Tag: frumusete

  • Fiul de 13 ani al lui Steve Irwin este unul dintre cei mai talentaţi tineri fotografi ai lumii – FOTO

    Încă de la o vârstă fragedă, Robert Irwin a fost fascinat de natură şi de lumea animalelor; ajuns acum la 13 ani, el călătoreşte alături de familia sa pe glob şi capturează frumuseţea animalelor.

    Steve Irwin, faimos pentru cascadoriile sale îndrăzneţe cu animale dintre cele mai periculoase, filma în 2006 un documentar în marea barieră de corali din Queensland, alături de cameramanul Justin Lyons, când a fost ucis de o pisică de mare.

    Justin Lyons, cameramanul care filma episodul emisiunii “Vânătorul de crocodili” în momentul tragic, a dezvăluit cum realizatorul australian a fost înjunghiat de 100 de ori de pisica de mare în doar câteva secunde, scrie Sky News.

    Sursa: BoredPanda

  • Fiul de 13 ani al lui Steve Irwin este unul dintre cei mai talentaţi tineri fotografi ai lumii – FOTO

    Încă de la o vârstă fragedă, Robert Irwin a fost fascinat de natură şi de lumea animalelor; ajuns acum la 13 ani, el călătoreşte alături de familia sa pe glob şi capturează frumuseţea animalelor.

    Steve Irwin, faimos pentru cascadoriile sale îndrăzneţe cu animale dintre cele mai periculoase, filma în 2006 un documentar în marea barieră de corali din Queensland, alături de cameramanul Justin Lyons, când a fost ucis de o pisică de mare.

    Justin Lyons, cameramanul care filma episodul emisiunii “Vânătorul de crocodili” în momentul tragic, a dezvăluit cum realizatorul australian a fost înjunghiat de 100 de ori de pisica de mare în doar câteva secunde, scrie Sky News.

    Sursa: BoredPanda

  • Cum arată fiica de 20 de ani a lui Antonio Banderas – GALERIE FOTO

     
    Fiica sa, Stella, are 20 de ani şi face furori pe reţelele de socializare. Tânăra, provenită din căsnicia cu actriţa Melanie Griffith, a crescut şi este de o frumuseţe răvăşitoare.
     
    Este activă pe reţelele de socializare, având nu mai puţin de 45 000 de urmăritori pe Instagram. Tânăra nu este atrasă de meseria celebrilor ei părinţi.
     
  • Gadget Review: Probabil cel mai frumos telefon creat vreodată – VIDEOREVIEW

    + Display impresionant

    + Frumos

    + Autonomie bună

    – Cameră foto mediocră

    – Dificil de manevrat/alunecos

    Nebunia sistemelor de fotografiat cu doi senzori amplasaţi pe spate a fost adusă în prim-plan de Huawei prin P9, apoi au urmat şi alţi producători, precum Samsung sau Apple, care au copiat modelul. însă noi credem că un impact mai mare asupra smartphone-urilor l-a avut micşorarea marginilor telefoanelor.

    Primul telefon care a impresionat publicul întinzând displayul pe aproape întreaga suprafaţă a fost Xiaomi Mi Mix, prezentat pentru prima dată pe 4 noiembrie 2016. La nouă luni distanţă, pe piaţă există mai multe telefoane care au împins displayul spre margini: Samsung S8, Samsung Note 8, Essential Phone şi cel mai probabil aşa va fi şi iPhone 8.

    Xiaomi Mi Mix, oferit pentru testare de către eMAG, este o phabletă de 6,4 inchi, are un display IPS cu o rezoluţie 1.080 x 2.040 pixeli, rulează Android 6.0 şi vine echipat cu un procesor quad-core Snapdragon 821, procesor grafic Adreno 530 şi 6 GB RAM alături de un spaţiu de stocare de 256 GB. Camera principală are un senzor de 16 MP, iar cea frontală are doar 5 MP. De asemenea, vine cu o baterie uriaşă de 4.400 mAh, iar asta se simte în greutatea telefonului (209 grame). M-am minunat de fiecare dată când am deschis Mi Mix şi am văzut imaginea până în marginile telefonului de 6,4 inchi.

    Displayul este impresionant şi este o plăcere să-l priveşti, iar atunci când m-am întors la telefonul meu am suferit o decepţie. Este o plăcere să urmăreşti filme şi să te joci. Totuşi, la partea de gaming trebuie să menţionez că jocurile încercate de mine nu au fost optimizate pentru acest ecran cu o proporţie (aspect ratio) de 17:9, ceea ce înseamnă că ecranul nu se întinde pe întreaga lungime a ecranului Mi Mix. Pe lângă S8, Mi Mix a fost printre singurele telefoane care au atras atenţia de fiecare dată când l-am scos din buzunar. Nu doar ecranul arată bine, ci tot telefonul este cu adevărat frumos.

    Totuşi, producătorul chinez nu a transformat smartphone-ul într-o bucată de sticlă, o margine cam de un deget rămânând în partea de jos a telefonului, unde sunt plasate camera frontală, boxele etc. Din această cauză, Xiaomi a eliminat difuzorul clasic, aflat de obicei în partea de sus, şi l-a înlocuit cu unul piezoelectric, sunetul fiind redat prin vibraţii ale structurii metalice din interior. Asta înseamnă o experienţă ciudată de conversaţie la telefon. Vocea nu mai vine din difuzor, ci din tot telefonul, ceea ce se traduce într-o calitate audio îndoielnică, iar în unele cazuri şi de o lipsă a intimităţii (cel de lângă tine aude ce ţi se spune în telefon). Inovaţia nu vine fără compromisuri, nu?

    Unul dintre beneficiile unui telefon cu ecran până în margini (pe lângă faptul că sunt mai aspectuoase) este că le permite producătorilor să facă telefoane mai mici, dar cu ecrane mai mari. Dacă machetele sunt corecte, iPhone 8 ar putea fi primul telefon lansat de Apple care este mai mic decât precedentul, dar care are un ecran mai mare (UPDATE – S-a dovedit că telefonul cu pricina să nu fie iPhone 8, ci iPhone X (10). Astfel, cei care vor ecrane mai mari nu vor mai fi nevoiţi să utilizeze ”lopeţi„ de 6-7 inchi.

    Totuşi, Xiaomi Mi Mix are o diagonală de 6,4 inchi, ceea ce-l face dificil de manevrat chiar şi pentru cei cu palmele mai mari. Mai mult, telefonul are o carcasă din ceramică, ceea ce face să fie alunecoasă şi astfel creşte dificultatea de utilizare. Problema se poate rezolva prin acoperirea telefonului cu o carcasă, dar îi ştirbeşti din frumuseţe şi e păcat.

    La interior lucrurile stau foarte bine, iar cei 6 GB de RAM fac ca sistemul să nu încetinească niciodată şi totul se întâmplă foarte rapid. Multitaskingul este excelent, poţi avea zeci de aplicaţii deschise şi nu se simte o încetinire a sistemului. Cu toate acestea, Mi Mix nu este cel mai puternic telefon, nici pe departe (undeva în top 30 al smartphone-urilor, potrivit AnTuTu), însă în utilizarea normală am observat doar mici poticniri în anumite jocuri cu o grafică video avansată. în schimb, am rămas dezamăgit de calitatea fotografiilor surprinse de cele două camere ale telefonului Xiaomi.

    Camera frontală are un amplasament ciudat (partea de jos) şi captează imagini fără detalii şi chiar pixelate. Oarecum de aşteptat de la un senzor de doar 5 MP. Totuşi, lucrurile nu stau mult mai bine nici când vine vorba de camera principală (16 MP, f/2.0). Fotografiile realizate în timpul zilei sunt decente, destul de clare şi contrastante, iar culorile sunt bune. Totuşi, atunci când se întunecă sau la interior, camera dă rateuri şi de multe ori imaginile sunt înceţoşate, chiar şi în modul de noapte. Xiaomi Mi Mix vine la pachet cu câteva moduri de fotografiere haioase precum mirror (dublarea personajului), fisheye, creionat etc. care ar putea să te distreze o perioadă.

    La capitolul autonomie, telefonul se dovedeşte a fi o adevărată bestie şi rezistă cu succes timp de două zile fără să fie nevoie să fie încărcat. Este primul telefon pe care-l testez care nu-mi dă un sentiment de panică când văd că mai am doar 20% la baterie. Cei 20% sunt îndeajuns pentru câteva ore bune. Pe de altă parte, bateria fiind atât de mare (4.400 mAh) necesită un timp destul de îndelungat (cam 2 ore şi 30 de minute) pentru a se încărca de la 0 până la 100%. Xiaomi, prin Mi Mix, a demonstrat că se poate face ceva incitant în domeniul smartphone-urilor (unde lucrurile au rămas cam plictisitoare în ultimii ani) şi a stârnit un val pe care şi alţi producători l-au adoptat, iar noi, consumatorii, nu putem decât să ne bucurăm.
     

    CASETĂ TEHNICĂ

    DISPLAY IPS LCD
    DIAGONALĂ 6,4 INCHI
    REZOLUŢIE 1.080 X 2.040 PIXELI
    (362 PP DENSITATE    PIXELI)
    SISTEM OPERARE ANDROID 6.0
    PROCESOR QUAD-CORE
    SNAPDRAGON 821
    2,35 GHZ
    PROCESOR GRAFIC ADRENO 530
    MEMORIE RAM 6GB
    STOCARE INTERNĂ 256 GB
    CAMERĂ FOTO PRINCIPALĂ 16 MP, F/2.0
    CAMERA FOTO FRONTALĂ 5 MP
    BATERIE 4.400 MAH
    GREUTATE 209 G
    PREŢ RECOMANDAT PESTE 3.000 LEI

  • Frumuseţea după 20 de ani de afaceri

    “De ce credeţi că sticla are această formă aici?“, întreabă Gilles Antoine, country manager al L’Oréal România, ţinând în mână o sticlă de parfum. ”Curbura aceasta de la bază ilustrează zâmbetul magnific al ambasadoarei sale, Julia Roberts, elementul care o defineşte“, oferă el răspunsul în chicotele audienţei, formate din jurnaliştii prezenţi la evenimentul L’Oréal, prin care îşi marcheză prezenţa de 20 de ani pe piaţa locală. Prin această intervenţie informală, Antoine vrea să sublinieze că fiecare produs de sub umbrela brandului este însoţit de o poveste, fiecare are specificul său.

    Dacă până odinioară sloganul L’Oréal era ”Frumuseţe pentru toţi“, noua poziţionare poate fi rezumată la ”Frumuseţe pentru fiecare“, în linie cu noul trend, care promovează unicitatea oamenilor. ”Nu ne mai putem uita la consumator ca la un grup ţintă, ca până acum, ci la acel consumator care merge să schieze, care merge să îşi cumpere pantofi, care este foarte interesat de protecţia mediului şi sustenabilitate. Aceşti consumatori fac parte din diferite grupuri, iar noi trebuie să fim capabili să ne adresăm prin modalităţi mereu relevante pentru ei“, explică Antoine. Pe de altă parte, consumatorul de astăzi este din ce în ce mai pretenţios şi strict în ceea ce priveşte produsul şi generează o schimbare a abordării pieţei, spune managerul. Iar asta este doar una dintre provocările cu care trebuie să se confrunte atât L’Oréal, cât şi industria în sine, deoarece trebuie să creeze produse şi mesaje care să răspundă unor clienţi tot mai educaţi.

    În plus, mediul digital este o resursă nelimitată de oportunităţi, canalul de vânzări online al companiei cunoscând cea mai rapidă creştere în ultima vreme, precizează francezul. ”E-commerce-ul schimbă totul, de la facilitarea vânzărilor la modul cum ajungem să ne cunoaştem clienţii“, adaugă Antoine. Mai apoi, industria se confruntă cu schimbări şi în ceea ce ţine de angajaţi, iar managerul punctează aici pe extinderea segmentului milenialilor, ”cu care este dificil să lucrezi, dar care aduc multă creativitate în firmă şi o nouă abordare“; iar compania trebuie să îşi asume valorile acestei categorii, care va reprezenta forţa de muncă a viitorului. ”Trebuie şi vrem să ne modelăm după tendinţe pentru a deveni una dintre cele mai respectate şi admirate companii din ţară, atât pentru ceea ce oferim, cât şi pentru valorile după care funcţionăm. Vrem să devenim un exemplu în ceea ce ţine de dezvoltare durabilă, de sustenabilitate, pentru că acestea se află printre principiile generaţiilor tinere“, explică executivul francez. În următorii ani, majoritatea celor care vor lucra sunt mileniallii, tinerii de astăzi, ”care au înrădăcinat în ADN-ul lor respectul pentru mediu, sustenabilitatea“, spune CEO-ul, care consideră că tinerii respectivi nu vor lucra într-o firmă care nu le respectă valorile.

    Managerul L’Oréal România se declară foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul industriei în care activează, precizând că piaţa de cosmetice de astăzi s-a schimbat faţă de acum cinci ani, dar, mai ales, promite evoluţii interesante. ”În primul rând, are un mare potenţial de creştere organică, pentru că mai avem anumite categorii de produse cu o rată foarte mică de penetrare“, spune Antoine, oferind ca exemplu cremele antirid şi anti-aging, a căror rată de penetrare este de doar 11%. Pe de altă parte, compania se află la începutul unui alt pas de dezvoltare pe piaţa locală: vrea să deschidă magazine monobrand proprii. În prezent, L’Oréal operează pe plan local patru unităţi Kiehl’s şi alte trei sub marca Nyx, iar până la finalul anului are în plan să deschidă încă o unitate sau două, în funcţie de poziţie şi de disponibilitea spaţiilor din centrele comerciale vizate. ”E un drum pe care ne aflăm abia la început. Consider însă că e foarte important să creezi relaţii directe cu consumatorul, iar prin intermediul unităţilor proprii poţi facilita această relaţie“, explică executivul francez. Ţine totuşi să precizeze că nu doreşte să se avânte în această direcţie doar din dorinţa de extindere, ci că preferă ca momentan să testeze, să ia pas cu pas dezvoltarea propriei reţele de magazine. ”Dar, da, intenţiile noastre sunt foarte clare: vrem să deschidem magazine proprii atunci când găsim spaţiile şi targetul potrivit“, completează şeful L’Oréal.

  • Ce cumperi atunci când plăteşti aproape dublu pentru o cafea ecologică, pentru o jachetă produsă local sau pentru un SUV Tesla?

    Ce cumperi atunci când plăteşti aproape dublu pentru o ceaşcă de cafea ecologică, pentru o jachetă produsă local, în condiţii sustenabile, sau pentru un SUV electric Model X de la Tesla? În general, produsele de lux sunt rareori achiziţionate pentru utilitatea lor practică. Bineînţeles, clienţii caută un design bun, o manevrabilitate excelentă, ingrediente şi materiale de înaltă calitate, dar plătesc cu mult peste beneficiile oferite.

    Dacă de cele mai multe ori produsele premium au rolul de a reflecta statutul înalt al cumpărătorului, în ultima vreme ideologia gusturilor rafinate se traduce în limbajul consumerismului prin ”organic“, ”sustenabil“ sau ”etic“. Iar industra de lux pare să se fi adaptat rapid la această nouă realitate şi răspunde prin oferta variată de produse şi servicii adaptate la ceea ce sociologul Elizabeth Currid-Halkett a numit ”clasa aspiraţională – cei care mănâncă produse bio, se îmbracă eco, îşi cresc şi educă odraslele în acest spirit, îşi folosesc puterea financiară pentru a angaja bone şi îngrijitori din ţări sărace şi practică yoga sau Pilates“, după cum preciza ea în cartea sa ”The Sum of Small Things: A Theory of the Aspirational Class“. Sustenabilitatea reprezintă, aşadar, o prioritate pentru categoria respectivă de clienţi şi, prin urmare, un imperativ urgent pentru brandurile de lux.

    Tendinţa pare să se accentueze din moment ce majoritatea clienţilor lor sunt tinerii crescuţi în această cultură ”aspiraţională“. Millennialii şi Generaţia Z reprezintă deja aproximativ 30% dintre cumpărătorii produselor de lux şi vor atinge o proporţie de 45% până în 2025. Iar susţinerea lor pentru sustenabilitate se reflectă în produsele şi serviciile pentru care aleg să-şi cheltuiască banii, căutând indicatori de conştientizare socială şi de mediu din partea companiilor pe care le susţin. Pentru mulţi dintre aceşti clienţi ”verzi“, votul cu portofelul reprezintă manifestarea conştiinţei lor, care devine un scop în sine. Iar majoritatea brandurilor de lux le răspund scoţând la rampă produse care să răspundă acestor cerinţe – organic, sutenabil, eco.

    Grupul Kering, care deţine, printre altele, branduri precum Gucci, Stella McCartney şi Saint Laurent, este lider la capitolul sustenabilitate în sectorul de lux, crescând ponderea materiilor prime regenerabile şi a programelor de finanţare pentru proiecte legate de mediu. ”Ambiţia noastră este de a redefini luxul şi de a conduce în această călătorie de schimbări pozitive“, spune Marie-Claire Daveu, director de sustenabilitate al Kerin, care precizează că politicile de mediu sunt benefice în afaceri şi fac parte din valorile fundamentale ale companiei. Daveu recunoaşte, de asemenea, rolul pe care îl joacă tinerii clienţi în avansul acestui trend, afirmând că millennialii au ridicat ştacheta cerând mai multă transparenţă şi responsabilitate corporaţiilor. ”Aceste solicitări, împreună cu recunoaşterea puterii lor de cumpărare, vor influenţa, fără îndoială, nu numai sectorul de lux, ci şi multe industrii în crearea unui viitor mai bun“, mai declara ea.

    Aşadar termeni precum ”organic“ şi ”sustenabil“ sunt din ce în ce mai folosiţi pentru a ilustra valori ale unui statut înalt, ”conştiinţa socială şi ecologică“ devenind noua valoare dezirabilă printre elite, conform lui Halkett. Pentru că majoritatea produselor de consum sunt acum disponibile la scară largă, ele şi-au pierdut valoarea de indicatori de clasă, iar în locul lor au dobândit importanţă produsele ce reflectă un nivel ridicat al educaţiei consumatorului şi o conştientizare socială ridicată. Iar dacă sustenabilitatea în industria bunurilor de lux a devenit un simbol al statutului înalt, stilul de viaţă şi filosofia care înconjoară un produs sunt adesea la fel de importante ca produsul în sine pentru noua generaţie de elite. ”Are loc o schimbare rapidă de mentalitate în rândul millennialilor, care se arată interesaţi de branduri asemănătoare nu doar cu pasiunile lor, ci şi cu valorile lor“, mai spune sociologul.

    Industria de wellness marchează şi ea plusuri importante mulţumită acestei tendinţe şi oferă studii de caz elocvente. Spre exemplu, în SUA a crescut numărul companiilor ce comercializează presupuse produse de sănătate, multe dintre ele nefiind atestate ştiinţific. Una dintre aceste firme ar fi Goop, care se bazează pe stilul de viaţă al actriţei Gwyneth Paltrow, iar marca Moon Juice se asociază cu imaginea Amandei Chantal Bacon. Ele promovează cremele scumpe şi suplimente alimentare realizate din ingrediente organice şi, în timp ce umplu un gol pentru femeile care simt că medicina modernă nu le-a oferit grija de care au nevoie, au devenit simboluri de statut pentru clientela bogată.

    Chiar dacă politicile implementate de companii precum Kering sau Goop sunt total diferite, bazele lor de clienţi se suprapun, după cum se poate observa prin intermediul retailerului de produse de lux Net-a-Porter, care vinde cremă organică de 150 de euro de la Goop, alături de genţi Gucci şi jachete Saint Laurent. Mai mult, în locaţii selecte din SUA s-au deschis ”magazine de sănătate“, care pun pe rafturi ”branduri de înfrumuseţare naturale şi organice, pentru a satisface stilul de viaţă sănătos şi activ al clienţilor“.

    Pe de altă parte, ascensiunea acestui trend poate reprezenta rezultatul eforturilor îndelungate ale organizaţiilor de protejare a mediului. Spre exemplu, în 2007 WWF din Marea Britanie a criticat agresiv brandurile de lux pentru lipsa de angajament faţă de dezvoltarea durabilă, iar rezultatele încep să se vadă zece ani mai târziu. De asemenea, în ultimii ani Greenpeace a susţinut că brandurile de lux cum ar fi LVMH, Giorgio Armani şi Hermès folosesc deseori substanţe chimice în realizarea produselor lor. Un exemplu concret în acest sens este o întâmplare care a avut loc în urmă cu doi ani, când PETA a făcut o solicitare oficială către Hermès, solicitându-i să nu mai folosească pielea de crocodil şi aligator, realizând concomitent un documentar care să ateste maltratarea acestor animale. În urma acestui episod, Hermès a promis că îşi va rectifica politicile de mediu. Criticile constante au cântărit mult de-a lungul timpului şi au afectat profitul şi reputaţia unor companii, pentru care lipsa unor politici sustenabile a reprezentat o pierdere din capitalul de imagine.

    Patrick Le Quément, fostul vicepreşedinte senior al departamentului de design corporativ al Renault, declara, de asemenea, că astfel de presiuni asupra companiilor nu sunt exagerate, iar ”dacă un brand de lux este un pionier în dezvoltarea durabilă, concurenţii săi vor fi obligaţi să se alinieze la acest trend“. Iar spusele sale par să se concretizeze treptat. După ce LVMH a pus bazele unui ”sistem integrat de aprovizionare ecologică“, concurenţii săi şi-au revizuit, de asemenea, lanţurile de aprovizionare.

    În 2010, trei operatori europeni de telecomunicaţii, Deutsche Telekom, Orange şi Telecom Italia, au creat o asociaţie care să verifice şi să îmbunătăţească standardele de mediu şi pe cele sociale din lanţul lor de aprovizionare. În prezent, reţeaua Joint Audit Cooperation cuprinde treisprezece operatori de telecomunicaţii. Un alt exemplu este Clarins, companie ce comercializează produse cosmetice de lux, ce contribuie la conservarea şi studierea a mii de specii de plante.

    Producătorul de cosmetice finanţează şi culturi de plante medicinale într-o grădină botanică din Peru, administrată de femeile din comunitatea locală. Nu în ultimul rând, gigantul suedez de retail Ikea a devenit, în urmă cu doi ani, primul mare comerciant cu amănuntul care foloseşte doar bumbac ”durabil“, chiar dacă marjele sale de profit sunt mult sub cele ale mărcilor de lux. În cazuri izolate, unele branduri dezvoltă şi materii prime ecologice, cum ar fi şampania Veuve Clicquot, care a creat primul ambalaj 100% biodegradabil şi izotermic, realizat dintr-un material derivat din amidonul din cartofi. Inovaţia în domeniul protejării mediului poate veni şi prin lansarea a noi linii de produse, aşa cum a făcut BMW cu maşinile sale electrice BMWi.

    Însă scena în care se dau cele mai aprige lupte în acest sens este industria modei de lux; chiar dacă se consideră dezirabilă o tranziţie de la materialele provenite de la animale la cele sintetice, pentru a reduce daunele aduse mediului, unii designeri afirmă răspicat că materialele sintetice nu sunt la fel de interesante şi frumoase ca acelea naturale, iar ei nu vor să coboare ştacheta. În replică, unul dintre cei mai mari designeri contemporani, Karl Lagerfeld, a declarat: ”You cannot fake chic but you can be chic and fake fur“ (Nu poţi falsifica bunul gust, dar poţi fi şic purtând blană falsă).

    În ciuda progreselor înregistrate, grupurile de presiune şi unii clienţi spun că multe branduri de lux nu fac suficient pentru a încorpora sustenabilitatea ecologică în produsele şi serviciile lor, lucru care ar putea duce la un declin gradual sau chiar la dispariţia unor branduri. ”Dezvoltarea sustenabilă nu este o constrângere, poate fi o oportunitate dacă o integrezi în afacerea ta, iar în viitor luxul va fi echivalent cu politicile etice şi responsabile“, crede François-Henri Pinault, om de afaceri care activează în domeniul bunurilor de lux. Iar în contextul în care millennialii, cei ce au crescut în ”cultura aspiraţională“ a lui Halkett, au dobândit o putere financiară mare, viitorul luxului ar putea arăta astfel: oameni care beau smoothie organic, îmbrăcaţi în pantaloni de yoga şi jachetă statement, produsă în condiţii sustenabile.

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Are doar 18 ani, dar este principalul motiv pentru care un brand de modă obscur are peste 3 milioane de fani

    Scarlett Leithold, model de 18 ani, este unul dintre motivele pentru care brandul italian Brandy Melville a devenit foarte popular în Statele Unite, informează Business Insider.

    Compania are doar 18 magazine în Statele Unite, dar este clasat pe locul întâi în preferinţele adolescenţenţilor americani, conform unui sondaj realizat de Piper Jaffray.

    Creşterea înregistrată de companie se datorează, în parte, contului de Instagram al companiei, care are aproape 3 milioane de fani, dar şi datorită frumuseţii lui Scarlett Leithold.

    Modelul este foarte activ pe Instagram unde are peste 700.000 de fani.