BusinessMagazin

Tag: hoti

  • Cum putem trece de la „cerşetori şi hoţi“ la „motoare şi maşini“

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    De partea cealaltă, aproape toţi străinii care au venit să facă investiţii în România, începând de la cei mai serioşi până la ţepari, au devenit cei mai buni ambasadori ai ţării, cu mult peste ceea ce ambasadorii noştri oficiali reuşesc să promoveze.

    Cum am putea trece de la ţigani, hoţi şi cerşetori la altceva? Suntem peste multe alte popoare la muncă, energie, creativitate, determinare, dar trebuie să promovăm lucrul acesta. Că tot suntem la capitolul ideilor, aş merge pe cea quizurilor simple pentru a promova România, brandul de ţară, ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce poate ne reprezintă. Dacă am merge pe:

    1. Ştiaţi că acest motor de Mercedes a fost făcut/produs (că tot avem percepţia că nu mai producem nimic) de români, în România?

    2. Ştiaţi că 20% din componentele unui BMW sunt făcute/produse de români, în România? (cifra de 20% este pusă aleatoriu, dar ştiu cu siguranţă că o parte din componentele celebrei maşini sunt făcute în România)

    3. Ştiaţi că aceste volane de Peugeot sunt făcute de români, în România?

    4. Ştiaţi că această geacă Moncler a fost făcută de români, în România?

    5. Ştiaţi că această superbă rochie Armani a fost făcută de români, în România?

    6. Ştiaţi că elementele cele mai fine şi sofisticate dintr-un motor de avion Rolls-Royce sunt făcute de români, în România?

    7. Ştiaţi că aceste părţi de fuselaj sunt făcute de români, în România?

    8. Ştiaţi că aceste elicoptere sunt făcute de români, în România?

    9. Ştiaţi că aceste pompe de petrol sunt făcute de români, în România?

    10. Ştiaţi că acest Duster sau Logan este făcut de români, în România?

    11. Ştiaţi că 1% din produsele Zara din întreaga lume sunt făcute de români, în România?

    12. Ştiaţi că 7% din produsele vândute în magazinele Ikea sunt făcute de români, în România?

    13. Ştiaţi că acest soft de resurse umane a fost făcut de români, în România?

    14. Ştiaţi că această soluţie informatică pentru scanarea bagajelor a fost făcută de români, în România?

    15. Ştiaţi că mentenanţa serverelor şi a sistemelor informatice din compania voastră (puteţi numi voi companiile) este făcută de români, în România?

    16. Ştiaţi că actele voastre de pensionare sunt administrate de români, în România?

    17. Ştiaţi că paharele din care beţi voi apă sunt făcute de români, în România?

    18. Ştiaţi că aceste electrocasnice Miele (printre cele mai scumpe din lume) sunt făcute de români, în România?

    19.  Ştiaţi că aceşti rulmenţi sunt făcuţi de români, în România?

    20. Ştiaţi că aceste frigidere sau maşini de spălat sunt făcute de români, în România?

    21. Ştiaţi că aceste medicamente (antibiotice, Faringosept) sunt făcute de români, în România?

    Lista poate fi completată de fiecare dintre voi, pentru 365 zile pe an, dacă nu chiar mai mulţi ani.

    Următoarea idee pentru o campanie de ţară pentru România ar mai putea fi:

    1. Ştiaţi că 7.000 de români lucrează pentru grupul financiar Erste?

    2. Ştiaţi că 5.000 de români lucrează pentru grupul bancar UniCredit?

    3. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Microsoft?

    4. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Mercedes?

    5. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru General Electric?

    6. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Google?

    7. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Amazon?

    8. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru grupul Continental?

    9. Ştiaţi că 12.000 de români lucrează pentru grupul Dräxlmaier?

    10. Ştiaţi că 17.000 de români lucrează pentru Renault?

    11. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru Kaufland?

    12. Ştiaţi că 3.000 de români lucrează pentru Orange?

    13. Ştiaţi că 4.000 de români lucrează pentru Oracle?

    De asemenea, şi această listă poate fi completată şi chiar ar fi indicat să o completaţi.

    Dacă vrem, dacă România vrea să aibă salarii mai mari, nu să rămână o destinaţie cu forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, trebuie să arătăm lucrurile pozitive din România şi din economie. Noi în primul rând.

  • Bătrânii care au sfidat vârsta şi boala şi au comis cel mai mare furt de bijuterii din istoria Marii Britanii

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC DeclanLawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatoriişi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şiGraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • A câştigat cea mai mare sumă la loto jucând un singur bilet, 315 milioane de dolari, iar acum nu mai are nici un ban

    Jack Whittaker a intrat în istoria loteriei americane. A câştigat cea mai mare sumă jucând un singur bilet, 315 milioane de dolari. Femeia care i-a vândut biletul a fost recompensată pe deplin de către Whittaker. El i-a cumpărat o casă în valoare de 123.000 de dolari, un automobil Dodge Ram şi a primit 50.000 de dolari cash.

    Însă necazurile aveau să-l urmărească pe Jack. La mai puţin de un an după ce a câştigat suma fabuloasă, hoţii i-au spart maşina şi i-au furat 545.000 de dolari. Bani pe care îi avea într-o valiză. De ce? Nu se ştie. La scurt timp, alţi doi oameni au încercat să-l drogheze şi să-i fure bani, însă au fost prinşi de poliţie. Jack nu s-a învăţat mine şi păstra bani cash cu el în continuare. Inevitabil, în ianuarie 2004 alţi hoţi i-au spart maşina şi au reuşit să fugă cu 200.000 de dolari, bani care au fost recuperaţi de poliţie, într-un final.

    Dacă asta nu era îndeajuns, câteva luni mai târziu, nepoata lui şi iubitul ei au fost găsiţi morţi în urma unei supradoze de droguri.

    De asemenea, Jack Whittaker a fost implicat într-un proces cu un casinoul Caesar Atlantic City casino în care acesta era acuzat că folosea cecuri false pentru a-şi acoperi datoriile acumulate.

    Jack trăieşte în West Virginia, dar nu mai are niciun ban. 315 milioane de dolari s-au evaporat.

  • Casa Andreei Marin a fost spartă. Poliţiştii ilfoveni îi caută pe hoţi

    Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că Andreea Marin a depus plângere vineri noapte, în care a arătat că, între orele 20.30 şi 23.50, persoane necunoscute au intrat prin efracţie în locuinţa sa.

    Andreea Marin ar fi arătat în plângere că nu era nimeni în casă în momentul în care hoţii au dat spargerea, iar aceştia nu au avut ce să fure, pentru că nu are obiecte de mare valoare.

    Poliţiştii de la IPJ Ilfov au făcut cercetări la casa Andreei Marin, au ridicat probe şi au deschis un dosar în care a fost începută urmărirea penală in rem, au precizat sursele citate.

    Până la acest moment, poliţiştii i-au luat o declaraţie Andreei Marin şi au audiat vecini ai acesteia, dar şi un angajat al firmei care asigură paza în complexul rezidenţial unde locuieşte vedeta.

    Vedeta de televiziune Andreea Marin locuieşte împreună cu soţul său, medicul turc Tuncay Öztürk, şi cu Ana Violeta, fetiţa pe care o are împreună cu Ştefan Bănică Jr., cu care a fost căsătorită şapte ani.

  • Inadaptarea şi noua realitate

    Veţi fi intuit deja nemulţumirea distinsului muzician: este vorba de digitalizarea muzicii şi de efectele pe care aceasta le are asupra industriei; Waters spune că se bucură că s-a născut în 1943 şi nu în 1983, şi că a prins vremurile când muzica era o afacere în sine, când puteai să îţi faci o viaţă com-punând, înregistrând şi cântând cântece în faţa oamenilor. Acum gaşca aceea de care am pomenit mai sus s-a aşezat, spune Waters, între cei ce fac muzică şi audienţa lor şi „fură fiecare nenorocit de cent pe care îl face cineva şi îl pun în buzunarele lor pentru a-şi cumpăra megaiahturi şi avioane personale“.

    Acum tre să recunosc, imparţial, că nemulţumirea lui Waters poate fi interpretată în mai multe chipuri: poate însemna realitatea omului care face muzică din dragoste, din pasiune şi din respect pentru public, a creativului obişnuit să aibă lumea la picioare, dar poate însemna şi un grad de inad-aptare la tehnologie şi la noile reguli din industria muzicală.

    Acum este momentul să mărturisesc că şi demersul meu este cel al unui relativ neadaptat, asta pentru că sunt convins că şi presa trăieşte vremurile grele de acum din cauza unei situaţii cumva asemănătoare cu cea din muzică – nu detaliez, nu este cazul.

    Inadaptare-inadaptare, dar ce te faci când vine un ditamai laureatul de premiu Nobel, Paul Krug-man pe numele său, care întreabă retoric „cât mai valorează muzica?“: muzicienii trăiesc în special din concerte, iar partea leului din venituri merge la o mică elită. „Mă întreb cum supravieţuiesc for-maţiile care îmi plac“, a spus Krugman la conferinţa muzicală „South by Southwest“.

    Care este realitatea? Veniturile din înregistrări muzicale au scăzut la 15 miliarde de doalri în lume, de la un vârf de 60 de miliarde de dolari în 1996. Jocurile sunt făcute pe piaţă de iTunes, Spotify şi alţi distribuitori de acest tip. În anii ‘70 preţul mediu al unul album era de puţin peste 24 de dolari; primeai la acel moment o operă de artă completă: un LP cu cântece gândite să fie receptate ca un tot, cu o gândire unitară, cu o copertă realizată de un artist, cu versuri, fotografii, declaraţii şi apreci-eri.

    La mijlocul anilor ‘80 preţul a scăzut în jurul valorii de 17 dolari – primeai o casetă cu piese muzi-cale gândite la fel, ca un tot, dar magia a scăzut: pe coperta casetei abia distingeai câte ceva din imagine, versurile, fotografiile sau declaraţiile abia dacă mai apăreau, ba chiar şi calitatea sunetului scăzuse întrucâtva. În 2014 preţul unui album a ajuns la 11 dolari şi primeai nişte biţi prin wi-fi sau pe un fir.

    Fără copertă, fără fotografii, fără suflet. Personal, îmi amintesc şi acum momentul în care am deschis „Dark Side of the Moon“, cum am savurat muzica, versurile, coperta cu prisma, a fost un moment „uau“ care a ţinut o noapte întreagă, pentru că am ascultat albumul mereu şi mereu, până în zori – era în albumul acela o construcţie, o linie dreaptă tra
    sată între Pink Floyd şi un amărât dintr-o ţară comunistă care pusese mâna pe ceva muzică occi-dentală. Irepetabil.

    Să ne întoarcem la muzică şi să extrapolăm întrebarea domnului Krugman: „care mai este valoarea creaţiei în ziua de astăzi?“. Nu este retorică ieftină: mi se pare că noua generaţie de muzicieni nu mai au calibrul unora ca Waters şi preferă să scoată unul-două cântece de succes, să împuşte francul şi să se transforme în vedete de reality-show, scriitorii de succes ai momentului se refugiază în zona Grey, pictorii fac artă din table ruginite sau îşi folosesc corpul drept penel, iar ex-perţii de pe bloguri îţi spun când şi de ce trebuie să te emoţionezi.

    Emoţia reală este o unitate de măsură a umanităţii. Umanitatea este ceea ce îţi rămâne după ce te eliberezi de cotidian, diferenţa dintre a lipăi apa şi a o bea cu înghiţituri mici. Pentru că nu mai ex-istă emoţie, ni s-au modificat şi priorităţile. Am acceptat paleative la viaţă, am început să confundăm hăhăitul gros cu distracţia, negarea cu opinia, suficienţa cu cunoaşterea şi acceptarea. Ignorăm evi-denţe, acceptăm numai ce ne convine, cum ne convine, când ne convine. O mare parte a societăţii a devenit un stup de albine care confundă făcutul mierii cu bâzâitul furios, şi acum doar bâzâie furio-asă.

    „Îngerul rănit“ al pictorului finlandez Hugo Simberg cred că poate ilustra bine acest text; cunoscă-torii vor regăsi tabloul într-un videoclip al celor de la Nightwish.
     

  • Poliţia iese la vânătoare după hoţii de tablă

    Acţiunea se înscrie în conceptul RAILACTION DAY 24 BLUE, un concept al RAILPOL (reţeaua forţelor de poliţie cu atribuţii în transporturile feroviare din ţările Uniunii Europene), ce constă în organizarea simultană, în toate ţările membre, pe durata unei singure zile, a unei acţiuni poliţieneşti în mediul feroviar.

    În intervalul 6-7 noiembrie, peste 5.364 de poliţişti de la ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de investigare a fraudelor şi de la transporturi au verificat 2.304 de centre de colectare a materialelor feroase şi neferoase, au verificat 227 de trenuri, 247 de staţii şi au efectuat 231 de controale de-a lungul liniei de cale ferată.

    În cadrul acţiunii au fost întocmite 33 de dosare penale pentru infracţiuni economice, de comiterea cărora sunt bănuite 49 de persoane. De asemenea, 287 de persoane sunt cercetate pentru alte infracţiuni, printre care 7 tâlhării, 6 furturi din buzunare şi 65 de loviri sau alte violenţe.

    Poliţiştii au aplicat 51 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de Legea 38/2014 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviară şi au confiscat 61.356 kg materiale feroase şi 1.080 de kg cupru.

    În acelaşi timp, la data de 7 noiembrie, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Pucioasa au efectuat un control la o societate comercială cu obiect de activitate colectarea de materiale feroase, din Vulcana Pandele, judeţul Dâmboviţa.

    În urma verificărilor, poliţiştii au constatat că, în perioada august – noiembrie, administratorul firmei ar fi desfăşurat activităţi comerciale de colectare a deşeurilor feroase, fără a înregistra în evidenţele contabile veniturile realizate, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat.

    Din primele cercetări a reieşit că bărbatul, de 49 de ani, nu ar fi declarat punctul de lucru din Vulcana Pandele, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale şi că ar fi achiziţionat deşeuri metalice de la diferite persoane, fără a completa actele prevăzute de lege.

    Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală. De asemenea, poliţiştii l-au sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 30.000 de lei şi au confiscat 6.000 de kilograme de materiale feroase, deţinute fără acte legale.
     

  • Recolta Poliţiei pe câteva zile: peste 100 de hoţi şi un caz de evaziune fiscală de 400.000 de lei

    În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.

    În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.

    De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.

    La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.

    În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.

    În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
     

  • Bilanţ penal după prima zi a minivacanţei de Sf. Maria

    Peste 12.200 de poliţişti, dintre care 8.187 de la structurile de ordine publică, 1.895 de la rutieră, 802 de la investigaţii criminale, 657 de la Poliţia Transporturi, 205 de la investigarea fraudelor, 114 de la structurile de arme, explozivi şi substanţe periculoase, au constatat vineri, 15 august 461 de infracţiuni, dintre care 260 în flagrant delict.

    Dintre acestea, 183 au fost la regimul circulaţiei (80 pentru alcool şi 56 pentru conducere fără permis), 200 au fost de natură judiciară şi 35 de natură economico-financiară.

    De comiterea acestor fapte sunt bănuite 252 de persoane, dintre care 9 au fost reţinute şi 4 au fost arestate.

    A fost identificat un autoturism ce figura ca fiind furat şi au fost confiscate 12 arme, 3 letale şi 9 neletale, precum şi 175 de bucăţi de muniţie.

    Poliţiştii au aplicat 8.758 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 2.107.468 de lei.

    Ca măsuri complementare, poliţiştii au confiscat bunuri în valoare de 149.526 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.978 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 271 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicit şi 15 la Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

    Cele mai multe sancţiuni, 6.162, au fost aplicate de poliţişti pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    74 dintre acestea au fost aplicate pentru consum de alcool la volan, 2.617 pentru depăşirea vitezei legale, 82 pentru depăşire neregulamentară, 23 pentru neacordare de prioritate autoturismelor şi 23 pentru neacordare de prioritate pietonilor.

    Totodată, au fost reţinute 354 de permise de conducere, 104 pentru alcool şi 112 pentru viteză, fiind retrase 96 de certificate de înmatriculare.
     

  • Ce aduc în ţară contrabandiştii din Ucraina, Moldova şi Serbia (FOTO)

    În cea de-a treia zi a acţiunilor dispuse de şeful Poliţiei Române, poliţiştii au constatat 226 de infracţiuni, dintre care 134 în flagrant şi au aplicat 4.527 de sancţiuni contravenţionale.

    Arme, ţigări fără documente legale, maşini sustrase şi persoane urmărite în temeiul legii au fost depistate de poliţiştii din cele zece judeţe limitrofe frontierei cu ţările non-UE.

    Din totalul infracţiunilor, 43 sunt de natură judiciară, 89 de natură economico-financiară, 46 la regimul circulaţiei, 19 la regimul armelor şi muniţiilor şi 29 alte genuri de infracţiuni. Pentru comiterea acestora sunt cercetate 224 de persoane, faţă de 7 dintre acestea fiind luată măsura reţinerii, iar faţă de una cea a arestării preventive.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au confiscat 245.533 de ţigarete şi au indisponibilizat 5 autoturisme. Totodată, au confiscat 22 de arme, dintre care 8 letale şi 14 neletale, precum şi 755 de bucăţi de muniţie. Valoarea bunurilor confiscate este de 453.761 de lei.

    Poliţiştii au depistat 2 persoane urmărite în temeiul legii şi au identificat 2 autoturisme semnalate ca fiind furate.

    Pentru abaterile la normele contravenţionale constatate, poliţiştii au aplicat 4.527 de sancţiuni, în valoare de 1.485.526 de lei. Dintre acestea, 542 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor Legii nr. 61/1991, privind ordinea şi liniştea publică, şi 691 la Legea nr. 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

    Cele mai multe sancţiuni contravenţiile au fost aplicate ca urmare a nerespectării prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 3.038, dintre care 928 pentru depăşirea vitezei legale şi 4 pentru consum de alcool.

    Poliţiştii au reţinut 110 permise de conducere şi au retras 98 de certificate de înmatriculare.

    În perioada 16-19 iulie, pe raza judeţelor limitrofe frontierei cu statele non-UE şi pe raza de competenţă a Secţiilor Regionale de Poliţie Transporturi Timiş, Cluj şi Iaşi, poliţiştii au intensificat acţiunile, în sistem integrat, pentru prevenirea faptelor ilegale şi impunerea legii. Structurile teritoriale de poliţie sunt sprijinite de ofiţeri specialişti din cadrul direcţiilor centrale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.
     

  • Poliţia dă jos hoţii, cerşetorii şi blatiştii din trenurile care merg de la Bucureşti la Constanţa

    În intervalul 1-3 iulie, sub coordonarea Direcţiei de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R., peste 100 de poliţişti de la transporturi au acţionat în zona staţiilor şi triajele de cale ferată şi în 141 de trenuri de călători care circulă pe magistrala Bucureşti – Constanţa.

    În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au depistat 2 persoane urmărite în temeiul legii, 12 persoane care practicau cerşetoria, 3 vânzători ambulanţi neautorizaţi şi 4 minori lipsiţi de supraveghere.

    Totodată, au fost identificaţi 254 de călători frauduloşi, cărora personalul specializat le-a aplicat taxe şi suprataxe în valoare de 2.725 de lei.

    De asemenea, au fost aplicate 61 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 26 de sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, 28 la H.G. nr. 203/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române şi 3 sancţiuni contravenţionale la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

    Valoarea totală a contravenţiilor aplicate a fost de 10.830 de lei, iar a bunurilor ridicate în vederea confiscării a fost de 180 de lei.