BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Analiştii militari consideră că există trei scenarii pentru utilizarea arsenalului nuclear:

    În primă fază este vorba despre o utilizare demonstrativă, o lovitură fără victime realizată fie în subteran, fie undeva pe cerul Ucrainei sau într-o zonă precum Insula Şerpilor. Explozia ar fi destul de puternică cât să distrugă echipamentele electronice din zonă, iar nivelul de radiaţii s-ar menţine ridicat puţin timp, urmând ca la 48 de ore de la lansare să scadă la 1%.

    În acest scenariu, Rusia ar putea declanşa prin acţiunile ei o reacţie globală negativă, fără niciun câştig militar, izolându-se ţara şi devenind cel mai mare pariah din lume.

    Al doilea scenariu ar fi lansarea unei lovituri nucleare către un element cheie al infrastructurii Ucrainei, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, însă efectele unui astfel de atac sunt puse sub semnul întrebării. Majoritatea analiştilor militari susţin că o astfel de strategie n-ar avea prea mult sens din moment ce Rusia s-ar vedea nevoită să lovească un teritoriu pe care îl vede ca parte din propriul stat. Mai mult, armata rusă deja epuizată şi slab motivată ar fi expusă radiaţiilor nucleare.

    În final, cel mai negru scenariu presupune atacarea directă a unui membru NATO, ceea ce ar duce la activarea articolului 5 şi la demararea unui răspuns de apărare colectivă din partea Alianţei, ceea ce s-ar traduce cel mai probabil într-un război total.

  • Europa şi Ucraina intră în alertă roşie: Riscul ca Rusia să folosească arme nucleare este la maxim. Avertismentul analiştilor

    Vladimir Putin a ameninţat Ucraina şi Europa cu opţiunea nucleară încă de la începutul războiului, iar escaladarea conflictului din ultimele zile au făcut serviciile secrete din Ucraina să creadă ca liderul rus nu mai bluffează şi că se pregăteşte să treacă la fapte, scrie Business Insider.

    Armata ucraineană nu ia în râs ameninţările de la Kremlin. Adjunctul şefului serviciului de informaţii al Ucrainei, Vadym Skibitsky, este de părere că pericolul unei lovituri nucleare este mai mare ca niciodată.

    „Vor viza liniile de front unde avem multe personal şi echipament militar, dar şi centre de comandă importante şi infrastructură critică. Ca să îi oprim avem nevoie nu doar de mai multe sisteme antiaeriene ci şi de sisteme anti-rachetă”, a declarat oficialul.

    Oficialii americani din apărare urmăresc cu atenţie semnele care ar indica că Rusia schimbă locaţia armamentului său nuclear sau dacă le pune în stare de alertă, iar până în prezent nu a fost semnalată nicio schimbare.

    Putin se pregăteşte să anunţe anexarea a patru regiuni ucrainene pe care trupele ruse le-au ţinut sub ocupaţie. Analişti şi cercetători militari şi-au exprimat îngrijorarea privind faptul că anexările vor creşte riscul ca armele nucleare să fie folosite. Serghei Lavrov a declarat recent că orice teritoriu care aparţine oficial de Rusia va primi protecţia deplină a Kremlinului.

    „Liniile roşii privind luptele pe teritoriul rusesc vor fi complet depăşite. Armele NATO vor trage în teritoriul Rusiei, iar statul în sine va fi atacat direct conform noilor graniţe. După cum ştim, pentru Kemlin acesta este un motiv destul de bun pentru utilizarea armelor nucleare”, adeclarat generalul american în retragere Kevin Ryan.

    În ciuda pericolului, există şi specialişti care privesc scenariul nuclear cu scepticism. Potrivit acestora, o armată cu moralul la pământ şi care se luptă cu propriile crize din interior, nu va putea realiza sau profita de o lovitură cu o armă nucleară tactică.

    „Problema lor este că pentru a exploata aşa cum trebuie condiţiile create de o armă nucleară tactică trebuie să ai forţe coezive, coerente şi cu moralul foarte ridicat. Nu cred că armata rusă are în acest moment capacitatea sau moralul necesar pentru a profita de o asemenea oportunitate”, a declarat George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului.

    Ameninţările nucleare ale lui Vladimir Putin sunt văzute mai degrabă ca o încercare de a forţa Occidentul să renunţe la sprijinul oferit Ucrainei, prin crearea mitului fals că liderul de la Kremlin e cel mai periculos atunci când este încolţit.

  • Opinie Sorin Pâslaru, ZF: La ce folos să exploatăm gazul din Marea Neagră, dacă nu există garanţia că va fi folosit de consumatorii din România?

    În condiţiile în care toată Europa caută surse alternative de gaz şi investeşte în conexiuni pentru acces la resurse, România nu are garanţia că gazul extras sau care va fi extras din Marea Neagră, de pe teritoriul său, este consumat pe piaţa locală.

    O conferinţă organizată ieri de Patronatul producătorilor de gaze din România din care fac parte OMV Petrom, Romgaz şi mai nou Black Sea Oil & Gas, care a dat drumul la exploatarea offshore din Marea Neagră, a pus pe masă fractura logică în care se află această industrie astăzi.

    Pe de o parte toată lumea caută cu disperare căi alternative la gazul rusesc –  au fost aduşi la Bucureşti, probabil în premieră, miniştri ai energiei din Azerbaidjan, Turcia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina – pe de altă parte compania care deja exploatează noile resurse de gaz ale României din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas spune că vinde gazul către Engie Trading şi că această companie poate vinde gazul oriunde.

    „Depinde de ei ce fac cu gazul mai departe, îl vând pe platformele de trading. Treaba noastră este doar să aducem gazul la ţărm şi să îl vindem. Nu este treaba noastră cine îl consumă mai departe”, a spus nonşalant Mark Beacom, CEO al companiei americane, deţinute de unul dintre  cele mai mari fonduri de investiţii din lume, Carlyle.

    Întrebat cum ar putea România să îşi garanteze aprovizionarea de gaz din resursele din Marea Neagră, Mark Beacom a devenit chiar nervos, cerând să nu mai fie citat.

    Dealtfel, în pofida întrebărilor uriaşe pe care opinia publică le are în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionărilor cu gaz în perioada următoare, în privinţa preţurilor la energie şi a situaţiei din piaţă, oficialii celor mai mari companii de producţie de gaz din România, Romgaz şi Petrom OMV, prima controlată de statul român şi la cealaltă statul deţinând o participaţie semnificativă, au refuzat să dea declaraţii detaliate presei.

    Nici ministrul energiei nu a dorit să răspundă la întrebări în condiţiile în care criza energetică ar putea fi sursa destabilizării complete a economiei în perioada următoare. Şi iată cum, deşi se spune că avem economie de piaţă şi o presă liberă, opinia publică este pur şi simplu ignorată iar cei plătiţi din bani publici sau de către companiile de stat au atitudinea arogantă de dinainte de ‘89: ştim noi mai bine ce trebuie făcut, nu ne deranjaţi cu întrebări că ne ţineţi din treabă.

    Când zeci de întreprinderi se pregătesc să-şi închidă activitatea pentru că nu pot face faţă preţurilor la gaze şi energie electrică, ministrul energiei fuge efectiv din faţa întrebărilor presei.

    Este evident însă că prezenţa la Bucureşti a miniştrilor energiei din regiune arată cât de complicată este situaţia pe piaţa gazului. Toată lumea dă din colţ în colţ şi vrea să facă într-o lună ce n-a făcut de trei decenii: crearea unei surse alternative atât la gazul rusesc cât şi la transportul prin Ucraina.

    În 1996-1997, se punea pe masă proiectul Nabucco, o conductă care ar fi trebuit să aducă gaze naturale din Azerbaidjan şi Iran, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria până la Viena. A fost un fiasco.

    Azi, septembrie 2022, speranţa României de a-şi acoperi importul de gaz necesar  – 15-20% din consumul local, restul fiind din producţia locală – este un interconector între Grecia şi Bulgaria, pe unde gazul adus din Azerbaidjan să urce spre Giurgiu.

    Grecii aduc gaz din Azerbaidjan prin TAP-TANAP, o conductă făcută între timp prin Turcia şi care merge spre Italia. Aceasta a înlocuit practic Nabucco.

    Problema este că Azerbaidjanul spune acum că cererea e mult mai mare decât poate livra. „Zece ţări ne-au cerut gaze. Avem un parteneriat strategic cu România, vom vedea ce putem face”, a spus ieri politicos ministrul azer al energiei,  Parviz Shahbazov, de departe cel mai important din sală ieri, fiind omul cu gazul de care depind azi toţi.

    Azerbaidjanul a exportat anul trecut circa 8 mld. metri cubi în Europa, dar cantitatea este nesemnificativă, la consumul anual de circa 400 de mld. metri cubi al UE. România consumă anual circa 10-11 mld. metri cubi, din care importă 15-20% din Federaţia Rusă.

    Deci ar fi nevoie de 1,5-2 mld. metri cubi în caz de oprire a gazului rusesc. Interconectorul de la Giurgiu are o capacitate de 1,5 mld. metri cubi, dar nu tot gazul care va ajunge aici va fi folosit în România, pentru că depinde cui îl vând azerii.

    Grecii şi-au arătat şi ieri disponibilitatea să livreze gaz mai la nord, din ce trece pe la ei şi din tancurile de gaz lichefiat (LNG) care ar trebui să ajungă în portul din Alexandroupoli, care construieşte acum un terminal LNG de 5,5 mld. mc. Dar pe acest gaz se bate nu numai Bulgaria, ci şi Serbia şi Macedonia de Nord. Şi oricum terminalul va fi gata în decembrie 2023.

    Moldovenii, care sunt şi mai departe de noile surse de gaz, ce să mai spună? Vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spânu, a făcut apel la solidaritate. Moldova se poate baza doar pe gazul românesc. Chişinăul a trecut deja anumite centrale pe păcură „Piaţa gazului nu este o piaţă de fapt. Gazul înseamnă geo-politică”, a spus Spânu, demonstrând încă o dată că adevărul este spus de cei care nu mai au ce pierde.

    Şi când toată lumea dezbate interconectări şi noi conducte şi este evident că cea mai mare problemă în perioada următoare este accesul propriu-zis la gaz, posibilitatea de a aduce fizic gazul, România nu are garanţia că gazul extras deja din Marea Neagră sau cel care va fi extras în viitor de consorţiul OMV Petrom -Romgaz, de pe teritoriul României, va fi consumat în România.

    În Marea Neagră sunt rezerve certe de cel puţin 150 miliarde de metri cubi, adică peste 10 de ani consum anual al României. Prezenţi la manifestarea de ieri, reprezentanţii OMV Petrom nu au explicat de ce întârzie exploatarea, cu toate că legea offshore a fost deja modificată aşa cum au cerut: cu un nou nivel al redevenţelor şi cu scoaterea pragului de minim 50% vânzare pe piaţa locală. Ar mai rămâne nişte modificări de făcut. Care sunt?  Opinia publică nu are dreptul să afle. Ce atâta transparenţă despre cum vor fi exploatate resursele României?

    La final, şefii OMV Petrom, Romgaz şi ministrul energiei au plecat împreună. Ştiu ei mai bine ce este de făcut, nu?

     

  • Atenţie dacă aveţi salariile „mascate“ pe microîntreprindere: Fiscul se uită la ce scrie pe LinkedIn, pe cartea de vizită şi la adresa de e-mail folosită

    Codul Fiscal prevede de mai mulţi ani o serie de şapte criterii dintre care o activitate trebuie să îndeplinească mini­mum patru pentru ca ea să fie carac­terizată ca o activitate independentă în scopul impozitării. .

    Cei care obţin venituri prin microîntreprinderi şi care nu îndeplinesc cel puţin patru din cele şapte aşa-numite „criterii de independenţă“ ar putea avea probleme în cazul unui control al Fiscului, pentru că inspectorii ANAF se uită la profilurile de pe reţelele sociale şi la adresele de e-mail folosite de proprietarii de microîntreprinderi atunci când vin în control.

    „Codul Fiscal prevede de mai mulţi ani o serie de şapte criterii dintre care o activitate trebuie să îndeplinească mini­mum patru pentru ca ea să fie carac­terizată ca o activitate independentă în scopul impozitării. Din aceste criterii fac parte: a presta o activitate pentru mai multe companii, o activitate cu propria ta bază materială şi intelectuală, a face parte dintr-un organism profesional care reglementează activitatea, a avea posibilitatea să îţi faci singur programul de lucru, să nu ai un concediu plătit de un aşa-zis angajator şi aşa mai departe. Ca şi până acum, va rămâne esenţial şi în viitor pentru microîntreprinderi şi pentru persoane fizice independente să testeze permanent dacă aceste criterii de independenţă sunt îndeplinite. În momentul în care acestea nu sunt îndeplinite trebuie foarte serios luat în considerare faptul că regimul fiscal de impozitare al respectivului este cel de venituri din salarii“, a explicat Nadia Oanea, consultant fiscal în cadrul companiei Tax & Trainings.

    Chiar dacă ordonanţa 16 din 2022, care a adus o serie de modificări fiscale pentru microîntreprinderi şi pentru PFA-uri, nu aduce noutăţi în ceea ce priveşte criteriile de independenţă prevăzute în Codul Fiscal, deţinătorii de astfel de entităţi trebuie să fie foarte atenţi la acestea atunci când îşi fac planurile de business pentru anii următori.

    „Dacă, de exemplu, un CEO este încadrat cu un contract de muncă individual la un angajator şi are o fişă a postului, iar tot el are şi un contract de prestări servicii prin intermediul unei microîntreprinderi cu acelaşi angajator – respectiv client pentru microîntreprindere – , este foarte uşor de făcut o paralelă între obiectul contractului de prestări servicii şi atribuţiile din fişa postului. Dincolo de acest aspect se verifică foarte simplu din ce sediu prestează serviciile directorul executiv, cu ce bază materială le prestează; ce adresă de e-mail are, de unde îşi trimite corespondenţa; mai are şi alţi clienţi în afară de angajatorul unde are şi un contract de muncă cu salariul minim pe economie? Sunt acele şapte criterii dintre care patru trebuie îndeplinite cumulativ astfel încât să te poţi încadra în categoria de prestaţii independente şi tranzacţii venituri independente“, a explicat Florentina Şuşnea, managing partner, compania de consultanţă şi audit PKF Finconta.

    În cazul în care deţinătorul de micro­întreprindere nu îndeplineşte patru criterii de independenţă, acele venituri sunt reîncadrate ca venituri de natură salarială şi impozitate cu toate contribuţiile şi taxele aferente.

    „ANAF se uită inclusiv la comunicarea pe reţelele de social media, la adrese de e-mail de companie, la ce scrie pe cartea de vizită. Din experienţa clienţilor pot să vă spun că aceste indicii contează. Fiecare situaţie trebuie tratată de la caz la caz. Cred că, în esenţă, pe această zonă a reclasificării veniturilor ca venituri din salarii am avut o amnistie acum câţiva ani şi acel moment a fost cumva un moment zero şi şansa persoanelor fizice să îşi regândească structura juridică a contractelor“, a mai spus consultantul fiscal Nadia Oanea.

     

    Care sunt cele şapte criterii de independenţă din care trebuie îndeplinite cel puţin patru pentru ca veniturile obţinute pe microîntreprinderi şi PFA-uri să nu fie impozitate ca salarii:

    1) persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

    2) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

    3) riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

    4) activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

    5) activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

    6) persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate;

    7) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

  • Dobânzile interbancare cresc uşor: indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, a fost cotat miercuri la 7,98%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 7,98%, în creştere cu două puncte bază faţă de marţi, când a fost cotat la 7,96%, arată datele publicate de BNR.

    Acesta este primul semnal de creştere după patru zile consecutive în care evoluţia indicelui s-a înscris pe o pantă descendent, după ce guvernatorul BNR a ieşit cu declaraţia că băncile „au sărit calul“ cu creşterea acestui indice.

    Tot miercuri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,13% de la 8,12% marţi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, a fost cotat la 8,28% faţă de 8,27%

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Indicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă în ultimele 4-5 luni acesta s-a decuplat. ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, au sărit peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie a fost stabilită la 4,75%, iar în această lună a fost majorată de BNR la 5,5%.

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România preconizează că indicele ROBOR la 3 luni va atinge 7,95% în următoarele 12 luni.

     

  • TikTok introduce o funcţie nouă

    Tik Tok vine cu noutăţi pentru utilizatorii săi. Funcţia text-to-image este deja intens folosită şi de alte companii.

    Algoritmii text-to-image folosesc inteligenţa artificială pentru a crea o experienţă nouă, generând automat imagini pe baza textelor.

    Funcţia „AI greenscreen”, disponibilă direct în aplicaţie poate fi utilizată pentru a genera fundaluri pentru înregistrările video, conform The Verge.

    Inteligenţa artificială are succes cu algoritmii text-to image, dar funcţia nu este foarte avansată. Imaginile sunt colorate, dar abstracte, nu par reale. Iar asta ar fi şi intenţia companiei, pentru a nu da putere nelimitată utilizatorilor şi a lăsa astfel cale liberă pentru abuzuri (crearea de imagini pornografice sau violente).

    Prin umare, orice text cu potenţial violent (ex: asasinarea lui Joe Biden) produce doar imagini abstracte, fără feţe ce pot fi identificate.

     

  • Indicele ROBOR a atins un nou record. Este cea mai ridicată valoare din ultimii 12 ani

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 8,05% în creştere faţă de valoarea de 8% consemnată ieri.

    De altfel, data de 2 august a marcat singura zi în care indicele a făcut un mic pas în urmă, după o perioadă constantă de creştere.

    În luna iulie indicele s-a majorat cu 23%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de 166%, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la BNR.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,17%, de la 8,13 marţi.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65%, fiind calculat pe baza datelor pentru T1/2022.


     

     

  • SUA afirmă că Rusia foloseşte un “scut nuclear” în Ucraina, riscând un accident teribil

    Statele Unite au declarat că Rusia foloseşte cea mai mare centrală nucleară din Ucraina ca “scut nuclear” prin staţionarea trupelor acolo, împiedicând forţele ucrainene să riposteze şi riscând un accident nuclear teribil, scrie Reuters.

    Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul este “profund îngrijorat” de faptul că centrala din Zaporizhzhia este acum o bază militară rusă folosită pentru a trage asupra forţelor ucrainene din apropiere.

    “Bineînţeles că ucrainenii nu pot riposta cu focuri de armă, ca nu cumva să aibă loc un accident teribil în care să fie implicată centrala nucleară”, a declarat Blinken reporterilor după discuţiile privind neproliferarea nucleară de la Naţiunile Unite de la New York, luni.

    Acţiunile Rusiei au mers dincolo de folosirea unui “scut uman”, a spus Blinken, numindu-l “scut nuclear”.

    La discuţiile de la New York, ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Mykola Tochytskyi, a declarat că “sunt necesare acţiuni comune puternice pentru a preveni dezastrul nuclear” şi a cerut comunităţii internaţionale să “închidă cerul” deasupra centralelor nucleare ucrainene cu sisteme de apărare aeriană.

    După ce nu a reuşit să captureze capitala Kiev la începutul războiului, Rusia urmăreşte acum să captureze regiunea Donbas din est, formată din Doneţk şi Luhansk, ocupată parţial de separatiştii susţinuţi de Rusia înainte de invazie, şi să captureze mai mult din sud, după ce a anexat deja Crimeea de la Ucraina în 2014.

    Consilierul prezidenţial ucrainean Oleksiy Arestovych a declarat într-un interviu postat pe internet că aproximativ 22.000 de soldaţi ruşi se pregătesc să avanseze asupra oraşelor Kriviy Rih şi Mykolaiv, unde o forţă ucraineană “suficient de mare” stă la pândă.

    În regiunea Herson, care se află în cea mai mare parte sub control rusesc, trupele ucrainene au eliberat aproximativ 50 de oraşe, a declarat Iuri Sobolevsky, adjunctul şefului consiliului regional Herson, care a fost înlăturat.

    “Trupele ruseşti din regiunea Herson suportă pierderi considerabile. Acum sunt peste 300 într-un spital militar pe care ruşii l-au amenajat într-un spital civil din oraşul Beryslav”, a scris Sobolevsky pe Telegram. “Aproximativ 40 de medici au fost aduşi din Rusia pentru a asigura personalul spitalului”.

    Reuters nu a reuşit să verifice raportul privind câmpul de luptă.

    Serhiy Gaidai, guvernatorul regiunii Luhansk, care se află aproape în totalitate sub control rusesc, a declarat că sosesc luptători străini. “Am observat că din ce în ce mai multe companii militare private vin în zonă – grupul Wagner”, a declarat Gaidai pentru televiziunea ucraineană, adăugând că aceste forţe neregulamentare erau motivate de “bani şi jafuri”.

    Firma militară privată rusă Wagner a primit probabil responsabilitatea pentru sectoare specifice ale liniei de front din estul Ucrainei, posibil deoarece Rusia se confruntă cu o lipsă majoră de infanterie, a declarat vineri Ministerul britanic al Apărării într-o actualizare a informaţiilor.

    Gaidai a declarat că partizanii distrug infrastructura cheie, inclusiv reţelele de gaz şi apă, în oraşele Luhansk, care au fost lovite, pentru a încetini forţele ruse.