BusinessMagazin

Tag: fost ministru

  • DOSARUL MICROSOFT: Dorin Cocoş şi fostul ministru Gabriel Sandu, câte doi ani de închisoare. Gheorghe Ştefan a primit trei ani

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft”, astfel că trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, au primit condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând confiscarea a peste trei milioane de euro în cazul acestuia.

    Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, este audiat la DIICOT

    Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, a fost citat de procurorii DIICOT, joi, pentru a i se aduce la cunoştinţă punerea în mişcare a acţiunii penale în dosarul Romgaz – Interagro, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare, o etapă procedurală în dosarele penale.

    În aceeaşi cauză este cercetat şi omul de afaceri Ioan Niculae, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, DIICOT a obţinut aviz pentru începerea urmăririi penale de la preşedintele României pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    În acelaşi dosar, procurorii au cerut şi aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, tot pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Senatul a respins solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

  • Varoufakis: Marea Britanie nu poate părăsi Uniunea Europeană chiar dacă ar vrea

     ”Indiferent ce critici aducem Uniunii Europene, suntem într-o situaţie paradoxală: putem să spunem oricând că plecă, dar nu putem pleca efectiv”, a spus Varoufakis într-un interviu acordat Bloomberg.

    În timpul mandatului de ministru de finanţe în Grecia, Varoufakis a luptat împotriva măsurilor de austeritate impuse ţării sale şi a devenit o celebritate globală după ce a reuşit să ”enerveze” miniştrii de finanţe din UE în timpul campaniei sale împotriva tăierilor bugetare impuse Greciei. El s-a retras din Guvern în iulie 2015, după ce tensiunile cu Uniunea Europeană au escaladat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Liviu Voinea, persoana propusă de PSD pentru premier. A fost ministru în Guvernul Ponta II

    PSD îl propune ca premier pe Liviu Voinea, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a României, în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care afirma că banca centrală are “rezerve de cadre” pe care le poate furniza pentru un cabinet de tehnocraţi. Totodată, Isărescu a admis, luni, că premierul ar putea proveni de la banca centrală, cu condiţia să fie tânăr.

    Liviu Voinea, în vârstă de 40 de ani, în prezent viceguvernator şi membru al Consiliului de Administraţie (CA) al BNR, din octombrie 2014, a fost ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în CA al BNR.

    În primul guvern format de Victor Ponta fusese secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada mai-decembrie 2012, iar înainte de Finanţe a fost membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, din aprilie 2009.

    El s-a arătat în ultimii ani adeptul introducerii impozitării progresive şi al creştereii impozitului pe proprietăţi.

    Liviu Voinea a absolvit, în 1997, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business. El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

    Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi în 2009 pentru funcţia de premier, presa speculând atunci că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009.

    În 2009, Liviu Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, instituţie condusă de Ionuţ Costea, cumnatul candidatului la prezidenţiale la acea vreme Mircea Geoană.

    Voinea a fost şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), precum şi preşedinte al Voinea Business Development. Totodată, din octombrie 2013, el predă ca profesor universitar la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, facultate la care a fost profesor asociat în perioada octombrie 2009-septembrie 2013. De asemenea, din februarie 2005 şi până în septembrie 2013, el a fost conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din iunie 2015, viceguvernatorul BNR are un teren intravilan în sectorul 1 din Bucureşti, cu o suprafaţă de 284 metri pătraţi, din anul 2011, precum şi unul de 276,2 metri pătraţi în Pipera (Voluntari – Ilfov), cumpărat în acest an, pe care-l deţine împreună cu soţia şi pe care este construită o casă de locuit cu o suprafaţă de 131,97 metri pătraţi.

    Totodată, Voinea are un apartament de 76,81 metri pătraţi în Capitală şi o casă în curs de construire pe terenul din sectorul 1.

    Pe numele soţiei sale mai figurează două autoturisme – un Renault Megane din 2005 şi un Land Rover Freelander 2 din anul 2008.

    Voinea a mai declarat icoane, tablouri şi obiecte decorative în valoare de circa 10.000 euro, dobândite în anul 2013, precum şi verighete de aur, de 6.700 lei, din acelaşi an.

    El deţine în conturi bancare circa 43.000 lei şi acumulase aproximativ 80.000 lei în fondul de pensii private. Soţia lui figurează cu un împrumut acordat în nume personal de 100.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Voinea are un credit ipotecar contractat în aprilie de la Banca Transilvania, în valoare de 599.447 lei, scadent în septembrie 2019. Totodată, a împrumutat în 2013 de la Maria Voinea 11.000 euro şi 20.000 lei.

    Liviu Voinea a încasat anul trecut 41.564 lei din funcţia de ministru delegat pentru Buget, 13.412 lei ca profesor universitar la ASE, iar Laura Florentina Voinea (soţia) a câştigat 44.800 lei de la Deloitte Consultanţă, din poziţia de consultant în management. Totodată, din vânzarea de titluri la SIF-uri, Voinea a încasat aproape 12.000 lei.

  • Ioana Petrescu, fostul ministru de Finanţe, pe cale să devină unul dintre cele mai importante nume din economia mondială.

    Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.

    Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepre­şedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • Fostul ministru de Interne, Cristian David, urmărit penal pentru că a luat mită 500.000 de euro

     Fostul ministru al Internelor Cristian David a venit, miercuri dimineaţă, la Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce pe numele lui a fost emis şi un mandat de aducere, în dosarul în care este acuzat de luare de mită.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 19 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul lui Cristian David, pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreputului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cererea lui Sorin Pantiş de strămutare a dosarului ICA, judecată de instanţa supremă în 25 iulie

     Dosarul în care Sorin Pantiş cere strămutarea dosarului ICA a fost înregistrat în 16 iulie la instanţa supremă, care iniţial a stabilit termenul de judecată în 5 septembrie.

    Avocaţii lui Sorin Pantiş au formulat o cerere de preschimbare a termenului, care a fost admisă de instanţă, dosarul urmând să se judece în 25 iulie.

    Şi Dan Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă, solicitarea fiind respinsă de ICCJ în 11 iulie. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a motivat cererea, în faţa instanţei, prin faptul că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz.

    Dosarul pivind privatizarea ICA are următorul termen la Curtea de Apel Bucureşti în 4 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Muncii Marian Sârbu a fost avizat prim-vicepreşedinte al ASF, în locul lui Dăianu

     Marian Sârbu este în prezent membru neexecutiv în Consiliul ASF, iar anterior a ocupat poziţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

    Comsiile reunite de buget-finanţe bănci şi comisiile economice l-au avizat pe Cornel Coca Constantinescu pentru o poziţie neexecutivă în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în locul lui Marian Mârzac, care a demisionat recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diaconescu: Autorităţile trebuie să-şi reafirme oficial “consecvenţa” în parteneriatele cu SUA şi UE

     Întreruperea furnizării de gaze ruseşti către Ucraina este “profund îngrijorătoare” şi duce la un diferend economic care afectează şi Uniunea Europeană, a spus Diaconescu, amintind că în 2009 a participat ca şef al diplomaţiei la o serie de “reuniuni de urgenţă ale UE, în care s-a încercat contracararea unei situaţii similare”.

    “Absenţa unei strategii coerente şi asumate solidar la nivel european pentru asigurarea securităţii energetice a statelor UE” duce la repetarea crizelor de acest tip, a adăugat Diaconescu.

    În acest context geo-politic “extrem de agitat”, pentru evitarea unor situaţii-limită, “România trebuie să fie consecventă cu parteneriatele pe care le-a fixat atât în raport cu Uniunea Europeana, dar şi cu Statele Unite ale Americii”, ezitările în raport cu această atitudine provocând “grave deservicii atât în plan strategic, dar mai ales în plan social”, consideră fostul ministru de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro