BusinessMagazin

Tag: general manager

  • Jobul care se plăteşte în România cu 4.000 de euro pe lună. ”Este o criză în recrutare. Nu se găsesc oameni”

    Piaţa de IT trece printr-o criză în ceea ce priveşte recrutarea, ultimele luni fiind extrem de dificile pentru companii din acest punct de vedere, în condiţiile în care, în general, salariul unui programator variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, a spus la ZF Live Răzvan Rada, general manager în cadrul firmei de recrutare HeadHunting IT.

    „Este o peri­oadă cruntă pentru recru­tarea în IT. Se prefigurează o criză a forţei de muncă, dacă ne uităm la ultimele 3-4 luni. Am vorbit cu clienţi mari şi lunile mai-iulie au fost cele mai grele pentru recrutare comparativ cu anii trecuţi“.

    În domeniul IT salariile variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, un pro­gramator foarte bun putând ajunge cu uşurinţă la un salariu de 3.000 euro.

    În opinia lui Răzvan Rada, pentru a susţine creşterea din acest sector România trebuie să găsească rapid soluţii de recrutare, având în vedere că, demografic, numărul de absolvenţi nu va putea creşte semnificativ pe termen lung. Astfel, chiar dacă excepţia de la plata impozitului va fi extinsă şi la angajaţii din IT care nu au studii de specialitate, aşa cum se discută în prezent, soluţia va avea impact doar temporar, problemele din recrutare urmând să revină peste 3-4 ani.

    „Este o criză majoră mai ales în Bu­cureşti. În Capitală sunt 2.100 de absol­venţi pe zona IT, în Cluj 1.700. Dar cele două pieţe nu sunt comparabile. În Bucu­reşti sunt 45-50.000 de angajaţi, mii de firme, iar în Cluj sunt 10.000 de angajaţi. Şi la Cluj de­vin lucrurile mai di­ficile, dar nu se com­pară cu Bucu­reş­ti“.

    Astfel, dincolo de entuziasmul legat de sectorul IT, este ne­voie de strategii  pe termen lung şi de ana­lize care să indice o ţintă de creştere şi modalităţi de atingere a obiectivului, precum şi de susţinere a creş­terii propuse.

    O posibilă soluţie pentru companiile locale ar fi atragerea în ţară a pro­gra­matorilor plecaţi în străinătate, în peri­oada 2000-2010, având în vedere că nivelul sa­larial din Cluj şi Bucureşti le-ar asigura con­diţii de viaţă foarte bune.

    În plus, aceştia ar beneficia de servicii medicale private şi nu s-ar lovi de proble­mele locative cu care se confruntă în Londra, de exemplu. „Am mulţi prieteni la Londra cu mari probleme loc­a­tive. Nu cred că stă vreunul singur în apar­ta­ment, deşi au funcţii interesante“.

    Pe de altă parte, majoritatea IT-iştilor din Londra sunt stră­ini, soluţie la care ar putea ajun­ge şi Bu­cu­reştiul la un moment dat, dar pen­tru acest lu­cru este nevoie de multe schim­bări de ordin social.

    Tot la capitolul beneficii actuale, mana­gerul a făcut referire la toleranţa mare din cele două oraşe şi la faptul că România este pe ultimele locuri la gradul de risc terorist, la fel ca Japonia, Danemarca sau Polonia.

    Totuşi, în ciuda acestor avantaje, majo­rita­tea softiştilor români plecaţi în străi­nă­tate nu se întorc în ţară şi discuţia despre mo­tive ar trebui probabil dusă în zona so­cială. „Când vom da impresia că suntem o so­cie­tate relaxată, că nu mai avem schimbări po­litice şi tot felul de bătălii, atunci vom atrage şi forţa de muncă din străinătate. For­ţa de muncă care lucrează în industrii crea­tive în străinătate caută oraşe mai relaxate. Nu cred că cineva de la Londra s-ar muta la Iaşi, de exemplu, unde cul­tura este mai tra­di­ţională, dar o variantă bu­nă ar fi Bu­cureşti sau Cluj, oraşe mai rela­xa­te“.

    România are cei mai mulţi specialişti IT pe cap de locuitor

    Din păcate, România are o criză identitară şi se confruntă cu multe stereotipii şi prejudecăţi, dar acestea ar putea fi rezolvate cu o campanie de promovare făcută cu umor, crede Răzvan Rada. Guvernul ar trebui însă să facă o promovare mai ţintită, nu generalizată, pentru că o campanie de genul „veniţi în România“ este foarte vagă. Mult mai de efect ar fi o campanie targhetată pe oraşe şi regiuni.

    În ceea ce priveşte posibilitatea de a angaja absolvenţi de liceu, extinzând astfel baza de recrutare, aceasta poate fi o soluţie pe anumite zone din IT, unde pot lucra tineri cu studii medii şi cursuri de formare.

    „În lume, ponderea majoritară la specialiştii IT o au cei care s-au autoformat. În România avem cei mai mulţi specialişti IT certificaţi pe cap de locuitor. Dar în IT certificările chiar contează, nu ca în alte domenii. În IT o hârtie poate face diferenţa“.

    O altă diferenţă între români şi străini este importanţa pe care o acordă aceştia posibilităţii de a lucra de la distanţă, doar 2-3% dintre angajaţii din domeniu desfăşurându-şi activitatea „remote“. În schimb, pentru ei este mult mai importantă atmofera de la locul de muncă, locaţia şi tehnologia pe care lucrează.

    HeadHunting IT, companie înfiinţată în toamna anului 2012, a avut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro anul trecut, iar pentru anul acesta oficialii companiei estimează o creştere cu 50% a veniturilor, până la 3 milioane de euro. Acţionarul majoritar al firmei este Lucian Butnaru, un antreprenor din IT care a fondat şi ZebraPay, o companie specializată în furnizarea de soluţii de plată electronică.

     

  • La 28 de ani a reuşit ceea ce mulţi antreprenori încearcă: conduce un business de 500.000 de euro

    Adrian Enache, absolvent al Facultăţii de Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti, a înţeles potenţialul unei afaceri în zona de integrabilitate a serviciilor de marketing – alinierea mesajelor în toate canalele, mai simplu spus – aşa că a decis să pună bazele unei companii dedicate acestui segment. „După ani petrecuţi în industrie şi după ce m-am specializat, am înţeles unde sunt oportunităţile de dezvoltare. Acest nivel este accesibil doar celor cu adevărat pasionaţi de ce fac şi cu dorinţa de a realiza mai mult. Nevoia din industrie despre care vorbim este evidentă încă din modul de organizare. Am identificat o lipsă a integrabilităţii serviciilor, dar şi a viziunii de afaceri“, spune el. „Nu este de ajuns să vinzi bannere şi campanii cu un target pe care îl primeşti de la client, ci trebuie să rezolvi o problemă a partenerului respectiv, să ajungi să înţelegi specificul afacerii şi implicaţiile lui. Am reuşit să ne impunem în piaţă prin rezolvarea problemelor partenerilor noştri, acestea începând de la loializarea clienţilor existenţi şi ajungând la repararea imaginii online. Ne-am făcut simţiţi prin creşterea cifrei de afaceri a clienţior noştri şi prin transformarea businessului lor într-unul digital, alături de canale de vânzare online precum e-commerce sau omnichannel commerce.“

    Experienţa a acumulat-o alături de fraţii Cernătescu în cadrul Infinit Solutions, una dintre cele mai mari agenţii de digital din România. Povestea acesteia a început în sufrageria unui prieten care îşi dăduse restanţele şi plecase acasă, îşi amintea Alex Cernătescu în cadrul unui interviu pentru Business Magazin. După mai multe joburi în IT, internet şi telecom a simţit nevoia de a crea ceva nou. A avut revelaţia că există potenţial de a începe o afacere în această piaţă în momentul în care a observat, lucrând într-o agenţie americană pentru diferite agenţii de comunicare clasică, că discuţia legată de digital nu se afla printre priorităţi. L-a cooptat în afacere pe fratele lui, Andrei, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi au început să construiască afacerea Infinit Solutions Agency. Cu o investiţie iniţială zero şi cu calculatoarele de acasă, din  sufragerie, au început primele proiecte; clienţi precum Coca-Cola şi Cosmote s-au arătat printre primii încântaţi de această abordare. Iar dacă la început lucrau prin intermediul altor agenţii de comunicare, după doi ani au început să preia clienţi în mod direct, aspect care s-a reflectat în evoluţia companiei: de la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2007 au ajuns la 100.000 în 2008, 300.000 în 2009, iar în 2010 au depăşit milionul de euro. Grupul din care face parte şi The MasterPlan are în prezent peste 65 de angajaţi, iar la finele lui 2015 a atins o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.

    The MasterPlan a livrat în ultimii doi ani campanii pentru peste 80 de clienţi din FMCG, auto, sănătate, home & deco, financiar sau imobiliare din state precum Olanda, Belgia sau Danemarca. „Am obţinut o poziţie bună în piaţa de marketing digital, iar acum oferim o serie de soluţii pentru zona de omnichannel şi e-commerce din afara României. Sunt deja câţiva ani consecutivi de când investiţiile companiilor în marketingul digital se dublează de la an la an. Sunt şi în România companii care investesc aproape 40% din bugetul de marketing în campanii online. Este însă vitală integrabilitatea campaniilor pentru client. Concepem, practic, campaniile în online şi le declinăm apoi pe fiecare canal în parte. Aşa este eficient, iar orice provocare pe care o avem alături de partenerii, până la urmă, trebuie să conducă la creşterea cifrei de afaceri sau a profitului respectivului client“, a mai spus Adrian Enache.

    Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, lucrurile par să meargă bine pentru The MasterPlan: până la jumătatea anului 2016 compania a ajuns la afaceri de 300.000 de euro, în condiţiile în care au terminat întreg anul trecut cu afaceri de 350.000 de euro. „În a doua jumătate a lui 2014 am pus la punct o echipă de specialişti în marketing digital, iar 2015 a fost primul nostru an plin, încheiat cu afaceri de circa 350.000 de euro. Anul acesta, aproape am atins această cifră după doar şase luni. Undeva la 50% din afacerile de anul acesta vin din export de servicii“, a spus Adrian Enache.

    Canalele tradiţionale de promovare sunt importante, dar succesul unei campanii este direct legat de modul în care ea a fost demarată, crede cofondatorul agenţiei. „Campaniile desenate şi manageriate digital (digitally-driven strategies) reuşesc să fie mai performante decât cele manageriate tradiţional. Online-ul te lasă să faci ce vrei, chiar şi atunci când ai o afacere tradiţională. Noi am derulat campanii în care retaileri tradiţionali au adoptat campanii digitale şi au avut rezultate la care nu se aşteptau. 30% din clienţii care au ajuns în magazinele tradiţionale au venit datorită campaniilor online“, a adăugat el.

  • Microsoft România o numeşte pe Gabriela Matei în funcţia de General Manager

    Microsoft Romania anunţă numirea Gabrielei Matei în funcţia de General Manager începând cu 1 iulie 2016. Ea îl va înlocui pe Kostas Loukas, care preia un nou rol în cadrul organizaţiei Microsoft din Europa Centrală şi de Est (CEE). În noua sa funcţie, Gabriela va raporta Preşedintelui Microsoft CEE, fiind totodată membru al Board-ului Executiv al Europei Centrale şi de Est.

    Începând din ianuarie 2014, Gabriela a condus cu succes operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, ecosistem care înglobează în prezent peste 1700 de parteneri activi. Între anii 2012 şi 2014, în calitate de Cloud Director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală. Înainte de a se alătura Microsoft România, Gabriela a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de Chief Commercial Officer, Enterprise Unit, fiind membru al Board-ului Vodafone România. Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti.  

    Gabriela Matei a spus: “Sunt onorată de această oportunitate. Trăim vremuri extrem de interesante, când lumea şi chiar viaţa noastră capătă noi dimensiuniprin intermediul tehnologiei, care are impact direct în modul în care muncim, în care comunicăm şi abordăm provocările viitorului. La Microsoft, avem privilegiul nu numai să asistăm la transformarea digitală, ci să fim un motor important al acesteia, împreună cu partenerii şi clienţii noştri. Personal, am văzut în ultimii ani exemple extraordinare de companii mici sau mijlocii pe care tehnologia le-a dus cu adevărat la un alt nivel şi cred sincer în faptul că mediul de afaceri este motorul principal pentru dezvoltarea unei ţări.  Noul rol îmi va oferi noi posibilităţi de a contribui la accelerarea strategiei Microsoft în România şi am încredere în impactul pe care tehnologia îl poate avea în creşterea competitivităţii mediului de afaceri românesc.”

    Gabriela Matei preia funcţia de la Kostas Loukas, care a condus Microsoft România în ultimii trei ani. În mandatul său Microsoft România a cunoscut o creştere de 22%, mult peste ratele de creştere ale pieţei, segmentul de consumer fiind principalul contribuitor la această creştere. Mai important, veniturile generate de Cloud s-au triplat, iar contribuţia acestuia la cifra de afaceri a companiei a crescut de la câteva procente la 30%.

    Kostas Loukas a spus: “Aceşti trei ani în care am lucrat alături de echipa din România au fost pur şi simplu extraordinari – atât din punct de vedere profesional, cat şi personal. A fost o adevărată onoare să conduc una dintre pieţele cu cele mai mari rate de creştere din Europa Centrala şi de Est. Aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor şi prietenilor din Microsoft România pentru modul cum m-au primit din prima zi la Bucureşti şi pentru modul cum am lucrat împreună atât în momente mai dificile, precum şi în momente de succes. Aş aminti creşterea centrului de servicii şi suport, devenit cel mai mare din EMEA, cu plan de dezvoltare şi în viitor. Acesta dovedeşte încrederea şi angajamentul nostru faţă de România şi faţă de extraordinarul talent în domeniul IT. 

    Mă simt norocos şi privilegiat de a fi avut oportunitatea să lucrez cu această echipă minunată, într-o cultură atât de distinctă şi dinamică – e ceea ce a făcut aceşti ani cu adevărat speciali.

    Începând cu 1 iulie, Kostas Loukas va prelua rolul de General Manager pentru Sectorul Public pe Europa Centrală şi de Est.

  • A apărut primul incubator românesc dedicat jocurilor video

    Primul incubator românesc dedicat jocurilor video şe numeşte Carbon şi a fost fondat de Cătălin Butnariu, Head of Deplpyment Amber Studio, Dragoş Hâncu, General Manager Amber Studio şi Jaime Gine, investitor spaniol cu peste 15 ani experienţă în industria jocurilor video, informează Romanian Startup.

    Creeare incubatorului a venit din nevoiea studiourilor de jocuri video indie de a accesa finanţare şi îndrumare în dezvoltarea companiei. Carbon doreşte să sprijine dezvoltatorii de jocuri video din regiune să creeze jocuri unice şi un model de business sustenabil.

    “România este un hub regional important în industria dezvoltării jocurilor video. Deşi sunt foarte mulţi oameni talentaţi în România, aproape toate proiectele majore în materie de jocuri video au venit de la companii internaţionale ca EA, Ubisoft sau Gameloft”, a declarat Cătălin Butnariu, CO-founder Carbon şi preşedintele Romanian Game Developers Association. “Obiectivul nostru este acela de a sprijinii antreprenoriatul local în industria jocurilor video, ajutând proiecte cu potenţial să crească şi să devină populare pe piaţă.”, a adăugat Butnariu.

    Incubatorul va oferi finanţare de până la 50.000 de dolari per proiect, servicii de consiliere şi sfaturi. Toate startupurile vor fi sfătuite de o reţea de mentori – designeri, producători etc. Companii de jocuri video vor rămâne 100% independente pe parcursul perioadei de finanţare. Carbon este dispus să împartă riscurile cu studiourile indie, iar Carbon va prim un anumit procent din veniturile generate de proiectele sprijinite (7-21% în funcţie de pachetul de servicii ales de startup)

  • Xerox România anunţă două promovări la nivel regional şi două la nivel local

    Alina Zărnescu şi Florina Sereş au fost promovate la nivel de regiune în cadrul Xerox Corporation pe poziţiile de Director, Human Resources, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey (CIT) şi, respectiv, General Manager Supplies, CIT. În locul Alinei Zărnescu a fost numită, începând cu data de 1 aprilie 2016, Manuela Son, iar departamentul Channels, condus până acum de Florina Sereş, va intra sub coordonarea Franciscăi Lebrun, care va prelua poziţia de Channels Business Director.

    “Noile numiri reflectă politica globală de resurse umane a Xerox Corporation care a oferit întotdeaua şi oferă în continuare oportunităţi de carieră la nivel naţional şi internaţional celor mai buni angajaţi ai săi”, afirmă Gabriel Pantelimon, General Manager Xerox România. “Având în vedere performanţele locale ale colegelor noastre Alina şi Florina, promovările la nivel internaţional sunt consecinţe fireşti în evoluţia lor profesională. Sunt convins că ele vor face faţă cu brio provocărilor pe care le vor întâmpina în noile funcţii. Din noile lor poziţii în managementul organizaţiei locale, Manuela şi Francisca vor contribui, datorită vastei lor experienţe, la dezvoltarea business-ului Xerox România şi la succesul companiei noastre.”

    În noua calitate, Alina Zărnescu este responsabilă cu dezvoltarea strategiei de resurse umane la nivelul Europei Centrale şi de Est, Israel şi Turcia, inclusiv pentru Xerox Services. Alina Zărnescu s-a alăturat echipei Xerox România în 2013, anterior lucrând la Procter & Gamble. Alina a coordonat implementarea sistemului GEMS HR în România, ţara noastră fiind prima din regiune care a introdus un sistem global de administrare a angajaţilor. În plus, departamentul condus de ea a primit, în 2014 şi 2015, premiul “The Best CIT HR Operations”, acordat de Xerox regiunii din care România face parte.

    În calitate de General Manager Supplies, Central & Eastern Europe, Israel & Turkey, Florina Sereş se ocupă de dezvoltarea strategiei privind consumabilele la nivel regional, implementând iniţiativele Developing Markets Operations (DMO). Florina Sereş s-a angajat la Xerox România în 2011, fiind pe rând Channels Manager şi Channels Director. Sub conducerea ei, departamentul Channels a primit premiul „The Best CIT Channels Operations’’, cinci ani la rând.

    Noul HR Manager Xerox România, Manuela Son, face parte din echipa de management de primă linie a companiei şi coordonează activitatea de resurse umane la nivel local. În acelaşi timp, Manuela îşi păstrează şi responsabilităţile legate de regiunea Central European Distributor Group (CDG). Manuela Son s-a alăturat Xerox în 2013, ca şi HR Manager CDG şi Learning & Development MEA (Middle East & Africa),  având o experienţă anterioră în zona de consultanţă şi management, ca HR Consultant în cadrul Sales Consulting şi HR Manager România & Bulgaria, în cadrul Ferrero.

    Francisca Lebrun, Channels Business Director, este responsabilă de coordonarea întregii reţele de peste 2.000 de parteneri şi reselleri ai Xerox şi a activităţilor, prin canalele de vânzări indirecte de echipamente şi servicii.  Cu o experienţă de peste 16 ani în echipa Xerox România, Francisca a deţinut mai multe funcţii cheie la nivel local şi regional, iar din 2007 face parte din echipa de management de primă linie a companiei.

  • Cel mai simplu mod de a deveni General Manager

    Gabriel Andronescu nu a parcurs toate etapele evoluţiei într-o companie, ci a ţintit direct vârful ierarhic. Strategia sa a fost însă de a genera o nevoie în piaţă şi de a-i conduce ulterior strategia de creştere şi dezvoltarea.

    Gabriel Andronescu a aflat de compania CHEP, lider mondial în servicii de reutilizare prin închiriere a paleţilor, la începutul anilor 2000, atunci când era student la un MBA în Business Administration în Barcelona. Nu se gândea că peste ani tocmai el va fi cel care va aduce conceptul şi în România, ţară în care comerţul modern reprezenta la acea vreme doar 10% din piaţă. „Era un concept vag, dar la acel moment mi-am dat seama cât de interesant, complex şi cât de multe provocări aduce acest sistem de închiriere a paleţilor. Oricine ar spune: cât de plictisitor şi cât de puţin poate face un palet. Dar paletul este esenţial pentru comerţ şi pentru logistică în ţările dezvoltate“, spune Gabriel Andronescu, care are acum 41 de ani şi care a lucrat înainte de a începe MBA-ul, timp de trei ani, în cadrul băncii ABN Amro Bank.

    După finalizarea MBA-ului, şi-a reorientat priorităţile şi şi-a făcut un plan. A devenit antreprenor, fondând propria lui companie de consultanţă în managementul competitivităţii şi restructurare postachiziţie, dar a lucrat şi cu zona de private equity. „A fost o perioadă foarte interesantă. Să pleci cu un butic de consultanţă necunoscut ca tânăr într-o perioadă de expansiune maximă a fost o provocare“, povesteşte Andronescu. Timp de cinci ani a condus compania sa de consultanţă, BCS Best Consulting Solutions, după care a urmat cea mai mare provocare: să aducă un concept nou într-o ţară în plină criză economică, cu un consum pe o pantă descendentă.
    „După mai mulţi ani am aflat despre CHEP că ar fi interesată de posibilitatea extinderii în estul Europei – până la acel moment ei fiind prezenţi în Uniunea Europeană până în Ungaria. Atunci am pus la un loc experienţa mea de consultant şi interesul pentru modelul CHEP avut încă de pe vremea MBA-ului, am preluat analiza pieţei şi mai departe redactarea planului de afaceri“, povesteşte artizanul intrării CHEP pe piaţa din România. Planul de afaceri întocmit de Andronescu a fost aprobat de grupul australian, astfel că şi harta României s-a colorat în albastru – culoarea paleţilor CHEP.

    Relaţia consultanţei cu scaunul de general manager este binecunoscută în lume, dar şi pe piaţa din România. O copertă a Business Magazin din urmă cu zece ani scotea în evidenţă exact „Şcoala de GM de la Roland Berger“, compania de consultanţă care a dat mai mulţi general manageri în piaţă, cel mai cunoscut caz fiind cel al Ancăi Ioan, care a condus mai mulţi ani grupul de firme al lui Ion Ţiriac. Dar dacă numărul consultanţilor care devin GM s-a mai împuţinat odată cu criza, fenomenul invers a căpătat mai multă amploare şi tot mai mulţi foşti directori generali s-au orientat, după plecarea din corporaţii, către propriile businessuri în consultanţă. Cei mai mulţi au ales să plece în acest domeniu pentru a da mai departe antreprenorilor sau chiar corporaţiilor ce au învăţat în primele „şcoli“ de business apărute după’90 în România. Către consultanţă s-au îndreptat Ion Stamanichi, omul care a adus gigantul Coca-Cola în România, sau Cristian Rey, care a stat 16 ani la cârma Intersnack România, producătorul snackurilor Chio. Un alt exemplu este Marian Alecu, care a condus timp de 16 ani lanţul de restaurante McDonald’s în România şi care deţine câteva businessuri alături de familie în sectorul bijuteriilor, turismului, dar şi al consultanţei. 

    „Se întâmplă ca un consultant să meargă într-o companie, dar în general este invers. Însă eu am făcut pasul de la antreprenoriat în zona corporatistă, care se întâmplă mai rar. A fost un lucru natural şi o provocare. A fost motivaţia de a începe şi de a crea ceva sustenabil şi de a lăsa ceva în urmă, ceva clar şi măsurabil“, povesteşte Gabriel Andronescu, care crede că preluarea conducerii CHEP România a avut şi o importantă componentă antreprenorială. „În momentul în care s-a decis intrarea în România, am preluat funcţia de director general, am creat organizaţia de la zero, infrastructura, tot ce a însemnat informarea actorilor principali de pe piaţă, şi în primul rând retailerii, de eficienţa şi de avantajele pe care le au dacă folosesc sistemul CHEP.“

    Practic, Andronescu a fost omul care a trebuit să convingă retaileri şi producători să adopte sistemul CHEP, adică să externalizeze toate activităţile legate de paleţi, de la depozitare şi până la refacerea lor. Practic, un producător nu mai trebuie să cumpere paleţi, aceştia fiindu-i furnizaţi de către CHEP, care are grijă ca, după ce marfa ajunge în magazine, paleţii să se întoarcă în depozit.

    În România, grupul are pe stoc circa jumătate de milion de paleţi şi lucrează cu 40 de parteneri. Managerul îşi aminteşte că zona de retail era dominată de jucători internaţionali, care au alt stil de lucru în economiile mature; în România existau o serie de proceduri similare cu cele din vestul Europei, dar de exemplu zona de centralizare a distribuţiei era într-un stadiu incipient. „Kaufland era singurul care a venit cu un model clar: vrem ca furnizorii să ne trimită centralizat mărfurile, cu mici excepţii regionale. Centralizarea înseamnă o eficientizare a fluxurilor de marfă şi control, lucru pe care l-au înţeles la timp toţi jucătorii din retailul modern local“, explică managerul. În plus, România stătea încă departe de ţări precum Polonia ca nivel al dezvoltării comerţului modern. Astăzi, retailul modern a ajuns la aproape 1.500 de magazine şi la o cotă de piaţă de peste 50% din totalul comerţului. Astfel, România urmează modelul economiilor din vest, unde micile magazine tradiţionale mai reprezintă doar 10-20% din piaţă.

    Managerul îşi aminteşte că în urmă cu zece ani a făcut un studiu despre cum stă România din punctul de vedere al comerţului modern faţă de alte ţări. „La acel moment am văzut că dacă ne-am pune pe noi la un capăt al etalonului şi Europa de Vest la celălalt capăt, Polonia este undeva la mijloc, iar Bulgaria era în spatele nostru. Am evaluat cât de mult a crescut Polonia şi am stabilit să vedem dacă România reuşeşte să prindă Polonia. De curiozitate, în urmă cu cinci ani m-am uitat unde se află România şi se afla la nivelul unde fusese Polonia cu cinci ani în urmă. Evoluţia, trendul şi direcţia de dezvoltare sunt clare, însă viteza este influenţată şi de alţi factori precum cei economici“, conchide Gabriel Andronescu, care conduce astăzi o companie care a ajuns să deţină două depozite, unul în Ploieşti şi unul în Timişoara. Cei mai importanţi clienţi ai CHEP vin din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG), însă compania colaborează şi cu companii din industria electrocasnicelor sau cea a textilelor.

    În prezent, CHEP România derulează cea mai mare parte din business în categoria produselor de curăţenie şi igienă personală (40%), băuturi (20%), produse alimentare (20%), ulei (10%) şi consumabile din hârtie şi ambalaje (10%). CHEP face parte din grupul Brambles din Australia, care are peste 14.000 de angajaţi şi afaceri de 5,4 miliarde de dolari la nivel internaţional. În Europa, grupul cu o istorie de 138 de ani activează în 34 de ţări şi face afaceri de 1,4 miliarde de euro. Portofoliul de clienţi include companii internaţionale precum Procter & Gamble, Mondelez, Nestlé, dar şi producători din industria auto precum Ford sau General Motors. În România, compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 22 milioane de lei, conducerea companiei estimând dublarea businessului într-un interval de cinci ani. În plus, pe planul de expansiune pe plan local se află şi un al treilea depozit pentru paleţi.
     

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Tânăra de 36 de ani care conduce Mercure Bucharest City Center, hotelul de patru stele din centrul Bucureştiului

    La 36 de ani, Alina Fugaciu este general manager al hotelului Mercure Bucharest City Center, deschis în noiembrie 2014. Echipa hotelului are aproximativ 50 de persoane, media de vârstă a angajaţilor fiind de 28 de ani.

    După nouă ani în care a activat în vânzări şi marketing în industria hotelieră, povesteşte ea, şi-a dorit o provocare nouă, şi anume să cunoască partea operaţională, implementarea propriu-zisă a serviciilor. Ca un prim pas, a aplicat pentru un program al grupului, de management hotelier, în parteneriat cu ESSEC Business School.

    A fost selecţionată, alături de alţi 27 de colegi ai grupului Accor din Europa, Orientul Mijlociu şi America de Sud. „A fost o experienţă extraordinară, de acumulare de noi cunoştinţe, dublată de un bagaj valoros de informaţii venite din partea celorlalţi cursanţi. Programul recomanda minimum o experienţă internaţională, pe care de altfel mi-o doream.“ A aplicat pentru poziţia de operations manager la Mgallery în Praga şi a fost acceptată. „La primul contact cu oraşul, cu hotelul şi cu echipa de acolo mi-am spus că va fi foarte greu să mă adaptez.A fost un test în primul rând pentru mine să înţeleg cum funcţionează partea operaţională într-un hotel (tot ce ţine de curăţenie, recepţie, food & beverage şi tehnic) şi să coordonez activitatea departamentelor în cauză.“

    A reuşit, povesteşte ea, înţelegând mentalitatea cehilor, diferită de cea a românilor. „În plan profesional, am încercat să evit pe cât posibil zona de confort, astfel că m-am expus deseori unor situaţii caracterizate de un grad mare de noutate şi, implicit, de dificultate.“ Depăşirea dificultăţilor i-a adus şi cele mai mari satisfacţii. 

    Alina Fugaciu este absolventă a Facultăţii de Limbi Străine şi Literatură din cadrul Universităţii Bucureşti (2002). Tot ea spune că n-a fost niciodată tentată să încerce aventura antreprenoriatului, iar pe termen lung se vede tot în hotelărie, domeniul în care se simte cel mai bine, care „îmi suscită creativitatea şi ambiţia“

  • Directorul General al PayU România părăseşte compania

     Daniel Nicolescu, General Manager al integratorului de plăţi online din PayU România părăseşte compania începând cu 30 aprilie, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    Daniel Nicolescu a fost unul dintre fondatorii GECAD ePayment, companie care a devenit ulterior PayU. El  a condus organizaţia din România în ultimii cinci ani poziţionând-o în topul sectorului de plăţi online din ţară. Noua strategie PayU presupune centralizarea tuturor operaţiunilor pentru crearea unei structuri organizaţionale globale.

    Începând cu 1 mai 2015, Marius Costin, Sales Director al PayU România va prelua temporar responsabilităţile lui Daniel Nicolescu şi va conduce operaţiunile de vânzări şi business development ale companiei.

     

  • Mark Rock este noul general manager al JTI România, Moldova şi Bulgaria

    În 1987, s-a alăturat departamentului de vânzări şi marketing al Gallaher din Marea Britanie, unde a ocupat poziţii care au implicat responsabilităţi din ce în ce mai complexe, culminând cu conducerea departamentului respectiv al JTI, în Marea Britanie. În 2007, Gallaher, companie aflată în FTSE 100, a fost achiziţionată de JTI, iar în 2012 Mark Rock a fost numit la conducerea departamentului key accounts, category management & channel planning, la Geneva, unde se află sediul central al JTI. Ulterior, a condus departamentul corporate trade marketing de la Geneva, sprijinind  dezvoltarea şi exploatarea capacităţilor legate de trade marketing la nivelul întregului grup.

    „JTI a intrat în a treia decadă de când este prezentă în România (…) vom continua să investim în mărcile noastre, în fabrică şi în oamenii noştri. Vom colabora şi pe viitor cu autorităţile, într-o manieră constructivă şi transparentă, pentru un mediu fiscal şi legislativ stabil şi pentru a combate contrabanda cu ţigarete”, a declarat Mark Rock.

    El preia funcţia de general manager de la Charlie Cunningham-Reid, care va conduce departamentul corporate affairs & communications al JTI din Marea Britanie.

    JTI şi-a început activitatea în România în 1993 (denumită la momentul respectiv R.J. Reynolds), şi a fost una dintre primele companii multinaţionale înfiinţate în România. În 2012, JTI România a investit 25 de milioane de euro în fabrica din Bucureşti, 125 de oameni au fost angajaţi în urma acestei investiţii; în acelaşi an, echipa de vânzări s-a extins cu peste 50 de persoane. Anul trecut, JTI România a finalizat noul sediu din Bucureşti. Situată lângă fabrică, clădirea cu o suprafaţă de 5.000 m.p. este construită pe patru nivele, găzduind peste 200 de angajaţi. În total, JTI România are aproximativ 1.000 de angajaţi care lucrează în producţie şi în birourile de vânzări din întreaga ţară.

    JTI, membră a grupului Japan Tobacco, este unul dintre cei mai mari producători internaţionali de produse din tutun. JTI comercializează mărci precum Camel, Winston şi Mevius (Mild Seven). Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are circa 27.000 de angajaţi la nivel mondial şi operaţiuni în peste 120 de ţări. Venitul de bază realizat în exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014 a fost de 11,9 miliarde USD.