BusinessMagazin

Tag: francezi

  • Tensiuni Paris/Londra pe tema Brexit: Johnson îl compară pe Hollande cu un gardian de lagăr nazist

    Francois Hollande, preşedintele Franţei, ar putea vrea să administreze “bătăi” în stilul unui “gardian de lagăr” din al II-lea Război Mondial, a acuzat ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, după ce oficiali francezi au transmis Londrei să nu se aştepte la o relaţie bună cu UE după Brexit.

    După discurul rostit marţi de Theresa May, consilieri prezidenţiali francezi au transmis că Marea Britanie nu trebuie să se aştepte la o relaţie mai bună cu Uniunea Europeană după ieşirea din Blocul comunitar.

    Rugat de jurnalişti, în cursul unei vizite în India, să comenteze avertismentul, Boris Johnson, un politician considerat populist, a afirmat: “Dacă domnul Hollande vrea să administreze bătăi punitive oricărei persoane care încearcă să scape din UE, în maniera unui gardian din filme despre al II-lea Război Mondial, nu cred că acesta este un drum înainte; şi nu este în interesul prietenilor şi partenerilor noştri”.

  • O tranzacţie de peste 50 de milioane de euro: Un antreprenor francez, la un pas să preia mallul Electroputere din Craiova

    Mallul din Craiova, aflat în insolvenţă încă din 2013 la doi ani de la deschidere, va fi vândut de belgienii de la BelRom către francezii de la Catinvest, care deţin pe piaţa românească trei galerii comerciale.

    Grupul francez Catinvest, care deţine pe piaţa locală trei galerii comer­cia­le, repectiv Cora Pan­teli­mon, Carrefour Orhi­de­ea şi Tom Constanţa, este pe ulti­ma sută de metri să preia mallul Electro­pu­tere din Craiova într-o tran­zac­ţie de pes­te 50 mil. euro, potrivit surselor din piaţă.

    Cele două părţi nu au răspuns soli­ci­tării ZF până la închiderea ediţiei. Bel­gienii de la BelRom, care deţin cen­trul comercial Electroputere din Cra­iova, l-au scos la vânzare încă de acum mai bine de un an. Belgienii au vândut de-a lungul timpului mai multe dintre proiectele pe care le-au dezvoltat în România.

    La polul opus, decizia gru­pului Cat­in­vest de a face o astfel de achizitie vine după o lungă perioadă, de circa un de­ce­niu, în care francezii nu au făcut nicio mutare strategică pe piaţa locală. Firma Catinvest este controlată de antre­prenorul francez Bertrand Catteau.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Poliţiştii francezi obligă femeile să renunţe la costumul burkini pe plajele din Nisa

    Autorităţile franceze au interzis purtarea costumelor de baie de tip burkini în 15 oraşe, evocând îngrijorările ulterioare atacurilor teroriste care au avut loc în ţară.

    Potrivit The Guardian, autorităţile din mai multe oraşe franceze au implementat legea conform căreia este interzisă purtarea acestui tip de îmbrăcăminte, care acoperă trupul şi capul, evocând preocupările în legătură cu hainele religioase în urma asasinatelor teroriste care au avut loc în Franţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care le este permis copiilor să fumeze în curtea şcolii

    Faptul că liceeni vor avea dreptul să fumeze în incinta şcolii este unul dintre cele mai ciudate efectele secundare ale stării de urgenţă din Franţa, din cauza atacurilor teroriste din noiembrie 2015, scrie The Guardian

    Deşi au trecut patru luni de la atacurile teroriste din Paris în care au murit 130 de oameni şi au fost răniţi 350 de persoane, Franţa încă se află în stare de alertă, iar unul dintre efectele secundare ale acestei stări este faptul că liceeni au primit permisiunea de a fuma în incita şcoli, ca o măsură de securitate împotriva atacurilor teroriste.

    Deşi fumatul este permis doar persoanelor peste 18 ani şi deşi fumatul este interzis în şcoli şi la locul de muncă, un număr mare de directori, încurajaţi de ministerul educaţiei, le permit fumatul în şcoală elevilor până când se încheie starea de alertă, pe 26 mai.

    Potrivit statisticilor oficiale, în jur de o treime din adolescenţii francezi între 15 şi 19 ani fumează.

     

  • Tragedia Germanwings: Un medic a recomandat ca Andreas Lubitz să fie internat la psihiatrie, înainte de tragedia aviatică

    Potrivit Biroul de Anchetă şi Analiză pentru Securitatea aviaţiei civile (BEA) din Franţa, un medic a recomandat ca Andreas Lubitz să primească tratament într-un spital de psihiatrie, cu două săptămâni înainte ca acesta să prăbuşească avionul Germanwings în Alpii francezi, informează Le Figaro.

    BEA a prezentat într-un raport informaţii potrivit cărora Andreas Lubitz a început să prezinte simptomele unei depresii psihotice în decembrie 2014, şi că a consultat mai mulţi medici în lunile care au urmat. Niciunul dintre aceştia nu a alertat autorităţile aeronautice sau angajatorul pilotului.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gregorian Bivolaru, prins de poliţie în Franţa. Liderul Misa era căutat încă din 2004

    Liderul Misa Gregorian Bivolaru a fost prins de poliţiştii francezi în urmă cu puţin timp. Acesta fusese condamnat de ÎCCJ la 6 ani de închisoare pentru sex cu minori, potrivit Digi24.

    Gabriel Bivolaru şi-a schimbat identitatea, noul său nume fiind Magnus Aurolsson.

    Potrivit informaţiilor Europol între 2002 şi 2004, Gregorian Bivolaru, în calitate de profesor de yoga şi mentor spiritual, a recrutat un minor pe care l-a exploatat sexual.

  • Românul s-a născut poet?

    “Nu cred ca talentul este un dar al popoarelor, ci un dar individual care, fireste, se dezvolta sau nu in cadrul unei tari sau comunitati. Nu cred ca romanii sunt mai talentati sau mai putin talentati decat ungurii, polonezii, rusii, bulgarii sau francezii. Sau, altfel spus, da, romanii sunt talentati. Ca si nemtii, francezii, americanii, rusii, bulgarii sau francezii”, crede Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii, institutie care se ocupa cu popularizarea si cu traducerile scriitorilor romani in strainatate. Acestea nu sunt atat de multe: 200 de carti au fost traduse de la infiintarea Centrului, insa urmeaza sa apara colectii de autori romani in Spania si Germania incepand cu 2011. Tendinta de recunoastere a scriitorilor romani este in crestere, apreciaza unanim scriitorii si criticii intervievati de BUSINESS Magazin, si asta din mai multe motive.

    Pro şi contra

    Unul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatura castigat de un scriitor roman în 2009, de Herta Müller. Un alt motiv ar fi ca romanii, ca natie de poeti, au poate o mai mare sansa acum, cand “limbajul vesticilor s-a rigidizat foarte mult, iar usurinta in exprimare a romanilor ne face mai lirici decat alte popoare”, dupa cum spune un poet roman. Pana la urma, cu greu se pot gasi instrumente de masurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nu un criteriu, dupa cum spune criticul literar Alex Goldis: “Nu stiu daca Nobelul e o garantie absoluta a valorii, de vreme ce criteriile social-politice le oculteaza adesea pe cele valorice. Pana la urma, Proust, Joyce, Kafka, V. Woolf, L-F. Cèline, Musil, Borges sau Cortázar nu au luat premiul Nobel”.

    “Nu, nu cred ca romanii sunt mai talentati, dar cred ca sunt la fel de talentati ca alte popoare care si-au creat o literatura scrisa destul de tarziu si care au avut nevoie de aparitia unui mare poet pentru a-si fixa limba literara”, crede Matei Visniec, unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani. Visniec este stabilit in Franta si scrie in special in limba franceza, facand parte dintr-o elita a scriitorilor romani care traiesc si creeaza in afara tarii, de cele mai multe ori in alta limba decat romana. Din cauza faptului ca Romania “nu are o infrastructura care scoate elitele in evidenta si nu le permite sa intre intr-un circuit in care sa fie valorizate de public”, sociologul Alfred Bulai considera ca romanii nu prea exista in cultura universala. Tocmai de aceea cei mai cunoscuti si cei mai tradusi romani in strainatate sunt asa-zisii “scriitori exportati”. Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani in strainatate, despre care se spune ca va fi propus si pentru premiul Nobel, este Norman Manea. Scriitorul, care traieste in SUA din 1986, este reprezentat de una din cele mai puternice agentii literare din lume, Wylie, si scrie inca in limba romana.

    Vorba ca “romanul s-a nascut poet” ii apartine lui Vasile Alecsandri si marcheaza, neoficial, aparitia unor generatii de scriitori care au construit literatura romaneasca. Generalizarile sunt insa periculoase, dupa cum spune Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, filiala a Uniunii Scriitorilor, iar Catrinel Plesu considera ca zicala s-a fixat atat de bine in mentalul colectiv din cauza altor “calitati” ale romanilor: “Poate ca din fudulie sau, mai curand, din auto-ironie, ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”.

    Un alt scriitor roman, Alex Serbanescu, considera ca romanii au cateva dintre componentele talentului: dorinta de a comunica, imaginatie, nevoia de a sarbatori-consacra ceea ce li se intampla. Horia Garbea surprinde asadar ca “romanii sunt poate mai inclinati sa scrie ca amatori, asa cum italienii sa cante ca amatori. Dar profesionistii se aleg, dupa ce au talent, in masura in care au cultura, tenacitate, inteligenta”. 

  • „Bine aţi venit în capitalism 3.0“ sau în hipercapitalism? Sau în sharing economy?

    Digitalizarea a bulversat în profunzime societatea. De la economie, sănătate, muncă la viaţa privată şi la politică, nimic n-a rămas neatins. Prin cartea „Bienvenue dans le capitalisme 3.0“ (Bine aţi venit în capitalism 3.0), jurnaliştii francezi Sandrine Cassini şi Philippe Escande propun un plonjon în lumea capitalismului secolului XXI, în cea de-a treia revoluţie industrială. Publicaţia Les Echos redă câteva idei din această carte.

    Maşinăria digitală este pe cale să atace toată societatea şi nimeni nu va scăpa nevătămat. Lumea se schimbă la toate nivelurile, de la cele mai concrete – chemarea unui taxi, rezervarea unei camere la hotel, fabricarea unei maşini -, la cele nepalpabile – comportamentul, modul de a gândi, de a trăi şi de a organiza societatea. Acesta este principiul marilor revoluţii industriale, care se propagă în toate sectoarele, cizelând societatea şi aducând beneficii materiale. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Robotizarea uzinei Dacia Mioveni, la 15 ani de la preluarea de către Renault

    Pe platforma uzinei Dacia lucrează peste 17.000 de angajaţi, dintre care 14.000 ţin direct de activitatea Automobile Dacia şi de producţia de maşini, iar orice zi de muncă şi orice schimb de tură încep cu o avalanşă de angajaţi care vin la muncă.

    Din 2013, odată cu lansarea noii generaţii de Logan şi Sandero, pe lângă toţi aceşti angajaţi îşi fac loc tot mai mulţi roboţi. Faţă de anul 2004, când a intrat în producţie prima generaţie a Logan şi când era un singur robot în uzină, cel care aplica masticul pentru lunetă şi parbriz, acum aceştia se regăsesc în toate secţiile uzinei.

    Cea mai avansată secţie a uzinei este uzina de motoare, acolo unde, pe lângă clasicele propulsoarepe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt valve produse acum numai pentru export (deoarece nu mai echipează modelele Dacia livrate în UE), se produce şi motorul TCe 0,9 litri pe benzină de 90 CP, acesta fiind produs exclusiv în România.

    Hala de producţie arată acum „de înaltă tehnologie“, dar este acelaşi loc unde înainte erau produse transmisiile pentru vechile Dacii 1310, celebrele Berline, îşi aminteşte Emil Corbu, şeful departamentului motoare, care are o vechime de mai bine de două decenii în cadrul uzinei Dacia. Acum, în hală se produc anual 450.000 de motoare 0,9 TCe, faţă de 350.000 de unităţi la început, în 2012.

    Adevărata transformare este vizibilă însă la presaj, unde angajaţii stau aproape de prese de zeci şi sute de tone şi unde tabla adusă de la Kosice din Slovacia, de la US Steel, este transformată în elemente de caroserie. Tablă mai vine şi de la Galaţi, însă doar cea utilizată la interior, precizează Florin Şerbănescu, şeful adjunct al departamentui de presaj. În total, secţia ocupă 50.500 mp, din care 30.500 mp (mai bine de trei hectare) sunt destinaţi producţiei, iar 13.500 mp depozitării. În hala de presaj a fost instalată, din 2013, o linie TGSE complet automatizată în urma unei investiţii de 24 milioane de euro, care produce elemente de caroserie alături de cei 1.330 de angajaţi, din care 93% sunt operatori.

    Renault a demarat procesul de modernizare şi de robotizare a liniei de producţie pentru a reduce costurile şi a început cu secţia de presaj, unde sunt create din tablă elementele de caroserie şi unde gradul de automatizare este programat a creşte de la 10% anul trecut, când a fost instalată prima presă automată, la 30% anul viitor când va fi finalizat procesul actual.

    „Secţia presaj este una care trebuie modernizată. Noi am început să automatizăm părţi din linia de presaj,  pe posturi grele din punct de vedere ergonomic şi care generau accidente, unde se lucra cu piese mari“, a explicat Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule. Faptul că angajaţii lucrează cu componente mari de tablă poate genera accidente de muncă şi implicit costuri mai mari pentru companie. De asemenea, şi secţia caroserie va fi modernizată atât prin instalarea de roboţi, cât şi prin optimizarea fluxurilor de producţie.

  • Cum a dat norocul peste „Cearli şi Cristi”, doi francezi care s-au mutat într-un sat din Transilvania şi au ajuns să descopere micul secret al femeilor din partea locului

    Până acum câţiva ani, ştiau despre România doar cugetarea “Ţară frumoasă, păcat că e locuită!”

    Acum o consideră patria lor, locul unde şi-au găsit rostul şi sunt fericiţi. Asta pentru au descoperit ingredientele unei afaceri de succes pe care românii, din păcate, nu ştiu sau nu au curajul să le folosească.

    Cum a dat norocul peste „Cearli şi Cristi”, doi francezi care s-au mutat într-un mic sat din Transilvania şi au descoperit micul secret al femeilor din partea locului