BusinessMagazin

Tag: graficul saptamanii

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Zona euro, codaşa economiei mondiale

    Potrivit estimării FMI, SUA vor realiza o creştere a PIB de 1,7% în 2013 şi de 2,7% la anul, în condiţiile unei relaxări a austerităţii fiscale, iar Japonia va reuşi să atingă 2% anul acesta, ca efect al stimulentelor guvernamentale, respectiv o creştere de cca 1,2% la anul.

    Economia Europei de Est va creşte cu 2,2% anul acesta şi cu 2,8% la anul, în timp ce economiile emergente şi în curs de dezvoltare vor genera o creştere de ansamblu de 5%, respectiv 5,4%. Ieftinirea materiilor prime va afecta performanţa BRICS, în timp ce economia Chinei va menţine o rată de creştere de 7,7-7,8%.

    Pentru România, raportul FMI nu include o prognoză separată, însă cea mai recentă prognoză în vigoare estimează o creştere economică de 1,6% în acest an şi de 2% în 2014.

    Raportul ia în calcul o creştere economică mondială de 3,1% în 2013 şi de 3,8% în 2014, mai slabă faţă de cea estimată în raportul din aprilie (3,3% în 2013 şi 4% în 2014).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze tot mai bune pentru 2013

    Conform Erste, eforturile de consolidare fiscală de până acum oferă autorităţilor un respiro binevenit, iar ING notează că, în ciuda faptului că motorul cererii interne nu şi-a revenit, exporturile au mers bine, contribuind la reducerea deficitului comercial la 1,7 mld. euro în primele patru luni, de la 2,6 mld. euro anul trecut.

    Expansiunea exporturilor în afara spaţiului UE a contribuit în proporţie de 55% la ajustarea deficitului comercial, remarcă ING, ceea ce înseamnă că un factor de risc luat în considerare  regulat de analişti pentru economiile estice – dependenţa de exporturile către zona euro – a putut fi depăşit.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Industria şi construcţiile, bilanţ bun în iunie

    Cererea insuficientă şi blocajul financiar au fost invocate ca principali factori de limitare a activităţii. O deteriorare a aşteptărilor a fost consemnată în industriile metalurgică, extractivă şi producătoare de mijloace de transport, în timp ce estimări optimiste au exprimat managerii companiilor din industriile de prelucrare a petrolului, furnizoare de materiale de construcţii, IT&C, dar şi în industria textilă, de confecţii şi încălţăminte, sectoare care aveau aşteptări negative în sondajul din luna mai.

    Volumul comenzilor adresate industriei era aşteptat să consemneze un avans modest, generat de comenzi pentru export mai mari decât în luna mai.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Relansarea creditării în Est se amână

    Băncile au relaxat standardele de creditare la împrumuturile imobiliare şi au încetat să le mai înăsprească pe cele la împrumuturile de consum şi pentru companii, dobânzile practicate de băncile centrale au scăzut, cu consecinţe pozitive în dobânzile bancare, astfel încât cererea de credit a crescut uşor.

    În acelaşi timp însă, creditele neperformante au rămas la un nivel ridicat, ajungând la “niveluri îngrijorătoare” de peste 15% din total în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia în T4 2012. Provizioanele constituite de bănci pentru credite neperformante acopereau, tot atunci, cca 50% din acestea, dar cu oscilaţii regionale mari, de la o acoperire de 33% în cazul Estoniei la 87% în cazul României.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Consumul privat, noua cheie a redresării Estului

    În majoritatea ţărilor din zonă, cererea internă va fi frânată de austeritatea fiscală şi de stagnarea creditării. Fără o redresare solidă şi durabilă a zonei euro, investiţiile private nu sunt aşteptate să contribuie semnificativ la creşterea economică, iar compensarea lor prin investiţii publice cu fonduri europene va fi insuficientă. În ciuda presiunilor inflaţioniste slabe şi a creşterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, consumul privat va rămâne redus atâta vreme cât piaţa muncii nu-şi revine, susţine instituţia.

    Banca Mondială precizează că Ţările Baltice, România şi Bulgaria vor fi excepţii în peisajul general, întrucât aici consumul privat va rămâne un motor important de creştere a PIB.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum a ajuns Letonia să intre în zona euro

    “După recesiunea adâncă din 2008-2009, Letonia a adoptat măsuri de reformă susţinute de programul de asistenţă cu UE şi FMI, iar efectele s-au văzut: Letonia este aşteptată să fie economia cu cea mai rapidă creştere din UE în acest an”, a spus Olli Rehn, vicepreşedintele CE pentru afaceri economice şi monetare.

    Letonia a fost una dintre cele mai grav afectate economii europene în urma crizei, cu o scădere totală a PIB de 25% între 2008 şi 2010, iar ajustarea fiscală a statului leton a fost deosebit de dură, în total de 16,3% din PIB între 2008 şi 2011. Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 1,2% din PIB, mult sub plafonul de 3% din PIB cerut de UE, iar datoria publică este de 40,7% din PIB, sub plafonul admis de 60%. Media inflaţiei pe 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013) a fost de 1,3%. În februarie 2009, Letonia a încheiat cu FMI şi UE un acord de credit în valoare de 7,5 mld. euro, rambursat integral anul trecut, cu aproximativ trei ani înainte de termen.

    Economia Letoniei a crescut cu 5,6% în 2012, iar CE estimează o creştere de 3,8% în acest an şi de 4,1% în 2014, susţinută de exporturi, ceea ce va permite menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Prognoza CE indică şi o reducere a şomajului de la 14,9% în 2011 la 13,7% anul acesta şi 12,2% în 2014.

    Estonia, vecina baltică, a adoptat euro în 2011, iar Lituania are ca ţintă aderarea în 2015.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum s-au ieftinit locuinţele

    Băncile au raportat în primul trimestru o cerere constantă de credite imobiliare noi, contrar aşteptărilor de reducere a acesteia, iar pe termen scurt prognozează o evoluţie similară a cererii de credite pentru cumpărarea de terenuri şi locuinţe. Gradul mediu de îndatorare s-au modificat foarte puţin, situându-se în jur de 47% pentru creditele nou acordate, respectiv 50% la nivelul întregului portofoliu de credite imobiliare.

    Apartamentele cu două camere vor rămâne şi în perioada următoare vedetele pieţei imobiliare, cu aproximativ 33% din numărul total de tranzacţii planificate, urmate de apartamentele de 3 camere, cu 21% din numărul de tranzacţii, respectiv de vile/case, cu 15% din numărul tranzacţiilor, conform unui studiu efectuat de BCR împreună cu peste 200 de parteneri agenţii şi dezvoltatori imobiliari.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mai scade leul?

    Analiştii estimează în general că evoluţia leului, care a corespuns în ultimele luni atât cu tendinţa globală de creştere a apetitului pentru risc, cât şi cu interesul ridicat al investitorilor pentru titlurile româneşti, ar putea fi influenţată negativ de perspectiva ca Rezerva Federală să încheie programul curent de relaxare monetară, ducând astfel indirect şi la scăderea interesului pentru plasamente în active româneşti. Leul s-a apreciat cu 3% de la începutul lunii aprilie până la jumătatea lui mai, spre 4,30, însă a pierdut apoi din atractivitate.

    “Fluxurile slabe de capital în economia reală (investiţii străine directe, credite) susţin scenariul unui curs între 4,35 şi 4,40 lei/euro în următoarele trimestre”, cred analiştii Raiffeisen Bank România, adăugând că ponderea mare a nerezidenţilor pe piaţa titlurilor de datorie ar putea induce în continuare volatilitate pe piaţă.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum ne comparăm la creditare cu vecinii din Est

    Băncile străine au încetat să mai retragă fonduri din cea mai mare parte a regiunii, deşi în Europa de Sud-Est şi în ţările considerate nesigure pentru investitori această tendinţă a continuat. Creditarea rămâne însă frânată de vulnerabilităţile bilanţului băncilor, respectiv calitatea slabă a activelor şi disproporţia dintre stocul de credite şi cel de depozite, iar creditele neperformante au continuat să crească în Ungaria, România, Slovenia, Ucraina şi în cea mai mare parte a ţărilor sud-est-europene.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Numai IMM din Spania sau Italia să nu fii

    Draghi a asigurat că banca va continua furnizarea de lichiditate ieftină pe termen lung băncilor cel puţin până în iulie 2014, ceea ce ar trebui să fie liniştitor pentru instituţiile financiare afectate de criză. El a repetat că banca e gata să reducă în iunie ratele dobânzilor la depozite, ca una dintre opţiunile posibile de relaxare monetară; faptul că euro s-a depreciat, evident, după anunţul său a fost interpretat pur şi simplu ca o tentativă de a mai scădea din valoarea euro.

    Fapt e că, dincolo de astfel de speculaţii, economia reală suferă în continuare: BCE a anunţat că e abia în stadiul dinainte de a începe consultări cu CE, BEI şi alte instituţii, spre a pune la punct până în iunie un plan de reducere a disparităţii între dobânzile la creditele pentru IMM pe ansamblul zonei euro.