Majoritatea persoanelor acceptă cărţi de vizită din politeţe, însă le aruncă sau le uită printr-un teanc cu alte sute la fel. Cărţile de vizită din acest top sunt unele de ţinut minte – atât pentru ideea lor cât şi pentru mesajul pe care îl transmit.
În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.
Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.
O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.
Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.
Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.
Presa a avut acces, joi, în subsolul Senatului, unde se află spaţiile care ar putea fi folosite pentru amenajarea unui centru spa destinat publicului, care să funcţioneze pe baze comerciale şi să aducă bani pentru Parlament, aşa cum declara secretarul general adjunct al Senatului Dan Mihalache.
Accesul s-a făcut de la nivelul P, pe scările de lângă liftul cu care senatorii urcă la sala de plen, după ce un angajat a deschis o uşă din grilaj închisă cu lacăt.
Coborând la nivelul subsolului – 4,5 metri, pe mai multe rânduri de scări, prin mici coridoare întortocheate, în diferite stadii de execuţie, cu ţevi aparente pe tavan, prăfuite, unele afectate de igrasie, pe întuneric, în lipsa unei instalaţii de iluminat funcţionale, s-a ajuns în spaţiul în care ar putea fi amenajat un centru spa care să aducă bani la bugetul Senatului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, tot mai multe săli de fitness încep să le ofere clienţilor posibilitatea unor şedinţe de antrenament funcţional, care le permit acestora să-şi mişte corpul cât mai natural, în să stea locului să lucreze pe rând diverse grupuri de muşchi. Aşa se face că din multe săli au fost exilate echipamente ca presele de piept şi cele pentru picioare. Deocamdată, benzile pentru alergat şi echipamentele pentru antrenament cardiovascular au rămas însă la locul lor.
Un important beneficiu al antrenamentului funcţional, spun experţii, este că oferă oamenilor posibilitatea să-şi lucreze mai multe grupe de muşchi odată, care astfel se vor obişnui să colaboreze perfect în cazul unui efort. În plus, cei care aleg o asemenea metodă de exerciţiu fizic vor fi supli şi atletici, în loc să arate ca nişte pachete de muşchi. În locul echipamentelor exilate, proprietarii de săli de fitness au instalat scări de-a latul încăperilor, la care clienţii pot face exerciţii de tracţiune, ori se pot amuza traversând sala agăţaţi de fuscei.
Există şi centre de fitness cu mai multe etaje, unde clienţii pot alerga în grup pe scările dintre ele, ori săli care unde s-au instalat funii prinse de tavan sau plase speciale pe pereţi pentru căţărat sau chiar s-a pus gazon artificial în locul aparatelor îndepărtate. Amenajarea unei zone pentru antrenament funcţional este mai ieftină decât dotarea cu echipamente, spun cei din branşă, dar, pe de altă parte, clienţii care preferă acest tip de antrenament trebuie supravegheaţi mai atent de către instructorii din sală.
În fiecare an, 16.000 de români ajung într-una dintre cele opt săli de sport pe care reţeaua World Class le-a deschis în România. Cei mai mulţi sunt corporatişti, au între 30 şi 44 de ani şi plătesc circa 1.000 de euro pe an pentru mersul “la sală”. “România este o piaţă foarte bună pentru dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu şi asta se observă în rezultatele noastre – în 2011 am crescut cu 20% în cifra de afaceri”, spune Mikael Fredholm, CEO al World Class International.
Fredholm are cel puţin două argumente atunci când vorbeşte despre potenţialul pieţei din România: în primul rând, doar 0,5% dintre români au abonament la o sală de fitness, ceea ce înseamnă că există un număr foarte mare de posibili clienţi. În al doilea rând, cei care merg deja la sală fac mai mult sport decât alţi europeni, acesta fiind un indiciu al faptului că, în principiu, vor rămâne clienţi fideli şi vor avea un comportament de consum constant. “În Suedia, timpul petrecut de o persoană la sală este de circa 27 de minute. În România, cei care vin să facă sport stau aproximativ două ore la sală”, spune şeful World Class International.
Este drept că românii sunt recunoscuţi pentru cochetărie, dar până nu demult aceasta se limita doar la haine scumpe, doamne care nu ies pe stradă nemachiate sau necoafate sau domni care sunt întotdeauna la patru ace. De ceva vreme, aceştia vor cu orice preţ să fie şi în formă, aşa că proprietarii sălilor de sport sau ai centrelor de înfrumuseţare şi întreţinere corporală traversează o perioadă prielnică, în care afacerile cresc mai mult şi mai repede decât salariile clienţilor.
Planurile celor de la World Class pentru perioada următoare confirmă: după ce în luna decembrie au deschis încă un nou centru în Bucureşti, în urma unei investiţii de 2,6 milioane de euro, pentru anul acesta sunt plănuite încă două deschideri. Una dintre săli va fi amplasată în clădirea de birouri America House, adresându-se în special celor care lucrează în incintă, iar pentru cealaltă a fost negociat un spaţiu în galeria comercială a Auchan Titan. Ambele implică investiţii de 3,5 milioane de euro, o bună parte din bani fiind necesari pentru achiziţia de echipamente. Cu cât sala oferă mai multe servicii şi tipuri de antrenamente, cu atât echipamentele sunt mai scumpe. Spre exemplu, din cele 2,6 milioane de euro investite în deschiderea celei mai noi unităţi, 800.000 au fost alocaţi doar în direcţia achiziţiei de echipamente.
Investiţiile în România nu sunt întâmplătoare şi nici nu sunt motivate doar de tendinţele care se conturează în piaţă şi de potenţialul teoretic. Potrivit lui Mikael Fredholm, România este un pion foarte important în structura reţelei, în condiţiile în care 30% din cifra de afaceri anuală a grupului este generată de afacerea din România. În plus, rata de creştere anuală de circa 20% este cea mai mare din grup. Cei 16.000 de membri au generat companiei afaceri de opt milioane de euro în 2011 şi un profit net de 1,4 milioane de euro, rezultate cel puţin interesante pentru un business care de obicei nu se dezvoltă foarte mult şi nici nu este foarte longeviv.
Deocamdată, Capitala a fost punctul central de atenţie, însă mai există două centre în Cluj şi Timişoara, iar Constanţa, Braşovul şi Sibiul sunt prospectate în vederea deschiderii unor noi săli de antrenamente. Fredholm nu spune “nu” nici ideii de a franciza sistemul în România, doar că până acum nu a găsit partenerii potriviţi, aşa că a pus planul pe lista secundă de priorităţi.
Tot anul acesta vor fi demarate lucrările pentru deschiderea unui centru etalon, exclusivist, în zona Floreasca, gândit pe un sistem de circuit închis, limitat la cel mult 1.000 de membri. Clubul de fitness va avea parcare cu valet, restaurant şi toate celelalte facilităţi care se regăsesc într-un amplasament destinat clienţilor din categoria VIP. Investiţia se va ridica şi în acest caz la câteva milioane de euro. Planurile suedezilor sunt cel puţin atipice într-o economie care nu a văzut foarte multe investiţii în ultimii ani, cu excepţia extinderilor din zona de retail. Aici vorbim însă despre companii gigant, cu afaceri de zeci de ori mai mari decât ale World Class.
Un club “foarte mare”, cu o capacitate de 5.000 de persoane si o
suprafata de 2.600 de metri patrati, care are nevoie de o
investitie de 3 milioane de euro si pentru care se vor vinde
abonamente lunare de 40-50 de euro. Este noua reteta pe care Mikael
Fredholm, vicepresedinte al World Class International, o pregateste
pentru cartierul bucurestean Titan.
Dupa cinci ani de operare exclusiv in zone centrale si in
hoteluri de cinci stele, cu abonamente anuale situate intre 1.200
si 1.700 de euro pe an (intre 100 si 140 de euro pe luna), care
vizau piata premium, World Class face pasul catre clasa
mediu-premium prin investitia din Titan. Noul club va avea un alt
nume, ce nu a fost inca stabilit, insa va face parte din seria de
cluburi World Class. “Vom lansa un nou brand, iar clubul va fi
numit cu numele brandului, urmat de by World Class”, explica Mikael
Fredholm, precizand ca, la fel ca si celelalte cluburi din retea,
va fi dotat cu piscina, studiouri de aerobic si spinning, sala de
fitness, zona de relaxare si de asemenea cu o terasa pe acoperisul
cladirii, terasa ce va fi utilizata pentru organizarea de
evenimente. Diferenta fata de cluburile premium va fi lipsa
serviciilor spa (masaje sau tratamente faciale).
Mikael Fredholm tine mult la explicatia ca aceasta investitie si
strategia de a merge catre clasa medie nu sunt parte a unui plan
anticriza, ci fac parte din strategia de dezvoltare a companiei pe
termen lung. Planul este ca grupul sa testeze conceptul, iar daca
acesta va prinde, vor fi deschise alte cluburi, inclusiv in afara
Bucurestiului.
In sprijinul argumentului ca nu este un plan anticriza sta chiar
momentul cand a venit ideea acestui club: “Contractul pentru acest
club l-am semnat in urma cu doi ani, iar decizia am luat-o inainte
de izbucnirea crizei. in prezent noi avem cluburi de fitness ce se
adreseaza doar segmentului premium. Piata este insa foarte mare si
de aceea trebuie sa acoperim si segmentul persoanelor cu venituri
medii”.
Faptul ca Romania este o piata foarte mare a fost si motivul
venirii companiei in Romania, in 2004, intr-un moment in care
serviciile de intretinere locale erau la inceput. Grupul a decis sa
vina in Romania la cererea Strabag, dezvoltatorul hotelului
Marriott. “Ei ne-au intrebat atunci daca nu dorim sa deschidem o
sala de fitness in incinta hotelului. La momentul respectiv noi nu
vizam piata din Romania”, explica Mikael Fredholm, precizand ca la
acel moment compania era deja prezenta pe alte piete din regiune,
precum Polonia si Cehia.
Acela a fost si momentul cand Mikael Fredholm s-a alaturat
companiei, dupa ce anterior lucrase timp de patru ani pentru o
firma de investitii, pentru care trebuia sa calatoreasca 250 de
zile pe an, in special in SUA, China si Orientul Mijlociu: “Ma
saturasem sa calatoresc, sa fiu tot timpul in avioane si
aeroporturi. M-am intalnit cu proprietarul World Class care mi-a
oferit un job in cadrul companiei si mi-a propus sa vin in Romania.
Cand am venit nu exista decat un club, cel din cadrul Marriott, iar
cel din cadrul hotelului Radisson SAS era in constructie. Hotelul
era atunci la randul sau doar un schelet”.
Pe scurt: de la bucataria total mobilata trecem la sala de
fitness ori de petreceri sau chiar piscina – proprietatea blocului
– si ajungem la oferta incredibila de a putea face plaja pe bloc!
Sa nu uitam insa de locuintele complet mobilate si utilate in stil
exclusivist!
Semnul este clar: putini sunt cei care se mai bazeaza pe de-acum
banalele reduceri de pret (pe care oricum nu prea aveau curajul sa
le faca)! Sa trecem asadar in revista ofertele:
Mai multe amanunte pe
www.incont.ro
La angajare, acestia incearca sa obtina pe langa o leafa buna, o masina si cateva bonusuri, de pilda un abonament ta o sala de fitness.
Click aici pentru mai multe amanunte
La angajare, acestia incearca sa obtina pe langa o leafa buna, o masina si cateva bonusuri, de pilda un abonament ta o sala de fitness.
Click aici pentru mai multe amanunte
Pe masura ce concurenta de pe piata s-a intensificat, consumatorii nu se mai multumesc cu produse si servicii de serie, ci pretind ca totul sa fie realizat la comanda, special ajustat dupa nevoile proprii. Aceeasi tendinta se remarca si in cazul fitness-ului. Amatorii de sport au descoperit ca nu are niciun farmec sa se antreneze la sala pe cont propriu si au cerut tot mai mult ajutorul antrenorului personal. Iar noua descoperire a celor care ofera consiliere in materie de exercitii fizice este fitness-ul functional, adica un program de exercitii care pregateste corpul sa functioneze mai bine si in afara salii de sport. Gregory Jones (45 de ani) este managerul unui club de noapte din New York, iar slujba sa presupune foarte multa miscare. Ridica lazi intregi de sticle pe care apoi le aranjeaza pe rafturi si mai nou a ajuns sa se ocupe si de decoratiuni.
In timpul vacantei de iarna s-a urcat pe o scara de 4 metri si a agatat decoratiunile de Craciun de tavanul casei. Jones spune ca forma fizica il ajuta sa faca fata unei zile incarcate si pentru a se mentine in forma este abonat la sala Chelsea Piers Sports Complex din New York, unde orele de fitness se desfasoara dupa o metoda noua. Abordarea se numeste fitness functional si este considerata de American College of Sports Medicine si American Council on Exercise unul dintre cele mai importante trenduri in materie de fitness din acest an.
“Mi-am imbunatatit puterea, rezistenta si echilibrul”, spune el. Iar echilibrul recent dobandit l-a ajutat si in practicarea sportului sau favorit, snowboardingul. Rezultatele nu se datoreaza numai exercitiilor intense din sala de sport. In opinia sa, motivul principal este ca antrenorii s-au concentrat asupra exercitiilor care il pot ajuta in viata de zi cu zi, fie ca se afla la locul de munca sau pe snowboard.
Specialistii sustin ca cel care practica fitness functional poate functiona mai bine si in afara salii de sport. Asa traditionalele ridicari de greutati sau alergarea pe banda au fost inlocuite de metode noi care reusesc sa imbunatateasca forta, coordonarea, echilibrul si rezistenta clientilor. De exemplu o tanara mama poate lucra anumiti muschi ai spatelui care o pot ajuta sa ridice si sa-si poarte copilul in brate cu mai putin efort. O persoana care calatoreste foarte mult isi poate imbunatati sprintul ca sa poata prinde avionul chiar si atunci cand se afla in intarziere. Exercitiile clasice inca functioneaza, dar antrenorii spun ca este indicat sa supui corpul la provocari la care trebuie sa faci fata in viata de zi cu zi. “In sala de sport se tot discuta despre izolarea muschilor, dar de fapt in viata reala tot corpul trebuie sa functioneze in acelasi timp”, sustine Jan Griscom, antrenor la Chelsea Piers, care lucreaza si cu Jones.
Fitness-ul functional presupune ca aproape toti muschii corpului sa fie inclusi in program, cu activitati multiple care combina miscarile in partea superioara a corpului cu cele din partea inferioara.
In plus, fitness-ul functional lucreaza cu mai multe tipuri de echipament, inclusiv benzi, mingi medicinale sau orice obiect intalnit in viata reala precum scarile sau recipientele cu apa. Cindy Eichenholz, 43 de ani din Dallas, spune ca fitness-ul functional a ajutat-o sa isi capete energia pentru a putea tine pasul cu cei trei copii, dar sa isi mentina nivelul in sporturile preferate, tenisul si golful. Programul sau s-a concentrat asupra imbunatatirii timpului de reactie. Exerseaza adesea sprinturile, iar pauzele dintre exercitii sunt scurte pentru a mentine ritmul cardiac la un nivel ridicat. Acest lucru i-a imbunatatit viteza si rezistenta. In plus, face exercitii pentru spate care o ajuta la loviturile de crosa si exercitii de balans pe un singur picior.