Tag: Georgia

  • Curăţa podelele unei fabrici, iar acum a devenit miliardar. Are o vilă de 30 de milioane de lire sterline şi colecţionează tablouri şi animale exotice

    Fostul prim ministru al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, şi-a făcut averea în anii 90 în Rusia, imediat după destrămarea URSS. Iar acum bărbatul de 59 de ani are o avere estimată de 5,2 miliarde de dolari, informează Daily Mail.

    Acesta a început vânzând computere şi telefoane în Rusia. Dar averea şi-a făcut-o în industria prelucrarii metalelor şi din banking.  De-a lungul timpului şi-a vândut afacerile şi a investit banii în aur şi în diferite stocuri de acţiuni. “A cumpărat firme de care nu avea nimeni nevoie pentru zeci de milioane de dolari apoi le-a vândut cu sute de milioane” , se arată în presa străină. Bidzina Ivanishvili s-a întors în ţară în 2003, iar acum este cel mai bogat om din Georgia. Ivanishvili  deţine un domeniu inspirat din filmele cu James Bond, o vilă de 10.000 de metri pătraţi evaluată la 30 de milioane de lire sterline.

    Casa este amplasată pe un deal în TIbilis şi este construită aproape în întregime doar din metal şi sticlă, iar la intrare un majordom te întâmpină cu replica “Welcome to the James Bond house”. Complexul a fost realizat de arhitectul japonez Shin Takamatsu şi are o pişcină interioară, iar două etaje sunt realizate în întregime din sticlă. Dacă asta nu era îndeajuns, pereţii sunt decoraţi cu unele dintre cele mai preţioase opere de artă.  El are o colecţie de artă în valoare de 1 miliard de dolari, printre care se află şi Dora Maar cu pisica, tabloul lui Picasso pe care l-a achiziţionat la licitaţie pentru 95 de milioane de dolari.

    Într-un alt domeniu, cu vedere la Marea Neagră, Bidzina Ivanishvili şi-a construit propria grădină zoologică, unde deţine mai multe animale exotice precum: zebre, păsări flamingo, pinguini, papagali, chiar şi rechini.

    Ivanishvili s-a născut într-o familie săracă, iar pentru a face bani a curăţat podelele unei fabrici. În prezent, are patru copii, trei băieţi şi o fată, dintre care doi băieţi sunt albinoşi. Unul dintre ei, Bera Ivanishvili, este un rapper cunoscut în Georgia, şi a lansat o melodie “Georgian Dream” pentru a susţine candidatura tatălui său. El a câştigat alegerile şi a fost prim-ministru timp de un an de zile, apoi a demisionat, zicând că a realizat ce şi-a propus, reformarea sistemului politic din Georgia.  

     

  • Eurodeputat lituanian: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia ar trebui să creeze un batalion comun

    “Înainte de a adera la NATO, noi am intensificat cooperarea regională şi am creat batalioane comune: a existat un batalion format din militari lituanieni şi polonezi, altul format din militari lituanieni, letoni şi estoni”, a declarat Landsbergis pentru postul Ziniu Radijas.

    “Cred că şi Ucraina, R.Moldova şi Georgia ar putea coopera în acest mod, demonstrând că pot privi mai departe de interesele naţionale”, a adăugat Gabrielius Landsbergis.

    Eurodeputatul lituanian, membru al Partidului Popular European (centru-dreapta), i-a prezentat ideea ministrului ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin.

  • Coordonează activităţile de supply chain din România şi alte şapte state

    Claudiu Conţanu are o experienţă de 10 ani în industria de petrol şi gaze, din care peste 2 ani în Elveţia, şi acum coordonează activităţile de supply chain din România, Bulgaria, Georgia, Ucraina, Moldova, Franţa, Spania şi Elveţia.

    Poziţia ocupată de Conţanu a fost creată în 2011 pentru optimizarea întregului value chain al KMG International – din momentul încărcării materiilor prime, transferul acestora către cele 3 unităţi de producţie (rafinăria Petromidia Năvodari, rafinăria Vega Ploieşti şi divizia de petrochimie) şi până la livrarea şi vânzarea produselor finite în 15 ţări – subsidiarele grupului din România, Moldova, Georgia, Bulgaria, Ucraina, Turcia şi parteneri din regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane.

    Principalele sale responsabilităţi vizează planificarea şi achiziţia necesarului de materii prime (ţiţei, componente bio sau alte materii prime secundare), alinierea şi îmbunătăţirea procesului de producţie pentru obţinerea de produse petroliere cu valoare adăugată mare, eficientizarea canalelor logistice (naval, rutier, feroviar) şi a capacităţilor de depozitare/transfer carburanţi şi produse secundare.

    Performanţele atinse de divizia condusă de Conţanu în 2014 sunt strâns legate de recordurile istorice obţinute de rafinăria Petromidia – procesarea a peste 5 milioane de tone de materii prime, creşterea producţiei de motorină la 2,43 milioane tone, îmbunătăţirea randamentelor pentru motorină – 48,8% –  şi a celor pentru produse albe – 85,7%, dar şi scăderea costului de procesare până la 21,2 USD/tonă.

    De asemenea, în acord cu programul lansat de grup în 2013 pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea întregului flux de operaţiuni – „Change for good“ -, divizia de Supply Chain a reuşit anul trecut o reducere cu 5% a costurilor de logistica şi cu 10% a pierderilor de produse petroliere.

    La nivelul KMG International, peste 620 de angajaţi sunt implicaţi zilnic în activităţi de supply chain. Aceştia au gestionat în 2014 circa 550 de nave ce au tranzitat porturile Midia şi Constanţa (descărcare materii prime/încărcare produse petroliere finite), 670 de trenuri ce au plecat din rafinărie către cele 7 depozite ale companiei din România, volumul de produse petroliere şi materii prime ridicându-se la peste 8,5 milioane tone. 

  • ÎNGRIJORARE la Bucureşti: “Ultimele evoluţii au potenţial destabilizator substanţial”

    Reacţia de la Bucureşti intervine la scurt timp după ce Uniunea Europeană a trimis un avertisment Rusiei, în urma acuzaţiilor formulate la adresa Kremlinului, potrivit cărora ar fi instalat marcaje în zona frontierei, încălcând suveranitatea unui stat vecin.

    ÎNGRIJORARE la Bucureşti: “Ultimele evoluţii au potenţial destabilizator substanţial”

     

  • ÎNGRIJORARE la Bucureşti: “Ultimele evoluţii au potenţial destabilizator substanţial”

    Reacţia de la Bucureşti intervine la scurt timp după ce Uniunea Europeană a trimis un avertisment Rusiei, în urma acuzaţiilor formulate la adresa Kremlinului, potrivit cărora ar fi instalat marcaje în zona frontierei, încălcând suveranitatea unui stat vecin.

    ÎNGRIJORARE la Bucureşti: “Ultimele evoluţii au potenţial destabilizator substanţial”

     

  • Rusia, acuzată că a retrasat graniţe. Suveranitatea unui stat a fost încălcată – FOTO

    Trupele ruse sunt acuzate că au instalat marcaje în zona frontierei, încălcând suveranitatea unui stat, pentru a dobândi control asupra unei părţi din conducta petrolieră Baku-Supsa care trece prin zona respectivă.

    Frontiera nou trasată se află acum la 500 de metri de o autostradă care face legătura între Marea Neagră şi Azerbaidjan.

    AVERTISMENTUL PRIMIT DE RUSIA

  • Preşedintele georgian cere UE să continue procesul de extindere către est

    Margvelaşvili s-a exprimat înaintea unui summit crucial care va avea loc la Riga, joi şi vineri, şi care va fi consacrat Parteneriatului Estic, lansat de Bruxelles în 2009, pentru a apropia de UE şase foste republici sovietice: Ucraina, Belarus, R.Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

    “Principalii lideri ai UE mi-au dat asigurări clare asupra faptului că nu există veto-ul informal al Rusiei faţă de voinţa Georgiei de a se alătura Europei”, a explicat pentru AFP preşedintele georgian în cursul unui interviu.

    “Din nefericire, Rusia, prin agresiunea sa în Ucraina, a reuşit o vreme să încetinească programul de integrare al Parteneriatului Estic”, a continuat el. “Noi, liderii europeni, trebuie să depăşim această paradigmă a confruntării”, a declarat Ghiorghi Margvelaşvili.

    Întrebarea majoră asupra căreia trebuie să se aplece participanţii la summitul de două zile prevăzut în capitala letonă va fi cum să împace programul de integrare pentru fostele republici sovietice cu relaţiile glaciale dintre UE şi Rusia.

    Anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea în martie 2014 şi presupusa susţinere adusă de Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei a provocat cea mai gravă criză în relaţiile dintre Moscova şi Occident de la încheierea Războiului Rece.

    Semnarea, în iunie 2013, de către Ucraina, Georgia şi R.Moldova a unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, încununarea mai multor ani de negocieri destinate apropierii acestor ţări de Europa, a provocat nemulţumirea Moscovei, care se teme de repercusiuni asupra economiei sale.

    Progresele, mai mici decât se anticipase, în special pe tema liberalizării regimului de vize Schengen şi perspectiva din ce în ce mai îndepărtată a aderării lor la UE, riscă să spulbere speranţele celor trei ţări la Riga.

    “Dacă eşuăm în a obţine progrese la probleme precum cea a vizelor, va trebui să acceptăm o logică absurdă care vrea să spună că a facilita vizita unui turist georgian la Paris reprezintă o ameninţare pentru Rusia”, a asigurat Margvelaşvili.

    În mai, Uniunea Europeană a anunţat că Ucraina şi Georgia au realizat progrese în vederea liberalizării vizelor, dar a amânat introducerea acestui regim pentru anul următor în cazul Tbilisi şi pentru o dată ulterioară în cazul Kievului.

    În opinia preşedintelui georgian, este în joc credibilitatea Europei pentru a convinge fostele republici sovietice că Bruxelles-ul nu dă înapoi la presiunea Moscovei.

    “Aştept ca liderii europeni să reafirme la Riga că apropierea dintre ţările Parteneriatului Estic şi UE nu constituie o ameninţare pentru Rusia. Aştept noi paşi, chiar dacă ei nu sunt finali, pe drumul nostru către aderarea la UE”, printre care figurează liberalizarea regimului de vize, a anunţat el.

    Ghiorghi Margvelaşvili a afirmat că UE ar câştiga din punct de vedere economic dacă ar primi Georgia, care “joacă un rol important în stabilitatea economică şi energetică a Europei” graţie oleoductelor şi gazoductelor sale care transportă resurse din Marea Caspică spre piaţa europeană.

    “Aşa cum arată criza ucraineană, securitatea europeană este o iluzie fără securitatea ţărilor din Parteneriatul Estic”, a insistat el.

  • McDonald’s caută soluţii pentru a-şi recâştiga clienţii. Compania a lansat o nouă pungă pentru cumpărături

    McDonald’s Ungaria a prezentat recent o nouă pungă pentru cei care comandă la pachet, această având posibilitatea de a se transforma într-o tavă, scriu cei de la Business Insider. “BagTray” a fost dezvoltată alături de compania de publicitate DDB Budapest, scriu cei de la Gizmodo.

    Punga este prevăzută cu o fâşie detaşabilă aproape de bază, astfel încât clienţii pot îndepărta partea de sus. Baza este creată din carton gros tocmai pentru a servi drept tavă.

    Nu se ştie încă dacă acest tip de tavă va fi utilizat şi în alte ţări.

    Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus, tranzacţia urmând a fi anunţat în următoarele zile. Ziarul Financiar a anunţat încă din vara anului trecut că americanii îşi caută francizat însă oficialii din România ai companiei au negat vehement.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

  • McDonald’s vinde afacerea din România către un antreprenor rus

    De achiziţia McDonald’s au fost interesaţi atât antreprenori locali cât şi străini, însă în final a fost vândut businessul către un antreprenor rus despre care există puţine informaţii. În Rusia businessul este deţinut direct de către americani, însă în România businessul a fost vândut către un rus.

    Încheierea acordului urmează să aducă în buzunarele americanilor câteva zeci de milioane de euro. Pe lângă suma obţinută pentru transferul de business, McDonald’s va încasa de la francizat şi procente din cifra de afaceri anuală, care în prezent se apropie de 100 mil. euro. În cazul acestei preluări directorul general – Daniel Boaje – va primi un număr de acţiuni pentru a rămâne în companie şi pentru a se asigura continuitatea businessului, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Americanii au mai încercat să transfere ope­raţiunile locale în mâinile unui francizat în ultimii ani, însă discuţiile nu s-au finalizat. Noul proprietar al businessului va trebui nu doar să plătească procente din vânzări, ci va avea de îndeplinit şi o serie de condiţii, precum un anumit număr de renovări pe an şi un anumit număr de deschideri, spune o sursă apropiată companiei.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Centrul unui oraş din Statele Unite, scos la vânzare pentru 680.000 de dolari

    Centrul micului oraş a fost recent pus la vânzare pe eBay de către fostul primar Jim Sells, care l-a cumpărat în cadrul unei executări silite din 2011. “Este un oraş mic, plin de farmec”, le-a spus Sells celor de la CNN. “Este o ofertă foarte bună.”

    Anunţul de pe eBay specifică şi faptul că alte trei filme vor fi produse în oraş în următorii ani. Vânzarea se va încheia pe 26 martie.

    Grantville nu este primul oraş care a atras atenţia investitorilor imobiliari ca urmare a unui film. Forks, un oraş din statul Columbia, a devenit celebru după ce o bună parte din filmul “Twilight” a fost filmat în localitate.