BusinessMagazin

Tag: hipermarketuri

  • Cum plănuieşte francezul care conduce Metro în România să crească afacerile reţelei Cash&Carry

    Dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua Cash & Carry pe piaţa românească sunt câteva din priorităţile lui Gilles Roudy, care se aşteaptă ca de anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent.

    „După 35 de ani de carieră nu mai ai multe surprize la muncă. Dar este important ca atunci când ajungi într-o ţară să nu zici: «Ştiu această ţar㻓, spune Gilles Roudy, care vorbeşte în engleză rotunjind vocalele, după modelul franţuzesc. Totuşi la venirea sa în România, spune el, „a fost neaşteptată abordarea din modelul cash & carry faţă de cea cu care eram obişnuit, în hipermarket. Sortimentul este diferit, pentru că nu ne adresăm clienţilor finali, ci sunt, de pildă, revânzători sau spaţii horeca. Este complet diferit. Pentru mine a fost o surpriză“, afirmă CEO-ul Metro România, care are 59 de ani şi înainte de a prelua acest mandat a lucrat circa 34 de ani tot în comerţ, dar în reţele de hipermarketuri.

    Şi-a început cariera la Groupe Casino France în funcţia de trainee manager, s-a angajat apoi casier la Carrefour, unde şi-a construit cariera pas cu pas, vreme de 30 de ani, ajungând în poziţii de top management, ca CEO al Carrefour în Turcia, Belgia sau Polonia. A fost recrutat în 2009 de concurentul lui Carrefour, reţeaua de hipermarketuri Real International, unde a ocupat funcţia de director comercial. De doi ani coordonează Metro Cash & Carry România, companie cu afaceri de peste 1,01 miliarde de euro anul trecut, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Cele mai mari rulaje ale comerciantului german s-au înregistrat în 2007, când cifra de afaceri s-a plasat la 1,592 miliarde de euro. Scăderea afacerilor reţelei cash & carry a fost pricinuită în principal de dificultăţile cu care s-au confruntat clienţii săi, numărul de magazine tradiţionale scăzând drastic de-a lungul anilor. Pe parcursul a aproape 20 de ani, numărul de spaţii operate de retaileri tradiţionali s-a înjumătăţit, ajungând la circa 80.000. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în România în 1996. Decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care deţine în continuare 15% din acţiunile companiei.

    Pe parcursul a aproape 20 de ani, piaţa din România s-a aglomerat în ce priveşte numărul de operatori străini, care au dezvoltat 12 reţele moderne de comerţ ce reunesc circa 1.600 de magazine cu afaceri de peste 8 miliarde de euro anual. Principalul concurent al Metro pe plan local este reţeaua Selgros, care a deschis primul magazin în România în 2001 şi are 19 magazine; reţeaua Metro reuneşte 31 de spaţii.

    Ponderea vânzărilor din reţele moderne a depăşit deja 55% din comerţ, iar la nivelul Capitalei procentul este chiar mai mare, ajungând la circa 70%. Cum afacerile Metro se leagă strâns de evoluţia clienţilor săi, comerciantul german a dezvoltat pentru revânzători un concept de afiliere, LaDoiPaşi, lansat în primăvara lui 2012. Gilles Roudy povesteşte că Metro pregăteşte relansarea acestui concept, adresat micilor comercianţi, ca „o soluţie integrată, de management, cu componentă de training şi consultanţă. Conceptul va fi relansat anul acesta şi va acoperi toate zonele unei afaceri, de la branding la sortiment, achiziţii, şcolarizarea angajaţilor, comunicare de marketing integrată, echipamente moderne, politică de preţ“.

    Pentru a pune la punct acest concept, Metro testează de aproape un an modelul într-un magazin amplasat pe şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală. „Este un laborator de test pentru noi, lansat în urmă cu aproape un an, şi acum suntem aproape gata să-l extindem“, afirmă şeful Metro. Decizia de a demara testele în acest „laborator“ a fost luată în urmă cu un an şi jumătate şi a vizat dezvoltarea unui model de magazin de tip stop & shop. „Pentru mine a fost important, pentru a vedea exact care sunt cererile cumpărătorilor. Am ascultat o mulţime de cumpărători de-ai noştri şi de-ai competitorilor“, spune Roudy, care completează că planurile referitoare la programul LaDoiPaşi se referă la creşterea de trei ori a numărului de magazine afiliate în următorii trei-cinci ani. În prezent, în program sunt înscrise 500 de magazine, iar în primăvara anului trecut comerciantul anunţa că LaDoiPaşi a ajuns la 700 de spaţii, fiind „cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, reprezentată în fiecare judeţ din România“.

    Tot pe triplare este miza lui Roudy şi în ce priveşte volumele vândute în programul De-ale noastre. „Lucrăm cu peste 100 de fermieri locali în programul De-ale noastre, care ne furnizează 45 de sortimente de fructe şi legume. În total, până acum ne-au livrat 600 de tone de produse şi 1,2 milioane de legături, lucrăm cu 33 de comunităţi din nouă judeţe“, afirmă Roudy. El adaugă că Metro nu intenţionează să extindă programul De-ale noastre în alte categorii, iar pentru selectatarea unui nou producător procesul durează între şase luni şi un an.

    Cel mai dificil moment din cariera francezului care conduce acum Metro în România a fost cel în care a preluat funţia de director general al afacerii Carrefour în Turcia, în urmă cu mai bine de 15 ani. „Când eşti director de magazin sau regional nu ai responsabilitatea tuturor departamentelor unei companii. Când eşti CEO toată lumea vine spre tine cu întrebări şi nu ştii totul. Dar este fantastic pentru că trebuie să-ţi adaptezi comportamentul, cumoştinţele şi modul de lucru. De pildă, nu poţi lucra cu turcii aşa cum lucrezi cu românii sau polonezii“, afirmă Roudy. Tot el povesteşte că modul de gândire şi de consum pe plan local este mai apropiat de al altor latini, de pildă francezii, decât de popoarele învecinate, ca polonezii. „Şi stilul de management trebuie adaptat, trebuie să fii flexibil, nu poţi spune despre o ţară că o cunoşti doar pentru că ai fost acolo ca turist. Nu am vrut să vorbesc o bună perioadă de timp despre Metro România, pentru că nu ştiam compania şi filosofia ei.“ Roudy a preluat mandatul de conducere de la Dusan Wilms, primul român care a preluat conducerea unei multinaţionale prezente pe piaţa locală, în 1999. El a condus Metro Cash & Carry România în perioada 2009-2013 şi, anterior, în 1999-2005. Primul mandat de conducere al lui Dusan Wilms a fost momentul în care compania s-a extins puternic.

    Francezul are acum un plan în câţiva paşi clari pentru relansarea afacerilor Metro pe plan local, după câţiva ani de scăderi. El nu doreşte să comenteze rezultatele pentru anul în curs, dar se aşteaptă ca afacerile companiei să revină pe plus în 2016. „Văd luminiţa de la capătul tunelului. Am muncit mult, ne-am reorganizat, dar deja de şase luni se văd rezultatele. Cifra de afaceri va reveni pe creştere începând cu anul viitor.“
     

  • Un avocat şi un fost inginer zootehnist au dezvoltat un business în panificaţie, patiserie şi cofetărie de peste 1,6 milioane de euro

    Alexandru Dimofte şi Claudia Nicolae, respectiv un avocat şi un fost inginer zootehnist, au dezvoltat o afacere de producţie de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie de peste 1,6 milioane de euro, iar acum încearcă să o ducă la nivelul următor.

    “Scopul nostru este să devenim un brand naţional în producţia de produse de patiserie şi cofetărie“, descriu Alexandru Dimofte şi Claudia Nicolae pe site-ul Doi Pitici unul dintre obiectivele pe termen lung ale firmei Golf Trade, sub care operează acest brand.

    Firma are o unitate de producţie în Brăila, axată pe producţia şi comercializarea de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie, iar produsele sunt distribuite în toată ţara, atât în reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri, cât şi în cadrul unor instituţii publice, precum spitalele şi închisorile din zona Brăilei. O parte dintre produsele comercializate au ca destinaţie şi pieţele din Spania şi Italia, unde sunt vândute  comunităţilor de români.

    Toate aceste activităţi au generat anul trecut venituri de 7,5 milioane de lei (circa 1,68 milioane de euro), iar estimările pentru următorii trei-patru ani vorbesc despre afaceri de circa 4 milioane de euro, potrivit lui Alexandru Dimofte. Dacă partenera sa, Claudia Nicolae, este de profesie avocat şi este implicată mai ales în aspectele legale ale firmei, Dimofte este cel care conduce operaţiunile de zi cu zi ale firmei.

    Antreprenorul a demarat afacerea Golf Trade în 2005, prin producţia de eclere şi amandine în piaţa Concordia din Brăila: „Aveam un prieten care mi-a spus: «Hai să facem o cofetărie» şi aşa am intrat în această industrie“. De profesie inginer zootehnist, nu mai lucrase anterior în acest domeniu: şi-a început cariera în cadrul unei ferme zootehnice din Brăila, unde a lucrat vreme de 10 ani, ulterior a lucrat doi ani în cadrul Campofrio ca director de aprovizionare, după care au urmat încă doi ani pe care i-a petrecut la firma de instruire managerială Codex. După aceste experienţe, a hotărât să se întoarcă acasă, unde a trecut de la producţia de eclere şi amandine proaspete la livrarea ambalată a acestora şi apoi la acoperirea întregii game de cofetărie şi patiserie.

    Concomitent cu diversificarea gamelor, Golf Trade s-a mutat din spaţiul iniţial, din piaţa din Brăila, mai întâi într-o fostă fabrică de pâine, iar ulterior într-o clădire ce găzduise anterior laboratoare de alimentaţie publică. Dimofte spune că au investit 1,6 milioane de euro, bani europeni, într-un proiect aflat în derulare pentru o hală de producţie, construită în proporţie de 90% şi pentru care estimează să finalizeze implementarea proiectului până la sfârşitul anului. „Căutăm un partener astfel încât să ducem mai departe proiectul“, explică antreprenorul, menţionând că mai are planuri în ce priveşte dezvoltarea Golf Trade.

    Prezenţa în reţelele de hipermarketuri este printre cele mai importante aspecte pe care le-a luat în calcul de la lansarea afacerii, aproximativ 300.000 de euro fiind investiţi doar în această direcţie. „Cred că la nivel naţional sunt jucătorul cu cele mai multe listări, am cele mai multe conturi în retail“, spune Dimofte. Antreprenorii brăileni şi-au direcţionat strategia spre creşterea prezenţei în reţelele de retail şi în creşterea volumelor de vânzări, dar şi în întărirea cotei de piaţă prin prezenţa în canale alternative – cum ar fi participarea la licitaţii publice, cu scopul de a livra produsele realizate în spitale şi închisori, prin distribuţie proprie.

  • Cum îşi va transforma Kaufland hipermarketurile. Ce planuri are retailerul

    Grupul german Schwarz, proprietarul lanţurilor Kaufland şi Lidl, şi-a prezentat în presa germană planurile pentru urmă­torii cinci ani, planuri ce prevăd atingerea bornei de 100 mld. euro afaceri, transformarea hipermarketurilor Kaufland în discounter pe suprafaţă mare şi expansiunea magazinelor Lidl pe noi pieţe, printre care şi SUA.

    Cum îşi va transforma Kaufland hipermarketurile. Ce planuri are retailerul

  • Ponta: Propunerea de închidere a supermarketurilor în weekend este o măsură stupidă

    “Vreau să exprim o opinie pe care o vom transmite şi la Parlament, e o propunere a unor colegi liberali, o măsură liberală altfel, să închidem hipermarketurile în weekend. Eu cred că e bine să le lăsăm deschise ca oamenii să cheltuie bani, ca să avem consum, ca să păstrăm locuri de muncă şi ca să fie plătiţi, conform legislaţiei, cei care lucrează în weekend, să fie plătiţi mai bine“, le-a spus Ponta miniştrilor, miercuri, reuniţi în şedinţa săptămânală.

    El a adăugat că nu ştie ce e “liberal” în a închide hipermarketurile, catalogând măsura ca fiind “stupidă” în acest moment pentru România şi a cerut Guvernului să dea aviz negativ acestei propuneri legislative.

    “Nici cei care lucrează şi câştigă-au salariu dublu, nu pentru zilele alea, doamna ministru? (Rovana Plumb, ministrul Muncii-n.r)- nici noi cei care atunci ne ducem la cumpărături nu aveam nimic de câştigat. E doar o măsură stupidă în acest moment pentru România şi să daţi aviz negativ”, a afirmat premierul.

    În acest context, el i-a mulţumit ministrului Agriculturii pentru că a discutat cu reprezentanţii hipermarketurilor şi a apreciat ca fiind o măsură bună afişarea simultană a preţurilor cu 24% şi 9%.

    Propunerea legislativă iniţiată de doi parlamentari liberali prevede ca hipermagazinele să fie închise duminica şi de sărbători legale, cu argumentul că astfel va fi revitalizat comerţul tradiţional iar consumatorul va petrece duminica în familie şi va face mişcare în aer liber

     

  • Proiect de lege: Hipermarketurile să acorde spaţii pentru produsele alimentare tradiţionale

    Deputaţii PSD Liviu Harbuz, Ion Melinte, Zisu Stanciu, Ioan Teodorescu, Ioan Dîrzu, Marian Ghiveciu şi Florică Calotă (PC-PLR) au iniţat o propunere legislativă de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare.

    Potrivit iniţiativei legislative, hipermagazinele sunt structuri de vânzare cu amănuntul, cu suprafaţa de peste 2.500 metri pătraţi, utilizate pentru comerţ mărfuri alimentare sau nealimentare. Hipermagazinele sunt obligate să acorde spaţii de expunere şi vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradiţional, nerespectarea acestor dispoziţii fiind sancţionată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

    Iniţiatorii consideră că produsele tradiţionale româneşti sunt realizate exclusiv din materii prime locale, având la bază o reţetă şi un proces de prelucrare tradiţionale, iar România preferă aceste produse, dar singura problemă este faptul că nu au fost suficient de bine promovate. Târgurile de produse româneşti, organizate din când în când, oferă producătorilor puţine şanse de “a ieşi în lume”, iar micii producători nu îşi pot permite introducerea produselor în magazinele mari, au arătat iniţiatorii în expunerea de motive.

    Ei şi-au motivat proiectul prin faptul că se va reglementa acordarea de spaţii în hipermarketuri pentru promovarea şi comercializarea acestor produse româneşti atestate.

    Proiectul a fost depus în 27 aprilie şi a intrat în procesul legislativ, fiind discutat mai întâi la Senat.

     

  • Vânzările de mărci private au crescut la 14% din piaţă

    “40% din vânzările de marcă privată sunt realizate de discounteri şi 30% de hipermarketuri. Pe măsură ce retailerii vor deschide mai multe magazine, mărcile private vor avea de câştigat”, a declarat Gabriela Luca, group account manager la GfK.

    Totuşi, datele GfK arată că 55% dintre clienţii care au cumpărat în acest an anumite mărci private nu le vor mai cumpăra şi anul viitor. Potrivit reprezentantului GfK, pentru a-şi loializa clienţii, retailerii care au mărci private trebuie să inoveze, prin adăugarea de noi categorii sau ambalaje. Ea arată însă că sunt categorii de produse, precum lactatele, alimentele de bază şi dulciurile, pe care mărcile private şi-au consolidat poziţia.

    De altfel, cote de piaţă peste media de 14%, care pot ajunge şi până la 40%, sunt deţinute de produse precum uleiul, smântâna, laptele, hârtia igienică şi făina, iar la polul opus, cu ponderi sub 5%, se situează pasta de dinţi, şamponul, deodorantele, detergenţii şi produsele pentru îngrijirea pielii.

  • Şi-au făcut o fabrică împreună când aveau 23 de ani. Acum vând de 140.000 de euro, iar produsele lor sunt în toate hipermarketurile

    “Un prieten care lucra în Spania ne-a adus brânzeturi de acolo care ne-au plăcut atât de mult, încât am mers, am vizitat mica fabrică de acolo şi am discutat cu proprietarul acesteia, un spaniol prietenos care făcea produsele după reţete tradiţionale“, explică Daniel Donici cum i-a venit ideea de a se lansa în antreprenoriat împreună cu soţia sa, prin anul 2006. După circa şase ani de la discuţia cu spaniolul, ideea lor s-a concretizat într-o fabrică în care prelucrează zilnic circa 1.500 de litri de lapte, transformându-le în produse precum iaurt, sana, chefir, creme de brânză, brânzeturi în ulei de măsline, brânzeturi maturate şi de mucegai cu arome mediteraneene ce ajung pe rafturile hipermarketurilor Auchan, Carrefour, Cora şi Mega Image. Afacerea crescută odată cu criza a ajuns anul trecut la venituri de circa 600.000 de lei (aproximativ 140.000 euro) şi 20 de angajaţi.

    Atât Daniel Donici, cât şi soţia sa, Alina, aveau 23 de ani şi erau încă studenţi când le-a venit ideea deschiderii fabricii: el studia administarea afacerilor, iar ea, relaţii internaţionale şi studii europene, în cadrul unor universităţi private. „Lucrarea din fiecare an de studii era un plan de afaceri“, îşi aminteşte Daniel Donici, care a absolvit facultatea ca şef de promoţie. Chiar dacă îl atrăgea antreprenoriatul, s-a angajat mai întâi într-o bancă, iar apoi a început să ofere consultanţă pentru alcătuirea planului de afaceri şi a documentaţiei necesare celor care voiau să obţină credite la bancă. Abia în 2008, cei doi soţi au făcut primul pas în direcţia aplicării propriului plan de afaceri, prin importul de brânzeturi maturate cu mucegai şi iaurturi din Spania.

    “Eu lucram încă la firma de consultanţă, stăteam până la ora şase la birou, apoi, după ce îmi luam fiica de trei ani de la grădiniţă, mergeam împreună la magazine pentru samplinguri“, descrie antreprenorul modul în care au început să testeze piaţa. Au obervat că, spre deosebire de Spania, unde există o tradiţie în acest sens, laptele de capră era privit oarecum suspect de către români din cauza unor amintiri neplăcute din copilărie, precum mirosul şi gustul intens, aspecte influenţate de modul cum sunt crescute animalele. Chiar dacă produsele reprezentau o noutate la momentul respectiv, au reuşit să le introducă în câteva magazine tip bio tradiţional şi, pentru că cererea pentru produse creştea, au hotărât să construiască fabrica în oraşul natal, Tecuci. „E o zonă cu potenţial foarte bun datorită numărului mare de crescători de animale“, spune Daniel Donici, care îşi aminteşte că în zonă a existat, până prin anii ‘90, o mare fabrică de lactate.

    Planurile lor s-au dovedit însă mai greu de aplicat decât în teoria planurilor de afaceri construite pentru alte firme, mai ales pentru că sosise criza, iar băncile nu mai voiau să îşi asume riscuri. Abia după trei ani, în 2011, au reuşit să obţină o finanţare de 750.000 de euro de la o bancă, pe care au completat-o cu alţi 250.000 de euro bani din fonduri europene, obţinuţi prin progamul de dezvoltare rurală. Anterior, cumpăraseră un teren şi o clădire dezafectată, fostul SMA Tecuci, aflat în lichidare. “Cred că am condus 100.000 de kilometri, numai pentru aprobarea proiectului, în Galaţi, Constanţa, Bucureşti, pentru toate autorizaţiile”, spune Daniel Donici.

    Timp de un an s-au ocupat de renovarea clădirii, au cumpărat utilajele pentru o linie de producţie şi, în 2012, au început să facă produsele mult visate, cu doar opt angajaţi. În primul an, au vândut specialităţi din brânzeturi şi iaurt din lapte de capră în cadrul târgurilor de profil, precum cel din zona Agronomiei din Bucureşti, unde aveau o rulotă, dar şi prin intermediul unui magazin online. Primul an le-a adus un număr mic de vânzări, din cauza căruia făceau cu faţă greu cheltuielilor fixe de producţie, şi au fost tentaţi să treacă la producţia în masă a lactatelor clasice. Anul 2013 a venit însă cu mai mult optimism şi le-a adus participarea la trei târguri, prin care au strâns suficiente resurse astfel încât să cumpere şi ambalajele necesare comercializării. Ideea unui ambalaj tip borcan din sticlă, atât pentru iaurturi, cât şi pentru brânzeturi, i-a ajutat nu doar la diferenţierea pe piaţă, dar şi la menţinerea valabilităţii produsului mai mult timp în mod natural.

  • In duelul cu Lidl, Carrefour mizează pe o nouă marcă proprie: Produits Libres

    Carrefour îşi doreşte o felie tot mai consistentă din vânzările de mărci proprii, care au ajuns să reprezinte 15% din vânzările din comerţul alimentar. Pentru aceasta, grupul francez a decis să mizeze pe marca proprie Produits Libres. Retailerul francez va scoate de pe rafturile sale marca Carrefour Discount, aceasta nefiind prima decizie în ce priveşte renunţarea la o marcă proprie. |n urmă cu câţiva ani Carrefour a abandonat un alt proiect de susţinere a unei mărci proprii, Nr. 1. Decizia retailerului francez se referă la întreaga sa reţea, nu numai la magazinele din România. Reprezentanţii Carrefour nu au dorit să comenteze pe marginea acestui subiect.

    Carrefour Discount a fost lansat în 2009 pentru o întreagă gamă de produse proprii ale retailerului, dar comerciantul francez doreşte să-şi construiască o nouă strategie axată pe produse <fără nume>, un concept câştigător în urmă cu trei decenii, când retailerul promitea cel mai bun preţ de pe piaţă la aceeaşi calitate – Sans nom. Aussi bons. Moins cheres.

    Produsele marcă proprie, al căror principal atribut este preţul cu până la 20% mai mic faţă de produsele similare de marcă, câştigă tot mai mult teren şi în România, ajungând anul trecut la o pondere de 15% din piaţa de retail. astfel, valoarea totală a vânzărilor de mărci proprii în retailul alimentar a ajuns la 2,6 miliarde de euro. Potrivit datelor Consiliului Concurenţei, valoarea pieţei de retail a fost anul trecut de 17,2 miliarde de euro.

    “Cota de piaţă a mărcilor private în prima jumătate a anului 2013 reprezintă 15% din piaţa locală de FMCG, dublu faţă de 2010. Discounterii şi hipermarketurile înregistrează cele mai mari vânzări de mărci private, iar categoriile cu cea mai bună dinamică sunt lactatele şi dulciurile”, a declarat Raluca Răschip, consumer goods & retail director GfK Romania

    Mărcile private sunt cumpărate în principal de la discounteri (40%) şi de la hipermarketuri (32%). De altfel, mărcile private deţin şi cea mai mare pondere gamele de produse ale magazinele cu profil discount, respectiv de 80% în cazul Lidl, 20% în cazul Penny Market şi 18% în cazul Kaufland. În cazul hipermarketurilor, ponderea mărcilor private este de 13% la Carrefour şi de 6% la Auchan.

    |n timp ce discounterii şi-au construit afacerile mizând pe mărci proprii, hipermarketurile adoptă mai greu acest model.

  • A inventat o afacere pe care nu poate să o concureze nimeni: “Sunt singurul care vinde raci în România”

    Paul Nicolau şi-a dorit o afacere şi, pentru că nu avea nicio idee, a căutat-o pe Google. A găsit astfel un business la care nimeni nu s-a mai gândit: utilizarea unei resurse care creşte singură în bălţile din România – racul. În prezent, racii se vând ca pâinea caldă în restaurantul său, dar şi în reţelele de hipermarketuri şi la export, aducându-i venituri de peste 100.000 de euro.

    “Eu îmi numesc restaurantul locul cu cele mai multe dorinţe din România pe metrul pătrat: racul este printre produsele cel mai rar mâncate până acum la noi şi pe care din ce în ce mai multă lume vrea să îl încerce. Or, când mănânci ceva nou, îţi pui o dorinţă”, îşi descrie antreprenorul Paul Nicolau, în vârstă de 27 de ani, taverna cu 130 de locuri în care îşi vinde o parte din producţia de raci. Tânărul a intrat pe o nişă neexploatată în România şi a pornit, în urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, o crescătorie de raci, într-un lac din localitatea Izvoarele din judeţul Giurgiu. În prezent, afacerea Premium Raci este formată, pe lângă crescătorie, dintr-un restaurant, contracte cu hipermarketuri şi cu o firmă din Belgia, care i-au adus venituri de peste 100.000 de euro.

    Rulota sa rustică din lemn vopsit în alb, în care se află câteva mese asortate, cu obloane la ferestre, căreia i se adaugă o terasă împrejmuită de un gard şi o bucătărie unde personajul principal – racul românesc – poate fi văzut viu, înainte de a fi servit -, şi-a găsit loc chiar printre clădirile de birouri din zona Piaţa Victoriei. ”Grecia sau casa bunicii, avem aici un loc în care fiecare intră în filmul lui”, spune Nicolau. Atmosfera de familie este completată deseori de prezenţa părinţilor: mama, contabilul firmei, şi tatăl, principalul său sfătuitor.

    După ce a renunţat la trei facultăţi şi o perioadă de cinci ani în care a coordonat echipe de vânzări în servicii de telecomunicaţii pentru RCS-RDS, Romtelecom, Nextgen şi UPC, Nicolau a simţit chemarea către antreprenoriat. Singurul lucru pe care îl ştia despre afaceri era că îşi doreşte una, prin urmare a început să se documenteze ca oricine, cu o căutare pe Google: ”Când scrii «idei de afaceri» pe Google, primeşti foarte multe rezultate din zona agricolă, care de care mai ciudate şi care îţi spun cum să te îmbogăţeşti miraculos peste noapte”.

    Dintre toate rezultatele primite, afacerea cu raci a fost singura care i s-a părut fezabilă şi care i-a atras atenţia, pentru că se lega de o amintire din copilărie: ”Când eram mic, tata mi-a adus de la pescuit un rac pe care l-am ţinut câteva zile în casă”. Fără să mai vadă între timp vreun alt rac, Nicolau s-a documentat timp de trei zile pe internet şi şi-a structurat un business plan pe o agendă pe care o mai are şi acum. Primul pas, chiar înainte de a-şi fi construit firma, a fost testarea pieţei: ”Am găsit contactul reprezentanţilor Metro, care îşi cumpărau pe atunci racii din Armenia cu un preţ de 60 lei/kg şi păreau foarte încântaţi de oferta mea”.

    A trimis apoi e-mailuri către alte firme din Europa, în urma cărora cererea de crustacee a ajuns la câteva tone. Avea să afle ulterior că specia de rac care creşte natural în bălţile din România, ”racul nobil” (Astacus Leptodactylus), este printre cele mai căutate de către europeni. Dacă la noi este interzisă popularea artificială a bălţilor, pieţele vestice sunt dominate de racii de fermă, crescuţi artificial şi care, eliberaţi în natură, sunt invazivi şi nocivi pentru cei crescuţi natural şi capturaţi ulterior, motiv pentru care specia de raci de la noi este pe cale de dispariţie în restul Europei. ”Era o resursă care creşte singură şi pe care nimeni nu a speculat-o”; prin urmare a încercat să afle mai multe despre aceasta de la Ministerul Agriculturii. ”Căutam un manual, o sursă de inspiraţie, dar nu ştiau nimic despre racii din România.”

    Nu a găsit ajutor, aşa că a plecat să fure meserie în Anglia şi Belgia, unde a petrecut câte trei zile la ferme de raci ale unor jucători renumiţi pe acestă piaţă, care au fost bucuroşi să îi împărtăşească secretele afacerii: ”Atât în Anglia, cât şi în Belgia am văzut interes pentru potenţialul României la acest capitol, ştiau despre Delta Dunării şi despre apele noastre curate”. La întoarcerea în ţară, a investit 80 de milioane de lei pentru startul afacerii. ”Mai existau două-trei bălţi propice creşterii racilor care nu erau concesionate. Am participat la o licitaţie şi am reuşit să închiriez una dintre acestea”, explică antreprenorul, care plăteşte 3.000 de euro/an pentru cele 10 hectare de baltă de unde aduce majoritatea racilor de pe mesele bucureştenilor.

  • PROGRAMUL magazinelor de Paşte

     Astfel, în perioada 11-18 aprilie, hipermarketurile Carrefour vor funcţiona între orele 07:00 (08:00) – 24:00 (23:00), magazinele Auchan între 07:00 (08:00) – 24:00 (23:00), Cora între 08:00 – 22:00 (23:00), iar Kaufland între 07:30 – 22:30 (23:00).

    În acelaşi interval, reţeaua cash&carry Metro va avea magazinele deschise între 05:00 (06:00) – 23:00, iar Selgros între 06:00-22:00.

    Supermarketurile Mega Image vor avea program între 07:30 (08:00) – 22:00 (24:00), iar Profi îşi prelungeşte programul până la ora 24:00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro