BusinessMagazin

Tag: Hidroelectrica

  • Cele mai valoroase zece companii din economie: Hidroelectrica redevine lider după trei ani de pauză, iar UiPath coboară pe doi. Urcă în top 10 Romgaz, Kaufland şi Automobile Dacia

    ♦ Două nume noi îşi fac intrarea sau reintrarea în top zece, e vorba de retailerul Kaufland şi de Automobile Dacia ♦ BCR şi BRD au ieşit din rândul „decarilor“.

    Cele mai valoroase zece com­panii din economie sunt evaluate în acest an la 218 mld. lei (44 mld. euro), în scădere cu 20% faţă de 2021. La o privire în amănunt însă, evoluţiile sunt contrastante. Mai exact, dintre cei zece jucători, cinci sunt mai „scumpi“ în acest an, însă alţi cinci valorează mai puţin.

    Liderul clasamentului, cel mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, este actorul cu cea mai bună evoluţie, valoarea companiei mai mult decât dublându-se în doar un an, la 61 mld. lei (12,4 mld. euro). Astfel, după trei ani de pauză, Hidroelectrica devine din nou cea mai valoroasă companie din România, titlu pe care l-a mai deţinut şi în perioada 2016-2018.

    Apoi, producătorul de energie a fost detro­nat de primul unicorn românesc, UiPath, care a crescut între 2019 şi 2021 precum Făt-Frumos, asensiunea culminând cu listarea la bursa de la New York, prima companie autohtonă care a ajuns în cel mai important ring bursier din lume. De atunci însă, acţiunile s-au prăbuşit, astfel că în doar un an UiPath a pierdut 71% din va­loare. Este cel mai puternic declin dintre com­paniile care se găsesc în top 100, nu doar în top 10.

    Pentru cele mai multe companii listate, nu doar pentru UiPath, ultimul an a fost ca un rollercoaster, impactul războiului, al inflaţiei şi al crizei energiei punându-şi amprenta asupra increderii investitorilor. Acest lucru se vede şi în evoluţia capitalizării (cea care dă valoarea de piaţă a unei companii dacă ea este listată) OMV Petrom – care ocupă a treia treaptă a podiu­mului – şi Nuclearelectrica. Unicul producător local de petrol şi gaze, OMV Petrom, care nu a lipsit niciodată în ultimii 17 ani de pe podiumul celor mai valoroase companii din economie, a pierdut în ultimul an 9% din valoare. Societatea Naţională Nuclearelectrica are minus 7%. Există însă şi excepţii dintre companiile de pe bursă, e cazul Romgaz, care este evaluată la 3 mld. euro, cu 2% mai sus ca în 2021. Anul acesta a fost unul bun pentru compania care a fost actorul principal în cea mai mare tranzacţie semnată în 2022 în România, scoţând din buzunare peste 1 mld. dolari pentru participaţia Exxon în Marea Neagră. Aceasta este, de departe, cea mai mare sumă plătită vreodată de o firmă românească pentru a face o achiziţie. Condiţiile actuale de piaţă par a fi favorabile Romgaz, profitul net aproape dublându-se în acest an, iar cifra de afaceri majorându-se de peste trei ori. În acest context, cel mai mare producător de gaze din România urcă trei poziţii în clasament, până pe locul 5.

    Două nume noi îşi fac intrarea sau reintra­rea în top zece, e vorba de retailerul Kaufland şi de Automobile Dacia. BCR şi BRD au ieşit din rândul „decarilor“, coborând pe locurile 11 şi respectiv 16. Integral, top 100 cele mai valoroase companii din economie va fi dezvăluit în perioada următoare, când ZF va lansa cea de-a 17-a ediţie a catalogului cu acelaşi nume, realizat alături de BT Capital Partners şi Veridio.

    Evaluarea actorilor din top 100 cele mai valoroase companii din economie se face în două moduri. În ceea ce priveşte firmele nelistate, calculul se realizează pe baza rezultatelor financiare din anul anterior (2021 în cazul de faţă), dar şi în funcţie de evenimentele din acest an care au implicat fiecare firmă în parte, piaţa pe care ea activează şi economia în ansamblul său. La companiile listate, se ia în calcul capitalizarea bursieră.

    Acest catalog este un instrument de bază ce nu ar trebui să lipsească de pe mesele marilor investitori, de pe mesele analiştilor şi economiştilor. Nu întotdeauna cele mai mari companii ca cifră de afaceri sunt şi cele mai valoroase, aşa că analiza ZF, BT Capital Partners şi Veridio este cu atât mai importantă, fiind un produs unic şi un punct de pornire pentru toţi actorii interesaţi de piaţa de M&A, dar şi de economia locală în ansamblul său.

    Ian Goldin, profesor la Oxford, a vorbit despre globalizare la Gala ZF 24 de ani: Avem nevoie de mai multă globalizare bună, dar şi de un alt aspect al globalizării: avem nevoie de mai multă coordonare politică şi mai mult angajament. În acelaşi timp, există multe alte aspecte ale globalizării care trebuie oprite: trebuie oprită pandemia, trebuie să oprim schimbările climatice, trebuie să oprim crizele financiare, terorismul. Avem nevoie de mai multă reglementare şi control asupra globalizării.

     

    Citiţi pe zf.ro şi în ediţia de luni 28 noiembrie 2022 a Ziarului Financiar declaraţiile lui Ian Goldin la Gala ZF 24 de ani

  • Ministerul Finanţelor cere acţionarilor Fondului Proprietatea să voteze listarea Hidroelectrica doar la Bursa de la Bucureşti şi vrea ca banii din IPO să fie distribuiţi sub dividend special în maxim trei luni

    În calitate de acţionar minoritar, cu o participaţie de aproape 6%, Ministerul Finanţelor cere acţionarilor Fondului Proprietatea, printre care fonduri de pensii Private Pilon II, americanii de la Silver Point Capital, fonduri mutuale, să voteze listarea Hidroelectrica doar la Bursa de la Bucureşti iar banii de pe urma ofertei publice să fie distribuiţi sub formă de dividend special în maximum trei luni.

    Astfel într-un document semnat de Adrian Câciu, ministrul de resort, Finanţele cer introducerea pe ordinea de zi a AGA din 15 noiembrie 2022 listarea Hidroelectrica doar la Bucureşti şi repartizarea de dividende. Pe 15 noiembrie Fondul Proprietatea cheamă acţionarii pentru a aproba printre altele listarea Hidroelectrica pe “una sau mai multe pieţe reglementate şi/ sau echivalente şi/sau orice alt loc de tranzacţionare din România şi/sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi/sau dintr-un stat terţ”.

    FP îşi evaluează deţinerea de 20% la Hidroelectrica la aproximativ 12,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o evaluare de aproximativ 63 mld. lei pentru toată compania. Cele mai recente date agregate de ZF arată că fondurile Pilon II au aproximativ 30% din capitalul social al FP, fiind cei mai mari acţionari.

     

     

  • România se închide. Consumul de energie din septembrie a scăzut cu 8%, amintind de criza din 2009. Pe 28 august, doar 25% din toate unităţile de producţie injectau energie în sistem. În rest, România a ajuns să aibă energie doar pe hârtie

    Capacitatea de producţie de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montaţi 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. 

    ♦ Datele privind evoluţia consumului de energie din iulie şi până în prezent au ajuns să fie informaţii privilegiate, spun reprezentanţii Transelectrica, dar cifrele analizate de ZF arată scăderi care amintesc de criza financiară din 2009 ♦ Dincolo de scăderea consumului însă, ceea ce este şi mai alarmant este starea sistemului naţional de producţie ♦ Pe 28 august, de exemplu, din cei peste 15.600 MW pe care România îi are în sistemul de producţie, au funcţionat numai 3.921 MW, unu dintre trei becuri fiind aprinse de importuri.

    „E un noroc că mai merg şi acei 3.900 MW“, spune Valeriu Binig, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi din domeniul energetic. Pe data de 28 august, un reactor al centralei de la Cernavodă nu funcţiona, vântul nu bătea, Hidroelectrica este afectată de secetă, astfel că din miile de MW pe care România îi are pe hârtie, mergeau doar 25%.

    Capacitatea de producţie de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montaţi 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. Rezultă circa 15.600 MW de capacitate netă în producţia de energie. Fiecare sursă de producţie a energiei funcţionează însă la un anumit randament. De exemplu, pentru centralele eoliene randamentul este de circa 25-30%, doar centrala de la Cernavodă putând injecta în sistem energie la un randament aproape de 100%.  În zilele în care vântul nu bate şi cu un an secetos ca acesta, România este forţată să importe energie pentru a ţine becurile aprinse în contextul unei lipse cronice de investiţii noi în sistem. „Pe zona de cărbuni este problema foarte mare pentru că pur şi simplu unităţile nu mai au cantităţile necesare pe care să le ardă“, explică Binig.

    Peisajul energetic actual este greu de crezut, mai ales în contextul în care fiecare guvernare şi-a propus să facă din România un hub energetic. În realitate, de trei ani de zile România nu mai este capabilă să-şi asigure consumul de energie. În ultimul deceniu, România nu numai că nu a reuşit să-şi majoreze capacitatea de producţie de energie electrică, dar nici măcar nu a putut să o păstreze constantă, închizând unităţi fără a pune nimic în loc.

    Mai departe, din anii 90, statul român nu a mai construit nimic de la zero în domeniul energetic, singurele investiţii noi fiind realizate de investitorii privaţi.

    Pe partea de consum lucrurile sunt la fel de alarmante, şocul preţurilor mari, alimentat şi de deficitul de producţie, fiind tot mai vizibile. Potrivit calculelor făcute de ZF, în iulie şi august consumul de energie a scăzut cu 7% pentru ca în septembrie cererea de energie din România să se restrângă cu 8%. Procentele amintesc de contracţia cu 10% a cererii de energie din 2009, an în care economia locală a fost lovită din plin de criza financiară globală. Transelectrica, transportatorul naţional de energie, a precizat că datele legate de consum sunt informaţii privilegiate care vor face obiectul raportului financiar pe care compania îl pregăteşte pentru cel de-al treilea trimestru al anului.

    Scăderile calculate de ZF, care indică o contracţie a cererii de energie cu 7,5% pentru al treilea trimestru, vin după ce în primul semestru al anului cererea de energie a scăzut cu 5%. Scăderea vine din ambele sectoare, atât rezidenţial, cât şi industrial, arată datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valabile însă numai pentru perioada ianuarie-mai. În al treilea trimestru, scăderea este şi mai accentuată.

    „Ştiau ce va urma din septembrie, aşa că au început să taie din consum“, spune un specialist din sector în legătură cu comportamentul consumatorilor industriali. Până la 1 septembrie, toţi consumatorii noncasnici din România, cu câteva excepţii, au primit energia la un preţ plafonat, lucru care a dispărut pentru majoritatea industriilor de la 1 septembrie. Chiar şi cu energia plafonată însă, scumpirile s-au făcut în valuri, un exemplu fiind evoluţia preţurile din industria alimentară, de exemplu.

    Problema este că din cauza contextul actual şi al multiplelor schimbări legislative, investiţiile în proiecte de producţie de energie noi nu au fost lansate, excepţie făcând zona de energie solară. Şi aici însă, abia la nivelul anului 2024 se vor vedea investişii semnificative. Până atunci, România va mai bifa ani de dependenţă de importurile de energie.

  • Fondul Proprietatea vrea să lanseze cel mai mare program de răscumpărări de acţiuni din istoria BVB cu banii din IPO-ul Hidroelectrica: pune la bătaie 6,5 mld. lei. Indiciu pentru posibila diminuare a ofertei de listare a „perlei“ energiei

    ♦ Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze programul de răscumpărare plus listarea Hidroelectrica.

    Până la 55% din propriile acţiuni intenţionează Fondul Proprie­tatea (FP) să-şi răscumpere în anul 2023, în cel mai amplu astfel de program din istoria Bursei de Valori Bucureşti şi care va fi susţinut de pe urma ofertei publice de listare (IPO) a Hidroelectrica, arată datele din convocatorul acţionarilor.

    Astfel, Fondul Proprietatea pune la bătaie circa 6,5 mld. lei la preţurile de tranzacţionare de astăzi, sumă care este însă la jumătate faţă de cât ar încasa de pe urma vânzării întregii deţineri de 20% din Hidroelectrica, ceea ce ar putea indica şi o eventuală diminuare a pachetului pe care vrea să-l vândă.

    Iar asta mai ales în contextul în care restricţiile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) cu privire la cât ar putea vinde FP din acţiunile Hidroelectrica pe o bursă externă sunt în vigoare în pofida criticilor din partea Fondului.

    Desigur, pe lângă răscumpărări, ar mai fi şi scenariul unor dividende suplimentare, pe care de altfel mulţi investitori le aduc în discuţie, însă programul de răscumpărări este preferat întrucât în primul rând vine cu avantajul fiscal de a fi scutit de plata impozitului. Cel mai probabil, posibila remunerare cu dividende suplimentare ar putea fi anunţată după încheierea IPO  Hidroelectrica, deci undeva în primăvara lui 2023.

    Pe baza celei mai recente evaluări a KPMG, 20% din Hidroelectrica înseamnă o ofertă de vânzare de acţiuni de 12,5 mld. lei,  15% înseamnă circa 9 mld. lei. Totul va depinde însă de decizia consorţiului de intermediere, din care potrivit informaţiilor ZF fac parte nume de calibru precum Erste, Citi, UBS, JP Morgan. FP încă ţine la secret numele băncilor care lucrează la listarea Hidroelectrica argumentând restricţiile impuse de avocaţi.

    Astfel, după răscumpărarea acestor acţiuni, Fondul Proprietatea le va anula, pentru ca FP să nu devină cel mai mare acţionar al FP, iar cash-ul va fi îndreptat către investi­tori. Cei din urmă speră însă şi la dividende, po­trivit unor discuţii ale ZF cu investitori de calibru ai FP.

    În ultimii ani Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţii consistente la companii precum Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet şi a vândut puternic la OMV Petrom, acolo unde în prezent mai are 3%. Deţinerea Hidroelectrica reprezintă 70% din activul net al Fondului Proprietatea.

    Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze începerea programului de răscumpărare a 3,5 miliarde de acţiuni la un preţ minim de 0,2 lei şi unul maxim de 3 lei. Miercuri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,866 lei. Fondul are circa 6,4 miliarde de acţiuni.

    Vânzarea participaţiei de 19,94% din Hidroelectrica în cadrul unei oferte publice secundare sau în orice alt mod decis de către administratorul unic va fi, de asemenea, supusă votului acţionarilor.

    La începutul anului 2021 acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat ca durata de funcţionare a fondului să fie până la 31 decembrie 2031, dar poate fi prelungită de AGEA cu perioade suplimentare de câte cinci ani.

    Fondul are 12 mld. lei capitalizare. În 2022 acţiunile au minus 6% pe o bursă în scădere cu 13%.

  • BREAKING. Care sunt băncile angajate să vândă Hidroelectrica, o tranzacţie de 2 miliarde de euro

    Fondul Proprietatea a angajat grupul de bănci care să vândă acţiunile pe care le deţine la Hidroelectrica – 20%, o tranzacţie de aproape 2 miliarde de euro.

    Conform unor surse din piaţă, consorţiul pentru IPO este format din:

    Global Manager: 

    • Citi
    • Morgan Stanley
    • Erste
    • Jefferies 

    Joint Manager:

    • Bank of America
    • Barclays
    • UBS
    • UniCredit
    • Wood 

    Co-lead Manager:

    • Banca Transilvania- BCTP
    • Swiss Capital 

    Oficial, Fondul Proprietatea nu a dorit să dezvăluie consorţiul de bănci care se va ocupa de IPO, respectiv vânzarea acţiunilor deţinute la Hidroelectrica  printr-o ofertă publică.

    Fondul Proprietatea are ca bancă de investiţie pe cei de la Rotschild.

     

  • Este oficial: Hidroelectrica va plăti dividende de 3,8 mld. lei în 2021. Ministerul Energiei aprobă propunerea companiei de 2,8 mld. lei dar şi solicitarea Fondului Proprietatea de 1 mld. lei

    Pe 28 aprilie 2022 Ministerul Energiei – în calitate de acţionar majoritar, şi Fondul Proprietatea, acţionar cu 20%, au aprobat ca Hidroelectrica – cel mai mare producător de energie electrică din România, să repartizeze 3,8 miliarde de lei sub formă de dividende. Astfel statul român va lua 3 mld. lei iar FP circa 800 mil. lei.

    Ministerul Energiei a fost de acord cu propunerea Hidroelectrica de a distribui 2,8 miliarde de lei din profitul pe 2021 dar a votat şi solicitarea prin care FP cerea 1 mld. lei din rezerve.

    Dividende speciale ale Hidroelectrica vor fi plătite până la 30 septembrie 2022.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al României, fiind de altfel şi cea mai profitabilă companie de stat, şi-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 7,4 miliarde de lei, în urcare cu 11% faţă de cele realizate în 2021, în timp ce profitul net este estimat la 2,9 mld. lei, minus 8% faţă de cel de 3,16 mld. lei din 2021.​

     

     

  • Cea mai recentă evaluare a Hidroelectrica: 10 miliarde de euro, în creştere cu 1 miliard de euro în doar două luni

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al României şi cea mai mare companie de stat, este evaluată la 50 miliarde de lei (10 mld. euro) de către acţionarul minoritar Fondul Proprietatea în cel mai recent raport de evaluare, aferent lunii martie şi publicat vineri la Bursa de la Bucureşti, în creştere cu 5 mld. lei (1 mld. euro) faţă de evaluarea precedentă, cea din februarie 2022.

    Cu alte cuvinte, evaluarea Hidroelectrica, publicată de FP pe baza calculelor KPMG şi prin prisma deţinerii de 20%, s-a majorat cu 10% în doar două luni, perioadă de timp în care Ministerul Energiei a aprobat listarea companiei pe piaţa de capital. La o evaluare de 50 mld. lei şi pe baza rezultatelor din 2021, respectiv 6,7 mld. lei venituri şi 3,1 mld. lei profit net, compania are un multiplu de 7,4 ori veniturile şi unul de 16 ori profitul net.

    “Pentru calculul valorii activului net la data de 31 martie 2022 pentru Fondul Proprietatea SA, metoda de evaluare utilizată pentru evaluarea investiţiei a rămas aceeaşi, respectiv Valoare justă (Valoare pe baza raportului de evaluare)/acţiune, dar raportul de evaluare a fost actualizat cu cel mai recent discount pentru lipsa marketabilităţii (DLOM) estimat de KPMG România conform aprobării acţionarilor pentru listarea companiei la bursă”, se arată în raportul publicat de FP la BVB.

    KPMG evaluează deţinerea de 20% a Fondului Proprietatea la 9,9 mld. lei la final de martie 2022, în creştere de la 9 mld. lei de la evaluarea precedentă, cea din februarie, adică un impact asupra VAN de plus 6,5%.

    Metoda de evaluare pentru Hidroelectrica este realizată prin aplicarea metodei de piaţă bazată pe multiplul de EBITDA derivat din analiza companiilor comparabile cotate pe piaţa de capital,  actualizată cu cel mai recent discount estimat conform aprobării acţionarilor pentru listarea companiei la bursă.

    ZF a scris recent că FP solicită 1 miliard de lei (200 mil. euro) sub formă de dividende speciale din rezultatul reportat al companiei de stat, o astfel de mişcare fiind o practică obişnuită a Fondului în ultimii ani de zile, una cu care Ministerul Energiei a fost de acord.

    Pe de altă parte, Hidroelectrica vrea să-şi remunereze cei doi acţionari – statul român (80%) şi FP (20%) cu 2,8 miliarde de lei din profitul net de 3 miliarde de lei realizat în anul 2021.

    Astfel, Hidroelectrica ar putea plăti anul acesta dividende de circa 3,8 miliarde de lei, din care 760 mil. lei vor merge la Fondul Proprietatea iar restul de circa 3 mld. lei la statul român în calitate de acţionar majoritar.

    Compania şi-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 7,4 miliarde de lei, în urcare cu 11% faţă de cele realizate în 2021, în timp ce profitul net este estimat la 2,9 mld. lei, minus 8% faţă de cel de 3,16 mld. lei din 2021.​

     

  • Hidroelectrica, rezultate record în 2021: afaceri mai mari cu 63% la 6,3 mld. lei şi EBITDA de 4,7 mld. lei, în creştere cu 71%. Compania are cash de 3,4 mld. lei

    Pe fondul exploziei preţului mediu de vânzare al energiei electrica şi ca urmare a unei cantităţi mai mari de energie electrică vândută, Hidroelectrica – cel mai mare producător de energie din România, a încheiat 2021 cu rezultate istorice record şi cu cea mai ridicată evaluare de până acum, aproximativ 45 mld. lei.

    Astfel, compania la care statul român are 80% iar Fondul Proprietatea 20% a raportat pentru 2021 afaceri de 6,3 miliarde de lei, mai mari cu 63% faţă de anul precedent, şi un profit operaţional (EBITDA) de 4,7 mld. lei, plus 71%, potrivit raportului anual publicat luni de Fondul Proprietatea. În raport nu se menţionează valoarea profitului net al Hidroelectrica.

    “Conform managementului, în cursul anului 2021 Hidroelectrica a înregistrat la nivel neconsolidat o cifră de afaceri preliminară de 6.329,9 milioane Lei, în creştere cu 64,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi EBITDA de 4.644,5 milioane Lei în creştere cu 71,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, potrivit FP.

    “În cursul perioadei, energia electrică totală vândută de Hidroelectrica a atins 17,12 TWh, în creştere cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent din care energia electrică vândută din producţie proprie a ajuns la 16,51 TWh, în creştere cu 13,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Preţul mediu realizat de vânzare a energiei electrice a fost de 336,9 Lei/MWh, în creştere cu 57,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La sfârşitul lunii decembrie 2021, poziţia de numerar a companiei se ridica la 3,36 miliarde Lei”.

    Scumpirile accelerate din energie, care se reflectă în mare parte în cea mai ridicată inflaţie din ultimul deceniu, au determinat ca evaluarea Hidroelectrica să urce cu aproximativ 513 milioane de euro într-o singură lună, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, Fondul Proprietatea evaluează la 31 ianuarie 2022 deţinerea la Hidroelectrica la 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), comparativ cu 8,5 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro) la final de 2021, potrivit datelor agregate de ZF din rapoartele de la Bursa de la Bucureşti.

    Cu alte cuvinte, evaluarea Hidroelectrica s-a majorat într-o singură lună de la 42,6 miliarde de lei (9 mld. euro) la aproximativ 45,2 mld. lei (8,5 mld. euro), aşadar o creştere de 2,5 mld. lei (513 mil. euro), respectiv 6%.

     ​

     

  • Pregătiţi-vă banii, aşteptarea a luat sfârşit: 15% din Hidroelectrica vin la Bursa de Valori Bucureşti într-o ofertă record de 6,5 miliarde de lei

    ♦ Compania, evaluată la 43 mld. lei ♦ O astfel de ofertă va atrage şi investitori străini de calibru, dar probabil ar presupune şi o listare duală ♦ Cea mai mare listare de până acum este cea a Electrica, de 1,95 mld. lei din 2014.

    Cea mai mare şi aştep­tată listare de acţiuni la Bursa de Valori Bucu­reşti, a perlei coroanei siste­mu­lui energetic ro­mâ­nesc, respectiv compania de stat Hi­dro­electrica, prinde contur în con­tex­tul în care ministrul energiei a anun­ţat că Fondul Proprietatea va vinde cel puţin 15% din acţiuni fără a fi nevoie ca statul român să i se alăture.

    Astfel, o deţinere de 15% din Hi­dro­electrica ar însemna o ofertă de aproximativ 6,5 miliarde de lei (1,3 mi­liarde de euro), de trei ori peste cea de 2 miliarde de lei a Electrica în 2014 şi care şi până astăzi deţine recordul de cea mai mare IPO din România. Iar o astfel de ofertă va atrage cu siguranţă atenţia investito­rilor străini de calibru, dar ar presu­pune probabil şi o listare duală, precum Londra.

    „Interdicţia Parlamentului nu ne permite să lansăm IPO-ul, dar susţinem listarea întregii participaţii a Fondului (la Hidroeletrica- n.red.) sau a unei părţi din ea, cel puţin 15%, la Bursa de Valori Bucureşti“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei, citat de agenţia de presă Thomson Reuters.

    Cu 66% a urcat evaluarea Hidroelectrica în anul scumpirilor record la energie, de la 25,6 mld. lei la 42,6 mld. lei în decembrie 2021, de invidiat chiar şi pentru unele com­panii listate la Bursa de Valori Bucu­reşti. Ministrul vorbeşte de o listare „cât de curând posibil“.

  • Ministrul Energiei a declarat miercuri, după şedinţa de Guvern, că nu cunoaşte oferta Hidroelectrica pentru clienţii non-casnici, şi că o cunoaşte doar pe cea pentru casnici

    “O ştiu pe cea pentru consumatorii casnici, de 68 de bani/MW”, a precizat ministrul.

    Pe site Hidroelectrica are o ofertă pentru casnici de 0,25 lei/kWh, până la data de 31 martie.

    Hidroelectrica a venit, conform e-nergia.ro, cu o ofertă de 3.333 de lei/MWh, de peste cinci ori mai mare faţă de preţul cu care vinde la casnici.

    Ministerul Energiei este principalul acţionar al Hidroelectrica, cu 80,0561% din acţiuni, Fondul Proprietatea deţinând 19,9439%.

    Conform Asociaţiei Energia Inteligentă, creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevenţelor pentru gaze la preţurile de la Viena a determinat o creştere a venituriulor din redevenţe cu cca. 500%, iar creşterea preţurilor a determinat creşterea veniturilor din TVA cu cca. 48%. „Probabil asta explică baloanele de săpun aruncate pe piaţă de autorităţi, promovând scandaluri şi inventând vinovaţi: preţurile la energie nu au crescut, explicaţia privind facturile mari ni se spune că se datorează greşelilor distribuitorilor/furnizorilor.  

    Gazprom este vinovat de preţurile mari din România, chiar dacă contractul de import gaze încheiat cu aceştia, în luna aprilie 2021, conform raportului privind piaţa de gaze al ANRE arată că preţul de achiziţie al gazelor este de 73,38 lei/MWh, adică sub preţul din acel moment de pe BRM 73,61 lei/MWh. Preţul gazelor urmează să scadă după punerea în funcţiune a Nord Stream2, o afirmaţie care poate să fie valabilă Germania, Austria, dar nu şi pentru România….Autorităţile vorbesc de nişte ”vinovaţi inventaţi”, ascunzând în fapt principalul câştigător al scumpirilor – Statul Român şi în fapt convenindu-i postura de a încasa foarte mulţi bani de pe urma consumatorilor”, scrie într-o analiză Dumitru Chisăliţă, preşedintele asociaţiei.