concursuri, unele sponsorizate de parteneri francezi.

    „Am crescut de-a lungul anilor, astfel încât în 2019, la cea de-a noua ediţie a noastră, am avut 3.500 de oameni în prima săptămână şi am adăugat o a doua destinaţie în Franţa pentru alţi 1.500 de oameni.”

    În 2020, spre exemplu, ar fi fost 5.500 de români la Snow Fest, asta dacă nu venea pandemia. „A trebuit să anulez totul cu o săptămână înainte.” Evenimentul nu s-a ţinut nici anul trecut pentru că Franţa, ca de altfel mai multe ţări din lume, a avut închise pârtiile în sezon din cauza numărului mare de îmbolnăviri.

    Pentru a testa apele (de fapt pârtiile) înainte de evenimentul oficial Snow Fest din 2022, antreprenorul va organiza o ieşire experimentală în perioada 27 noiembrie-4 decembrie 2021

    „Am avut înţelegere din partea clienţilor, astfel că circa jumătate dintre ei au lăsat banii la noi pentru a merge sezonul acesta, adică în martie-aprilie 2022.”

    În contextul actual, marcat încă de pandemia de COVID-19, Lucian Preotu spune că se aşteaptă ca în cele două săptămâni din 2022 să aibă circa 4.000 de participanţi, lumea fiind încă puţin reticentă. „S-ar putea totuşi să am surprize plăcute.”

    În Franţa, 89% din populaţie e vaccinată cu o doză, iar 86% cu schema completă. Mai mult, incidenţa era la început de octombrie de 48 de bolnavi la 100.000 de locuitori, adică de 0,48 la mie. Pentru călătorii vaccinaţi nu sunt restricţii de călătorie, fiind necesară doar dovada vaccinării şi completarea unui chestionar. Pentru nevaccinaţi există diferite restricţii în funcţie de ţara din care vin şi de incidenţa cazurilor la momentul respectiv. Cetăţenii din ţările de pe lista verde (cu număr mic de cazuri de COVID-19) pot intra cu un test PCR sau antigen, realizate cu cel mult 72 sau respectiv 48 de ore înainte de sosirea în Franţa. Declaraţia trebuie completată şi în acest caz. Pentru persoanele de peste 12 ani, este necesar certificatul verde (Covid Health Pass) pentru a intra oriunde în Franţa, de la restaurante şi muzee, la piscine şi hoteluri.

    Anul acesta, preţul pentru Snow Fest începe de la 350 de euro (dacă te înscrii printre primii), însă media e undeva la 450 de euro, sumă ce include o săptămână de cazare şi schi pass, plus participarea la evenimentele organizate.

    „În mod normal, doar schi passul pentru Les 2 Alpes este 275 de euro pentru o săptămână”, explică Lucian Preotu. El adaugă că nu ştie încă ce evenimente şi activităţi adiacente se vor putea organiza, acestea depinzând de evoluţia crizei sanitare.

    „În anii anteriori aveam două scene afară zilnic, plus acces seara în şase cluburi. La ediţia actuală încă nu ştim ce va fi.”

    De transport se ocupă individual participanţii, deşi organizatorii pot face rezervări la cerere. Ei fac însă transferurile de pe şase aeroporturi din apropierea staţiunilor – trei aeroporturi din Milano, unul din Torino, un altul din Lyon şi cel din Geneva.

    Pentru a testa apele (de fapt pârtiile) înainte de evenimentul oficial Snow Fest din 2022, antreprenorul va organiza o ieşire experimentală în perioada 27 noiembrie-4 decembrie 2021. Deja s-au înscris 70 de persoane şi pentru această ediţie, şi deşi ţinta iniţială era de 300 de participanţi, estimările actuale arată că vor fi circa 500 de oameni care vor merge.

    „Noi nu am promis petreceri, ci doar cazare şi schi. Dacă vom putea însă, vom organiza ceva de ziua României în Les 2 Alpes.”

    LUCIAN PREOTU, PROPRIETAR, SFARA TOURS „SNOW FEST VA MERGE MAI DEPARTE. DEJA FIUL MEU, CARE ARE 22 DE ANI, SE IMPLICA ÎN ORGANIZARE. EL E DE LA 17 ANI IMPLICAT ŞI VREAU SĂ-I CEDEZ CÂT MAI MULTE RESPONSABILITĂŢI.”

    Zona Les 2 Alpes are 200 de kiometri de pârtii, dintre care 70% la peste 2.000 de metri altitudine, pe gheţar schiindu-se tot timpul anului. Staţiunea se află la 1.650 de metri, dar pârtiile urcă până la 3.600 de metri. În plus, în următorii trei ani, în zonă vor fi investite 120-150 mil. euro în modernizare şi dezvoltare, conform unei prezentări recente a Atout France, agenţia de promovare şi dezvoltare a turismului în Franţa.

    Val Thorens, votată timp de şapte ani ca cea mai bună staţiune de schi din lume, este parte din regiunea franceză Les 3 Vallées, care adună 600 de kilometri de pârtii de schi înconjurate de şase gheţari. Circa 99% din toată zona de schi se află la peste 2.000 de metri altitudine. Din întreaga regiune, Val Thorens este situată la cea mai mare altitudine, fiind de altfel staţiunea situată cel mai sus din Europa, conform aceleiaşi surse.

    Spre comparaţie, în România se poate schia în prezent pe circa 120 kilometri de pârtii din 17 judeţe, domeniul schiabil fiind cât o staţiune din Austria sau Franţa. Acesta este de altfel şi motivul pentru care românii merg în număr atât de la mare la schi în străinătate. Reprezentanţii Atout France spun că sunt 2,5 milioane de schiori în România (cifre valabile înainte de pandemie), iar potenţialul urcă spre 4 milioane. E vorba de acei oameni care pot învăţa şi şi-ar permite să practice acest sport.

    „Francezii au fost surprinşi de cum a ieşit Snow Fest de-a lungul anilor. Ei aveau ca referinţă studenţii englezi, iar la noi e vorba de un public mai aşezat, cu o medie de vârstă de 28-30 de ani.” Sunt puţine familiile cu copii care se alătură evenimentului, iar un factor care contează este faptul că nu e perioadă de vacanţă.

    De aceea, pentru copii, Lucian Preotu a făcut un eveniment special – Snow Fest Kids. El nu se va ţine în 2022, din cauza incertitudinii legate de pandemie, însă în mod normal se organiza în Italia, în prima săptămână de după Revelion. La fel ca şi în cazul evenimentului principal pentru adulţi, şi aici se organizau o serie de activităţi, doar că adaptate vârstei participanţilor.

    „Anul acesta am luat o pauză, mai ales că şi Revelionul pică aiurea, în weekend.”

    Totuşi, pentru a compensa, între 8 şi 15 ianuarie are loc un Snow Fest, pentru adulţi, dar în Italia, la Livigno.

    La un preţ mediu de 450-500 de euro, Lucian Preotu spune că doar din Snow Fest agenţia Sfara Tours avea în mod normal încasări de peste 2 milioane de euro. De altfel, acesta este principalul proiect al agenţiei.

    Agenţia Sfara Tours a avut anul trecut – când nu s-a organizat Snow Fest – afaceri de circa 4,3 milioane de lei (900.000 de euro), prin compania Sfara 1999, în scădere cu 67% comparativ cu 2019, arată calculele BM făcute pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „E o muncă uriaşă să organizezi Snow Fest. În permanenţă sunt cinci oameni care lucrează la asta.” Cu trei săptămâni înainte de eveniment se mai adaugă încă cinci, iar pe durata Snow Fest sunt în total circa 100.

    „Am colegi care lucrează în turism şi care ne sunt parteneri pe partea de check-in. Avem artişti care vin, oameni din zona de festivaluri care se ocupă de ei, există o echipă de voluntari pentru semnalizare, marketing şi pentru a asigura vizibilitatea sponsorilor.” Lor li se adaugă 15 oameni pentru servicii foto-video.

    Antreprenorul discută el însuşi cu reprezentanţii cazărilor, îşi selectează opţiunile şi plăteşte avansul. Mai departe, agenţia sa se ocupă de a vinde produsul final. Doi oameni fac doar social media.

    În afară de Snow Fest, Lucian Preotu obişnuia înainte de pandemie să organizeze şi o serie de tururi pe care le ghida chiar el. E vorba de grupuri de maximum 15 oameni.

    „Sunt tururi pe care le fac mai mult ca hobby, din plăcerea de a călători. De multe ori am destinaţii pe care le descopăr şi eu odată cu cei care mă însoţesc.”

    În pandemie el a mai organizat un singur astfel de tur, în Brazilia, însă în 2022 are pe listă Etiopia, Peru şi Japonia. În Etiopia e prima dată când merge, pe când în celelalte două destinaţii a mai fost.

    „Am făcut în Brazilia un astfel de tur în august. E o ţară mare, ruptă de exterior.” Antreprenorul se gândeşte astfel să parieze pe turism aici, dar nu vrea un hotel sau o agenţie, ci mai degrabă ar investi într-o atracţie de tip muzeu unde să se poată intra cu bilet. Această idee e momentan la statutul de plan.

    „Snow Fest va merge mai departe în continuare. Deja fiul meu care are 22 de ani se implică în organizare. El e de la 17 ani implicat şi vreau să-i cedez cât mai multe responsabilităţi.”

    Ce va face apoi cu timpul? Va călători în jurul lumii, spune Lucian Preotu.

    El povestea anterior că toată copilăria a visat să călătorească, ştia pe de rost cărţile lui Jules Verne. Revoluţia l-a prins la 15 ani şi odată cu deschiderea graniţelor a avut norocul de a se stabili alături de mama şi fratele său (antreprenorul Cristian Preotu, cu afaceri în gastronomie fină) în Franţa. Astfel, a reuşit să viziteze până la 22 ani o mare parte a Europei.

    Apoi s-a căsătorit, i s-a născut un fiu şi, după cum spunea chiar el, s-a gândit că trebuie să fie mai responsabil, să facă un business.

    „Şi cum mă descurcasem foarte bine cu călătoriile mele, am zis: Oare ce ar fi să-i descurc şi pe alţii. Astfel că, la 24 de ani, în 1999 am deschis agenţia de turism“, povestea el anterior.

    Cum a ajuns la Snow Fest? El însuşi a fost pus pe schiuri de la patru ani, iar trei ierni (în adolescenţă) le-a petrecut la Grenoble, oraş pe care-l numeşte capitala turismului de schi a Europei. Iar mai departe, totul e istorie.

  • Este oficial. România este pregătită pentru sezonul rece: Guvernul a aprobat Programul de iarnă în domeniul energetic

    A fost aprobat, vineri, în şedinţa de Guvern, Programul de iarnă în domeniul energetic. Ministrul energiei, Virgil Popescu a transmis că România este pregătită pentru sezonul rece.

    Guvernul a adoptat, vineri, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale Sistemului Electroenergetic Naţional, în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

    „Suntem pregătiţi pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă pentru a avea la dispoziţie toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

    Programul de iarnă se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producatoriilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021.

    Totodată, prin prezenta hotărâre se constituie Comandamentul energetic de iarnă, care va monitoriza funcţionarea Sistemului electroenergetic naţional şi a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Din comandament fac parte reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor statului competente în domeniul energiei, precum şi ai operatorilor economici din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.

  • Vine iarna nemulţumirii în Marea Britanie. Brexitul şi pandemia nasc crize după crize

    Vine iarna nemulţumirii în Marea Britanie. Este criză de şoferi, e criză de alimente şi e criză de energie. Ar putea urma şi o criză a şomajului. Britanicii cel mai probabil vor avea parte de un Crăciun negru. Deo­cam­dată, premierul britanic Boris Johnson a evocat ajutorul armatei pentru a face ordine în haosul de la benzinării.

    Premierul britanic Boris Johnson resimte presiuni în creştere pentru a lua măsuri suplimentare în scopul diminunării crizei aprovizionării cu care se confruntă Marea Britanie sub dublul impact al Brexitului şi coronavirusului. Brexitul şi criza coronavirusului au dus la o criză de forţă de muncă, în special de şoferi de camion, în Marea Britanie, aceasta afectând mai întâi aprovizionarea cu alimente şi mai apoi cu carburanţi a ţării. În condiţiile în care ţara se luptă şi cu o criză de energie şi ar putea asista la o creştere a ratei şomajului, premierul Boris Johnson se află în faţa unei posibile „ierni a nemulţumirii“.

    În condiţiile în care penuria de şoferi de camion ar putea perturba în continuare livrările de alimente şi carburanţi, guvernul britanic a decis în weekendul trecut să suspende temporar regulile antitrust şi să permită companiior să-şi coordoneze livrările de carburanţi către cele mai afectate regiuni, notează Bloomberg.

    Măsura a venit după ce Johnson a anunţat o serie de măsuri, printre care relaxarea regulilor privind imigraţia pentru şoferii de camion şi muncitorii din crescătoriile de păsări din străinătate.

    Companiile şi politicienii din opoziţie susţin însă că măsurile nu vor reuşi să diminueze penuria exacerbată de la Brexit până la Crăciun. Temerile cresc că miniştrii subestimează în continuare amploarea problemei. Lideri ai industriei de logistică spun că problemele se vor acutiza probabil în perioada Crăciunului, scrie The Independent.

    Gigantul Tesco a transmis guvernului că penuria de şoferi de camion va duce la cumpărături din panică înaintea Crăciunului dacă nu vor fi luate şi alte măsuri urgent. Tesco a avertizat de asemenea că fenomenul ar putea fi „mult mai acut“ decât la începutul pandemiei.

    Marea Britanie s-ar putea confrunta cu o „penurie naţională“ de curcani înainte de Crăciun din cauza crizei generale de forţă de muncă de după Brexit, a avertizat la rândul său preşedinta unei asociaţii din industrie, potrivit The Guardian.

    Consumatorii britanici au fost avertizaţi de asemenea cu privire la o posibilă criză de brazi de Crăciun şi cu creşteri de preţuri, vina fiind dată pe Brexit.

    Crizele de alimente şi carburanţi se adaugă unei serii în creştere de provocări pentru Johnson, în condiţiile în care britanicii se confruntă şi o creştere puternică a preţurilor electricităţii şi gazelor chiar într-un moment în care programe cheie de susţinere în pandemie, cum ar fi cel de şomaj tehnic, sunt retrase, scrie Bloomberg.

    Ca cel mai recent exemplu al modului în care criza energiei perturbă sectorul alimentar al ţării, costul cultivării de castraveţi şi roşii în Marea Britanie este în creştere puternică.

    Johnson a lăudat Brexitul ca oportunitate de reformare a economiei britanice dincolo de reglementările UE şi de forţa sa de muncă, însă companiile susţin că Marea Britanie are nevoie de o perioadă mai lungă pentru a scăpa de dependenţa de muncitorii europeni.

    Tot acest context a făcut ziarele să scrie despre o viitoare „iarnă a nemulţumirii“, o frază care aduce în minte anii 1978-79, când economia britanică a fost îngenunchiată de greve şi vreme severă. Aceasta a dus la căderea în cele din urmă a guvernului laburist.

     

  • Premisele iernii: pndemie, creşteri de preţuri petru gaze, energie şi alimente

    Până când COVID-19 va înceta să mai fie o pandemie, aproape toată lumea va fi, fie vaccinată, fie va fi trecut prin boală, sau amândouă, după cum scrie Bloomberg.

    Însă până atunci va fi o iarnă scumpă. Iar cu timpul cicatricile lăsate în urmă în economia mondială de către coronavirus vor deveni mai evidente. Una este tendinţa corporaţiilor de a inversa mondializarea şi de a regionaliza lanţurile de producţie, acolo unde se poate. Acest lucru ar însemna mai multă bătaie de cap cu penuria de forţă de muncă şi preţuri mai mari. Şi poate şi un gram în plus de protecţionism.

    În aşteptarea iernii, guvernele şi oamenii gospodari îşi fac rezerve de combustibil, lemn în economiile emergente, gaze în majoritatea ţărilor. Lemnul, chiar şi cel pentru ars în sobă, s-a scumpit odată cu creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii. Însă în SUA şi Canada, unde se duce o mare parte din lemnul pentru construcţii exploatat în Europa, preţurile au început s-o ia în jos atât de repede încât unele fabrici de procesare au fost nevoite să reducă producţia. Unii analişti cred că pe continentul nord-american lemnul pentru construcţii se va ieftini până la nivelurile de dinainte de criză într-un an.

    Piaţa europeană probabil că va urma aceeaşi traiectorie. Analiştii de la ING prognozează că preţurile materialelor de construcţii vor rămâne ridicate până cel puţin la mijlocul anului viitor. Materiale de construcţii mai scumpe înseamnă şi locuinţe mai scumpe şi, inevitabil, chirii mai mari. La acestea s-ar adăuga şi întreţinerea mai scumpă.

    Gazele naturale se îndreaptă spre cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani, scrie CNBC. Aceasta în SUA, care exportă acest tip de combustibil. Pentru Europa, o serie de analize avertizează asupra unui şoc pe piaţa energiei. Gazele sunt folosite în Europa pentru a face tranziţia de la energia poluantă, obţinută prin arderea cărbunelui, la cea verde. Însă cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte ţări, cum ar fi Rusia, Norvegia, Azerbaidjan şi ţări nord-africane.

    Din cauza boomului cererii care a venit odată cu relansarea economică din pandemie, preţurile spot ale gazelor naturale pentru Europa sunt de cinci ori mai mari decât erau acum un an. La explozia cotaţiilor contribuie şi refuzul sau imposibilitatea, Rusiei de a majora livrările. Rusia este principalul furnizor. Dacă iarnă va fi deosebit de rece sau de lungă, preţurile, deja uriaşe, se vor mări şi mai mult, arată The Wall Street Journal. Iar odată cu gazele se va scumpi toată energia. Dar poate până la urmă ruşii vor exporta mai mult, ori vântul va fi favorabil energiei eoliene. Sau poate iarna va fi mai blândă ca de obicei.

    Rezervele europene de gaze sunt la 70% din capacitate, sub cota normală pentru această perioadă. Când energia se scumpeşte, se scumpeşte tot, inclusiv mâncarea. Preţurile alimentelor au început să crească odată cu relansarea economiei, dar la acest lucru au contribuit şi condiţiile meteo nefavorabile agriculturii, cum ar fi seceta. Marii producători de cereale, printre care Rusia, sunt în plin sezon de recoltare, însă cu toate acestea piaţa nu are suficientă ofertă. Chiar şi în Rusia preţul grâului a crescut.

    În aceste condiţii, Italia se pregăteşte de inflaţie la paste, adică specialităţi italiene pe bază de făină, mai scumpe. Italia este cel mai mare importator de grâu din UE. S&P Global estimează că în Franţa, de asemenea un mare importator de cereale, pastele se vor scumpi cu 10-20%. Veştile nu sunt bune nici pentru naţiunile care mănâncă multă pâine. Pe de altă parte, răspândirea pestei porcine în UE va limita exporturile de carne de porc în afara Uniunii, ceea ce va crea surplus de producţie şi preţuri mai mici.

    Odată cu pandemia a crescut şi cererea pentru produse electrocasnice şi electronice. Dacă la aceasta se adaugă şi perturbările în lanţurile de aprovizionare create de penuria de cipuri şi de containere de transport, se creează premisele pentru scumpiri. Preţurile mai mari s-ar putea să nu fie prea evidente, însă, spun analiştii, este probabil că promoţiile să fie mai puţin impresionante. Criza de semiconductoare, de cipuri, afectează semnificativ acum producţia de autovehicule. Ola Kallenius, preşedintele Daimler, un mare producător auto german, crede că problema va persista şi în 2022, posibil şi în 2023. Scott Price, preşedintele UPS International, o subsidiară a uneia dintre cele mai mari companii de curierat din lume, a avertizat că actualele întreruperi de pe lanţurile de aprovizionare vor face ca operaţiunile de producţie şi asamblare să devină mai regionale, scrie Financial Times. Acest lucru se traduce prin cicatrici de durată lăsate în globalizare de multinaţionalele care fug acum de lanţurile de aprovizionare supratensionate.

    Price se aşteaptă ca fabricile din Asia, care de obicei produc bunuri pentru vânzare în Vest, să se reorienteze către pieţele regionale. Acest lucru va fi evident în 5-10 ani. Rămâne, de asemenea, problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică şi prin care sunt asigurate în prezent de către state veniturile afacerilor şi salariaţilor loviţi de pandemie. De obicei, datoriile sunt suportate de generaţiile viitoare. Când se va termina pandemia? Poate când 95% din populaţie va deveni imună, prin boală sau prin vaccinare. De aceea, campaniile de imunizare sunt esenţiale. Şi tot de aceea pandemia va dura mai mult în unele state şi mai puţin în altele.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Moscova şi Baku – într-o măsură şi Kiev – dau ora exactă pentru UE la utilităţi şi combustibili, priviţi vă rog în tabel. Acolo trebuie să meargă Guvernul României ca să rezolve dezastrul din iarna asta


    (Electricitate, gaz si apa: preturi industriale, motorina pret la pompa. Romania: curs 5 Ron / Euro. Alte tari curs 0,85 Euro / $; preturi utilitati date interne si date online de la furnizori)

     

    Mai mult ca sigur ca prezentand acest tabel voi fi catalogat drept tradator de tara, tradator de UE, spion, poate voi fi ridicat de acasa. De altfel ma intreaba prieteni si ma injura hateri: “de ce nu iti vezi de medicamente, unde “mafia” este cel putin la fel de mare ca in energie?”. Si intr-adevar, sunt multe similitudini:

    1. decidenti, coalitii, asociatii, camere de comert, consultanti, lobby-isti, toti pe statele de plata ale importatorilor de medicamente si energie;

    2. agentiile de reglementare au devenit de-a lungul timpului sinecuri politice, unde foarte greu mai gasesti experti autentici care cunosc domeniul; de fapt daca urmariti cu atentie, “specialistii” din cele doua domenii, medicamente si energie, sunt cand in ministere, cand in firmele de audit, cand brokeri, cand freelanceri. Mercenari;

    3. strategii si politici tarifare si de preturi care descurajeaza investitiile in tara si favorizeaza importurile – dupa care apar analisti care ne povestesc de vulnerabilitatile date de lipsa investitiilor si de deficitul de balanta comerciala;

    4. autoritati fricoase, care pentru a lua o decizie in evident interes public cer inainte de toate voie de la Bruxelles, ca sa nu il suparam;

    Toate cele de mai sus ne-au transformat intr-o tara dependenta de importuri, fie ele medicamente, energie sau orice altceva. Dependenta este mai mare decat ne imaginam pentru ca din coruptie, prostie si slugarnicie fata de UE ne-am facut praf toata industria – reamintesc, gazul si petrolul sunt chimie, care aduce, alaturi de medicamente, jumatate din deficitul balantei comerciale.

    Nu in ultimul rand, atunci cand va uitati in tabel intrebati-va si in al cui buzunar se duce diferenta de 2-3-5 ori dintre preturile la utilitati si combustibili de la noi si cele din Rusia, Azerbaijan si chiar Ucraina (tara in razboi). Si cat de grava va deveni situatia dupa inchiderea minelor de carbune, inadecvarea Green Deal-ului la realitatile si nevoile noastre si redundanta exploatarii gazelor din proiectul MGD cand se da drumul la Nord Stream si Southern Gaz Corridor. Bonus, Europa Centrala mai are o solutie, Baltic Pipe Project, care va aduce gaz din Marile Nordului si Baltica.

    Solutia la criza aflata doar la inceput din iarna asta si din 2022 este de a pune laolalta o delegatie de la Cotroceni si Victoria care sa mearga la Moscova, Baku si Kiev ca sa negocieze energie mai ieftina pentru Romania. Imbatranesc, dar tot mai astept ca orice ardelean naiv un Presedinte si un Prim Ministru care sa actioneze curajos, in interesul romanilor, chiar daca, fereasca sfantul, suparam Bruxelles-ul.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Frigul îngheaţă buzunarele românilor în iarnă: Dacă avem o temperatură cu trei grade mai mica decât media multi anuală, deja vorbim de o creştere de 10% a facturii faţă de normal VIDEO

    Potrivit lui Armand Domuta, CEO al Restart Energy, vremea joacă un rol foarte important în ceea ce priveţte consumul de energie şi gaz, iar o scădere a temperaturii multianuale chiar şi cu un grad, se poate resimţi foarte puternic în buzunarele consumatorilor finali.

    „Vremea este una dintre cei mai importanţi factori în ceea ce priveşte consumul energiei şi al gazelor. Pot să vă spun că o diferenţă de un grad în temperatura medie multianuală la energie, poate determina o creştere de 3% a preţului faţă de normal. Dacă avem o iarnă friguroasă, cu unul sau trei grade mai rece faţă de temperature multianuală, asta deja înseamnă o creştere cu aproape 10% mai mare faţă de normal” a precizat Armand Domuta la ZF Live.

  • Consilierul medical şef al Marii Britanii avertizează: Ar putea dura circa cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate variantelor de Covid. Britanicii ar putea primi o a treia doză înainte de începerea iernii

    Principala autoritate medicală din Anglia a avertizat că iarna de anul acesta va continua să aducă probleme sistemului de sănătate din ţară în ciuda eficientului program de vaccinare din Regatul Unit, transmite CNBC.

    Britanicii au amânat săptămâna aceasta noua rundă de relaxare a restricţiilor din cauza infecţiilor provocate de varianta delta a coronavirusului, descoperită iniţial în India.

    Chris Witty, care deţine funcţia de consilier medical şef al Marii Britanii, spune că valul actual de Covid-19 ar putea fi urmat de o noi focare în timpul iernii, adăugând că „virusul nu ne-a oferit ultima sa surpriză şi vor exista mai multe tulpini în perioada următoare”.

    Witty notează că ar dura aproximativ cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate multitudinii de variante ale coronavirusului, urmând să fie nevoie de administrarea unei a treia doze de-a lungul populaţiei

    În Marea Britanie, unde varianta delta este responsabilă pentru marea majoritate a cazurilor noi, infecţiile au crescut rapid în rândurile tinerilor şi nevaccinaţilor, fapt ce a dus din nou la creşterea ritmului de spitalizări.

    O analiză a serviciul sanitar din Anglia arată că două doze de Pfizer/BioNTech sau Oxford-AstraZeneca sunt extrem de eficiente împotriva spitalizărilor cauzate de varianta delta.

    Însă unele vaccinuri sunt mai puţin eficiente decât altele. De exemplu, Secretarul de Stat pentru Sănătate Publică, Matt Hancock, susţine că a început deja negocierile comerciale cu AstraZeneca pentru asigurarea unui vaccin alternativ, care a fost adaptat să combată varianta descoperită prima dată în Africa de Sud.

    Între timp, testele pentru administrarea unei a treia doze sunt în plin efect în Marea Britanie, existând raportate conform cărora populaţia care a efectuat rapelul ar putea fi vaccinată încă o dată înainte de începerea iernii.

    Peste 42 de milioane de oameni au primit prima doză a vaccinului în Regatul Unit, adică 80% din populaţia adultă, efectuând rapelul peste 30 de milioane de persoane.