BusinessMagazin

Tag: firme

  • Adinish plantează un copac pentru fiecare cărucior vândut

    Grija pentru mediul înconjurător a devenit un subiect de interes pentru marile firme care încurajează consumul sustenabil, iar retailerul pentru copii Adinish se aliniază în rândul firmelor internaţionale care sunt preocupate de campaniile de responsabilizare socială. 

    Astfel, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, la fiecare cărucior Joolz vândut, Adinish plantează un copac. Campania vine ca o continuare a iniţiativei întreprinse de Joolz, brandul olandez care plantează un copac în pădurea din Columbia la fiecare cărucior vândut. Adinish, cu ajutorul Asociaţiei Mai Mult Verde, invită părinţii şi viitorii părinţi să se alăture campaniei care doreşte să asigure un mediu mai curat şi sănătos pentru copiii din România. 

     „În cadrul firmei noastre am desemnat o persoană responsabilă cu CSR. Începem deja primele demersuri în a ne certifica firma în această direcţie. Căutăm să schimbăm modul de împachetare, pungile să fie din plastic reciclat, banda adezivă la fel. Sortăm şi reciclăm deşeurile. Producem sacoşe din bumbac ce pot fi refolosite şi le oferim clienţilor o reducere de preţ dacă vin la showroom cu sacoşa lor Adinish. Avem o voce relevantă în piaţă, în industria puericulturii şi dorim să contribuim la o schimbare şi din această perspectivă. Iar acum, alături de Asociaţia Mai Mult Verde, am pornit o campanie prin care plantăm un copac la fiecare cărucior Joolz vândut. De asemenea, întreaga echipă Adinish va contribui la curăţenia de primăvară organizată de către asociaţie.” Adina Foldager, fondatoarea brandului Adinish 

    Copacii plantaţi în România de Adinish vor purta numele celor care au achiziţionat cărucioarele Joolz, fiind o formă de mulţumire pentru implicarea în îmbunătăţirea comunităţii. 

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2021 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2021 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • „Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, iar creditorii intră în panică. De aceea este importantă directiva europeană care asigură redresarea preinsolvenţă“

    ♦ Noua legislaţie, a cărei adoptare este aşteptată în următoarele luni, ar fi o mână de ajutor pentru firmele care trec prin dificultăţi financiare, în special acele „companii-zombie“, funcţionale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an.

    Companiile în dificultate ar putea avea o nouă formă de sprijin în redresare începând din acest an dacă Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restruc­turarea de business va fi implementată şi în România. În acest moment, există un proiect de act normativ de transpunere a nor­mativei în legislaţia naţională, care va fi supus aprobării guvernului în această săptămână.

    „Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente. Voi susţine adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect în parlament, astfel încât piaţa românească să beneficieze de aceste proceduri“, a spus Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, la videoconferinţa „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CITR.

    Noua legislaţie, a cărei adoptare este aştep­tată în următoarele luni, ar fi o mână de aju­tor pentru firmele care trec prin dificultăţi finan­ciare, în special acele „companii-zombie“, funcţionale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an.

    „În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste 1 milioane de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvenţă iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace şi nu se redresează“, a spus Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR.

    Motivul pentru care aceşti manageri şi antreprenori aleg să nu declare nevoia de ajutor este stigmatul asociat statutului de firmă în insolvenţă, au spus speakerii care au participat la eveniment. Unul dintre avantajele cu care vine procesul de redresare preinsolvenţă pe care îl presupune Directiva Europeană 1023/2019 este însă confi­denţialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

    „Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică. De aceea este importantă prevenţia, reglementată prin această directivă europeană“, a spus Octavian Radu, proprietarul reţelei de librării Diverta, o companie care a intrat în vara anului 2021, pentru a doua oară în insolvenţă. Recent, planul de reorganizare a businessului a fost însă aprobat, astfel că Diverta se pregăteşte din nou să fie „salvată“.

    „Soluţia pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important“, a precizat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR.

    Când „strigătul de ajutor“ vine prea târziu, soluţiile nu mai sunt eficiente, este el de părere, astfel că momentul începerii procedurilor de redresare nu trebuie amânat. „E important să poţi să faci distincţie între problemele rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar şi mai predictabil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară“, a spus Rudolf Vizental, CEO şi cofondator al ROCA Investment.

    „Prevenirea“, „remedierea timpurie“, „a doua şansă“ – sunt cuvintele-cheie pentru o companie, pentru ca businessul să rămână sănătos, a subliniat şi Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar.

    În alte ţări în care directiva europeană a fost deja implementată, efectele sunt deja vizibile. Katerina Efthymiou, o antreprenoare din Grecia, care are o firmă de arhitectură în Atena, a spus că, pe ea, avertizarea timpurie a ajutat-o să evite probleme ulterioare şi i-a salvat businessul. „A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii.“

    Alte ţări în care modelul este funcţional sunt Danemarca sau Slovenia, a adăugat Morten Moller, Network coordinator Early Warning Europe.

     

    Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei:

    ► În 2021 s-a văzut un număr mai mare de cazuri de insolvenţă, ceea ce trebuie să ne preocupe. În 2022 s-ar putea accentua această tendinţă, pe care încercăm să o evităm prin adoptarea acestei legislaţii.

    ►Adoptarea acestei directive europene privind restructurarea şi insolvenţa a fost salutată de mediul de afaceri european.

    ► Proiectul de lege propune introducerea unei proceduri de preinsolvenţă. A fost conceput a se adresa debitorilor într-o fază incipientă a stării de dificultate, când este nevoie de intervenţie pentru a preveni insolvenţa.

     

    Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR:

    ► Vorbim foarte mult în ultima vreme despre crize. Cred că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu valuri de insolvenţe, pentru că multe businessuri, mai ales din zona IMM, sunt destul de slăbite după doi ani de pandemie.

    ► Directiva trebuia deja să fie implementată în iulie anul trecut. Sper ca în patru luni să avem legea pe masă, pentru că deja am cerut o prelungire de un an.

    ► De ce nu accesează companiile în dificultate o soluţie de restructurare? Este foarte puternic stigmatul insolvenţei. Partea de dificultate este foarte blamată în România.

    ► Unul dintre avantajele acestui proces de redresare pre-insolvenţă este confidenţialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

     

    Octavian Radu, fondatorul Diverta:

    ► Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică.

    ► Această legislaţie este un instrument foarte bun pentru a nu fi expus public. Ar fi un mare ajutor pentru cei care intră în dificultate şi au nevoie să prelungească viaţa firmei lor. Este şi în interesul creditorilor ca jocul să continue.

    ► Dacă ai cancer şi nu mergi la medic, nu înseamnă că nu mergi în continuare la serviciu şi nu mănânci. Dar nemergând la medic, îţi omori ultimele şanse de a supravieţui.

    ► Cred că am învăţat toţi din criza anterioară, iar modul în care a fost gestionată criza din pandemie şi numărul mai mic de insolvenţe raportat la catastrofa economică înseamnă că toţi actorii au acţionat mai bine.

     

    Morten Moller, network coordinator, Early Warning Europe:

    ► Când cineva vine prea târziu să ceară ajutor, problema este deja avansată şi nu mai sunt soluţii. Cheia succesului este să oprim „sângerarea“ înainte de a ajunge în acel stadiu.

    ► Există prejudecata că firmele care au dificultăţi sunt incompetente. Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să poată să funcţioneze în continuare, înainte de a acţiona pe cale legală.

    ► Când nu îţi mai permiţi să-ţi plăteşti furnizorii, partenerii, înseamnă că ai o problemă.

     

    Katerina Efthymiou, antreprenor din Grecia:

    ► Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare şi mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii.

    ► Am aflat de pe internet, în 2017, de soluţiile de avertizare timpurie şi mi-am spus că nu am nimic de pierdut dacă încerc. Îmi dădeam seama că ceva era în neregulă cu compania mea, din cauza crizei economice. Erau condiţii dificile pentru un antreprenor care voia să crească.

     

    Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR:

    ► Soluţia pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important.

    ► Circa 45% din companiile de impact trec prin dificultăţi, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluţie. Uşurinţa cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluţiilor.

    ► Dacă anumite facilităţi pe termen scurt îţi permit să mergi mai departe, nu înseamnă că nu trebuie să priveşti obiectiv rezultatele businessului şi să vezi dacă lucrurile merg într-o direcţie bună sau nu.

     

    Rudolf Vizental,CEO şi cofondator al ROCA Investment:

    ► Trăim un moment deosebit de abrupt, în care economia se schimbă, de la modelul „on demand“ la modelul „on stock“. Acest consum de cash poate să afecteze şi cele mai sănătoase companii.

    ► E important să poţi să faci distincţie între problemele rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar şi mai predictabil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară.

    ► Trebuie să avem nişte early adopters, pe care masa îi va urma.

     

    Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar:

    ► Reacţia creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua şansă. Ce ne lipseşte în acest moment este cultura salvării. Asta arată cât de dispuşi vor fi creditorii să pună pe masă un plan care să salveze businessul aflat în dificultate.

    ►„Prevenire“, „remediere timpurie“, „a doua şansă“  sunt cuvintele cheie pentru o companie. Pentru a ne păstra sănătoşi, trebuie să prevenim îmbolnăvirea.

    ► Aştept cu interes noul cadru legal, care va aduce îmbunătăţiri substanţiale.

  • Topul sectoarelor în care angajaţii au ”chiulit” de la muncă între Crăciun şi Revelion: 9 din 10 angajaţi din firme de consultanţă au făcut ”punte” între zilele dintre Crăciun şi Revelion

    Consultanţa, agricultura, industria producătoare de bunuri, administraţia locală şi comerţul sunt sectoarele în care mai bine de jumătate dintre angajaţii români şi-au luat concediu între Crăciun şi Revelion, arată o analiză a Creasoft, producător român de software care oferă soluţii de pontaj şi aplicaţii pentru departamentele de resurse umane. 

    ”Vârful de activitate în companiile de consultanţă este aprilie-mai, de aceea, în perioada sărbătorilor de iarnă, activitatea din aceste companii este mai redusă şi aşa se explică cererile numeroase de concediu. Dincolo de sectorul bugetar, unde aşa-numitele ”punţi” sunt încurajate şi prin măsuri legislative, şi comportamentul angajaţilor români din privat începe să se modifice. Am observat că angajatorii sunt mai îngăduitori cu angajaţii care îşi iau liber pentru a lipi weekend-urile de sărbătorile legale care cad în timpul săptămânii, de exemplu, iar adesea nu le mai cer oamenilor să îşi sacrifice din zilele de concediu legale pentru aceste mini-vacanţe”, spune Adrian Dinu, fondatorul Creasoft.

    Astfel, 88% dintre angajaţii companiilor de consultanţă au făcut ”punte” între Crăciun şi Revelion şi şi-au depus cererile de concediu prin intermediul aplicaţiei dezvoltate de Creasoft. În agricultură, 73% dintre angajaţi şi-au luat concediu în ultima săptămână, iar în industria producătoare de bunuri procentul a fost de 64%. În primării şi în administraţia publică, unu din doi funcţionari (51%) şi-a luat, legal, concediu între Crăciun şi Revelion.

    La polul opus, în topul sectoarelor cu cei mai puţini angajaţi care şi-au luat concediu între sărbătorile de iarnă se află agenţiile de colectare debite şi oficiile de raportare a creditului, unde numai 22% dintre angajaţi şi-au luat concediu în perioada 27-31 decembrie, industria alimentară şi restaurante (23%), ndustria textilă (35%) şi IT (39%).

    În perioada sărbătorilor de iarnă, zilele libere pentru angajaţi reglementate ca sărbători legale sunt 25 şi 26 decembrie – Crăciunul şi 1 şi 2 ianuarie –  Anul Nou.

    În ceea ce priveşte angajaţii care au lucrat de la distanţă în această perioadă, cum este sectorul IT (unde unu din doi angajaţi a lucrat între Crăciun şi Revelion), timpul mediu de lucru a fost de 5 ore, în scădere faţă de o perioadă obişnuită, când aceştia lucrau, în medie, câte 6 ore pe zi.

    Analiza Creasoft a fost realizată în perioada 27- 31 decembrie 2021 pe un eşantion de 100 de companii-cliente care au între 20 şi 2.000 de angajaţi, din 15 sectoare de activitate.


     

  • 2021, anul firmelor din agricultură: Au fost înfiinţate peste 15.000 de firme, plus 280% faţă de anul trecut

    Peste 15.000 de companii noi cu activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit au fost înfiinţate în din luna ianuarie până în luna noiembrie acestui an, de 280% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele de la Registrul Comerţului.

    Unul dintre motive, spun reprezentanţii companiilor din domeniu, este rentabilitatea, pentru că primeşti subvenţie pe suprafaţă, ai acces facil la fonduri europene, preţurile cerealelor au fost istorice în acest an şi producţie de cereale a atins un nou record, fiind de peste 34 de milioane de tone. 

    Agricultura este profitabilă, pentru că la cultura de grâu, de exemplu, un fermier are cheltuieli de 3.000-3.500 de lei/hectar, iar la o producţie medie de 7 tone/hectar, cum este în sud-estul ţării, veniturile se ridică la 5.000-6.000 de lei/hectar (peste 1.000 de euro).

    Mai mult, Alinda Bănică, consultant financiar şi fondator al Alinda Bănică Business Consultancy, ce oferă consultanţă financiară companiilor, în principal IMM-uri, cu focus pe domeniul arabil, cu o experienţă de peste 13 ani în domeniu, spunea recent că terenurile arabile din România şi-au apreciat valoarea, pentru că gradul de comasare a devenit mai mare şi că există mult interes în piaţă pentru achiziţia de terenuri şi dezvoltarea afacerilor agricole.

    În acest context, agricultura este al doilea cel mai „râvnit” sector după comerţ, dar în faţa construcţiilor şi transporturilor în acest an, mai arată datele de la Registrul Comerţului. În comerţ au fost înregistrate peste 27.000 de companii în acest an, cu 11% mai mult decât anul trecut.

    Alte domenii care au avut o dublare, pe lângă agricultură, sunt producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (197%) şi administraţia publică şi apărarea (130%), mai arată datele publice.  


     

  • Care sunt sectoarele cu cea mai bună evoluţie în primul an de pandemie şi cine sunt cei mai mari pierzători

    Sunt aproximativ 60 de sectoare majore în economie, o parte industrii care reprezintă adevăraţi piloni de sprijin pentru mediul de business local, dar şi unele domenii poate mai puţin vizibile sau contorizabile, dar care sunt însă la fel de importante pentru bunăstarea unei ţări. În total, circa 770.000 de firme alcătuiau la finalul anului trecut întreg ecosistemul local de business, care angrenează în mecanismele sale circa 4 milioane de oameni, cunoscuţi mai simplu sub denumirea de salariaţi. Fiecare companie, dar şi fiecare angajat activează, respectiv lucrează într-un anumit sector. Ce a însemnat pandemia pentru toţi şi toate? Răspunsul diferă de la caz la caz.

    Doar patru sectoare majore din economie – construcţiile, posta şi curieratul, activităţile veterinare şi fabricarea produselor din tutun – au reuşit să crească anul trecut cu peste 10%, într-o economie afectată de pandemia de Covid-19, care a pus pe pauză anumite industrii şi care i-a făcut pe consumatori mai prudenţi în achiziţii. Dintre cele 63 de domenii mari analizate de ZF, mai puţin de un sfert, respectiv 15, au fost pe plus comparativ cu 2019 în ceea ce priveşte valoarea, o dovadă clară privind impactul pe care criza sanitară ‒ devenită şi economică – l-a avut asupra mediului de business local.

    Este interesant de observat că cifrele nu doar că nu mint, ci pictează un tablou foarte elocvent pentru ceea ce s-a întâmplat efectiv anul trecut.

    Construcţiile – fie ele case, blocuri, hale industriale sau chiar clădiri de birouri ‒ au continuat să se ridice în plină pandemie. Când aproape nimic altceva nu mai funcţiona, oamenii lucrau de zor pe şantierele din toată ţara. Şi cum avioanele erau staţionare la sol, magazinele de modă sau cosmetice erau închise, iar oamenii stăteau acasă şi în casă mai mult decât oricând, vânzările de imobile au fost pe val, ca de altfel şi alte domenii adiacente, precum comerţul cu electrocasnice, cu mobilă sau articole de bricolaj. Românii au investit în 2020 în lucruri palpabile şi în a-şi face şederea mai confortabilă în propria locuinţă ‒ nouă sau veche.

    În 2020, din statistici au dispărut 5.500 de firme şi 300.000 de salariaţi. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”.

    Aceste schimbări în comportamentul de consum sunt confirmate şi de cifre, comerţul cu amănuntul cu produse nealimentare crescând anul trecut cu 3,6%. Această valoare ia în calcul însă şi moda, cosmeticele, carburanţii şi medicamentele, motiv pentru care avansul e unul temperat.

    Şi comerţul alimentar – analizat separat – se află printre sectoarele cu tracţiune în 2020, când vânzările au crescut cu aproape 9% în medie. Diferenţele de la lună la lună sunt însă majore. Februarie şi martie au fost luni de panică, de cumpărături impulsive şi de stoc, urmate de un aprilie pe minus, în care consumul s-a făcut în mare parte din ceea ce exista deja în cămară sau în frigider. Apoi, lucrurile s-au mai echilibrat pe parcursul anului, odată ce şi parcursul bolii a fost mai predictibil sau odată ce teama s-a mai atenuat.

    Totuşi, când vine vorba de comerţ – indiferent de tipul său – există un câştigător suprem, şi anume online-ul, care a fost de altfel motorul întregii economii, trăgând după sine şi alte sectoare. Nu există un CAEN special pentru comerţ online, dar o dovadă clară a evoluţiei sale spectaculoase o reprezintă creşterea pieţei de poştă şi curierat, de 15,7%, a doua cea mai mare din economie, după construcţii.

     

    Podiumul este completat de un domeniu poate mai puţin vizibil pentru publicul larg – activităţile veterinare. Totuşi, e vorba de o industrie de 1,7 mld. lei anul trecut, plus 12,8%, unde lucrează 7.500 de oameni. Cum a ajuns acest sector în lumina reflectoarelor? Tot datorită pandemiei. Timpul îndelungat petrecut la interior precum şi regulile de distanţare socială impuse de autorităţi i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieşi din casă, oamenii au decis în 2020 mai mult ca niciodată să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită şi mai singură. Astfel, în jurul animalelor de companie s-a construit o adevărată industrie, de la cabinete veterinare la saloane de cosmetice pentru căţei şi pisici, la hoteluri de profil şi la producţia de haine sau jucării specifice.

    Orice criză îşi pune amprenta diferit asupra domeniilor din economie însă, spre deosebire de oricare altă perioadă dificilă de până acum, pandemia a avut o serie de particularităţi, fiind în primul rând o problemă a sistemului sanitar. De aceea, unele domenii au continuat să funcţioneze normal – comerţul online, retailul farma sau alimentar, curieratul sau livările la domiciliu. Altele s-au oprit aproape complet timp de câteva luni, lucru care nu s-a mai petrecut niciodată până acum. Turismul – cu toate subdomeniile sale – a fost poate cel mai lovit şi pare că va mai avea nevoie de nişte ani să îşi revină. Iar asta se vede, din nou, în cifre.

    Transportul aerian, agenţiile de turism şi industria spectacolelor sunt perdanţii anului trecut, postând scăderi de business ce depăşesc 50% şi urcă până la chiar 90%. Avioanele au stat mai mult la sol în 2020, agenţiile de turism nu au avut nici clienţi, dar nici destinaţii pe care să le vândă pentru că multe ţări şi-au închis graniţele pentru călători, iar industria spectacolelor a tras cortina în prima parte a anului trecut şi nu a ridicat-o până în 2021.

    La fel ca în cazul evoluţiilor pozitive, şi cele negative sunt înlănţuite. Oamenii nu au mai călătorit, nu au mai mers la birou, nu au mai ieşit cu zilele din casă, aşa că şi vânzările de maşini s-au prăbuşit, iar odată cu ele şi producţia de profil, motorul principal al economiei şi mai ales al exporturilor locale. Circa 135.000 de oameni lucrau la final anului trecut în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cu 28.000 mai puţini ca în 2019. Industria a ajuns la 73,5 mld. lei, cu 21% sub nivelul dinainte de pandemie.

    Nici HoReCa nu a dus-o prea bine, nici industria de activităţi sportive, recreative şi distractive, toate fiind dependente de apetitul oamenilor de a ieşi, de a se plimba şi totodată de libertatea lor de a o putea face.

    Sunt mai bine de 20 de sectoare economice – dintre cele peste 60 analizate de ZF – care au postat scăderi de business de două cifre (peste 10%). Tocmai de aceea este relevantă analiza sectorială, ţinând cont că cifra de afaceri totală a companiilor din România a scăzut cu doar 5,5% în 2020, un an atipic, marcat de pandemia de Covid-19, care a adus cu sine şi o criză economică în multe sectoare. Astfel, la o privire de ansamblu, lucrurile nu arată dramatic, dar analizate în amănunt, ele spun o altă poveste.

    Datele de la Registrul Comerţului mai relevă şi că din statistici au dispărut
    5.500 de firme, dar şi 300.000 de salariaţi în 2020. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”. În acest an se vede deja o creştere majoră a numărului de insolvenţe, care mai departe se poate traduce şi în falimente, radieri sau dispariţii de companii.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi evoluţia cifrei de afaceri totale, estimările pentru 2021 sunt optimiste după primele opt luni, mai ales cele venite din partea executivilor şi specialiştilor din domeniile puternic afectate. Ei spun că era greu să fie un an mai slab ca precedentul, pentru că mai rău nu se poate. Totuşi, în contextul actual al pandemiei, cu un val 4 ce doboară record după record, nimeni nu se mai aventurează în a înainta cifre sau estimări. All bets are off!

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe listă

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T3 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2021 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • Numărul de firme noi din agricultură creşte de cinci ori în primul semestru din 2021

    Peste 10.000 de companii noi cu activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit au fost înfiinţate în primul semestru al acestui an, de cinci ori mai multe decât în ​​aceeaşi perioadă a anului trecut, în pofida anului agricol 2020, unul dintre cei mai dificili pentru agricultorii români , arată date de la Registrul Comerţului.

    „Seceta de anul trecut a adus mari probleme în agricultură, mai ales în zona vegetală, dar lucrurile şi-au revenit, iar anul agricol 2020-2021 pare a fi foarte bun dacă nu uităm recoltele culturilor de toamnă, de grâu, orz sau rapiţă. În plus, agricultura este rentabilă, pentru că primii subvenţie pe suprafaţă, ai acces uşor la fondurile europene, preţurile cerealelor sunt istorice şi se aşteaptă o producţie record de cereale în 2021. De aceea sunt atraşi investitori de acest domeniu ”, a spus pentru ZF Alexandru Stănescu, deputat, fost preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

    Agricultura este al doilea cel mai „râvnit” sector după comerţ, dar în faţa construcţiilor şi transporturilor în acest an, mai arată datele de la Registrul Comerţului. Paradoxal, nevoie producţiei agricole a scăzut cu 15% în 2020 faţă de anul precedent, în special din cauza secetei, iar volumul total al lucrărilor de construcţii a urcat cu 16% faţă de 2019, şi investitorii aleg să parieze invers în acest an.

     

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna august 2021: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au firmele în a opta lună a acestui an

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pentru a opta lună din 2021 cu scopul de a veni în ajutorul contribuabililor cu privire la lista principalelor obligaţii de plată şi de declarare aferente lunii august a acestui an, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    În această lună, ziua de 15 august va fi liberă pentru cei care lucrează la stat şi la privat cu ocazia sărbătoririi zilei Adormirea Maicii Domnului. În acest context, dat fiind faptul că ziua de 15 august pică într-o zi de duminică, obligaţiile fiscale din data de 15 august vor avea ca termen limită de depunere data de 16 august.

    Data de 25 august fiind cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că esrte ziua pentru depunerea formularelor 097/100/112/300.

    Agenda fiscală a lunii august 2021, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei