Tag: firma

  • Cum vor arăta birourile viitorului?

    Firma de arhitectură ar fi dezvoltat un ghid pentru clienţii săi din Silicon Valley, printre care se numără Facebook, Netflix, VMware, Google şi SpearStreet Capital, în scopul consilierii acestora pentru modul în care îşi vor dezvolta birourile pentru a permite respectarea măsurilor de distanţare socială. Din raport reiese că birourile vor fi mai rare şi se vor înlătura aproape toate spaţiile comune.

  • Staţia de metrou cu cleşti

    Potrivit publicaţiei de design Dezeen, studioul de arhitectură Cobe şi firma de inginerie Arup au creat aici o staţie de metrou aflată la înălţime, cu un design special, care pare să imite cleştii de beton, parte a unui proiect de infrastructură mai amplu. Staţia de metrou aflată la înălţime Orienktaj şi  cea subterană Nordhavn sunt primele proiecte inaugurate ca parte a dezvoltării regiunii de docuri din nodul oraşului Copenhaga. Aici urmează să fie create spaţii de birouri şi de case pentru 40.000 de oameni. Staţia de metrou Orienktaj va fi una dintre structurile centrale ale dezvoltării. Alte cinci staţii sunt proiectate în baza prototipului Orientkaj. La finalul proiectului, linia de metrou ar urma să formeze o buclă în jurul întregii zone.

  • Cum va arăta piaţa imobiliară în viitor?

    „Venim dintr-un mediu convenţional de muncă, dar am realizat în această perioadă că şi remote working-ul poate fi o opţiune în viitor. Putem să lucrăm de acasă mai mult – câteodată acest lucru îţi oferă avantaje în termeni de concentrare, iar acesta a fost un lucru bun, dar uitându-mă în viitor cred că munca de birou nu este opţională pentru mine, fiind o persoană care crede în contactul vizual. Pe de altă parte, poate nu avem nevoie să mergem la fel de mult la birou ca înainte, ci doar când trebuie”, îşi descrie perspectiva asupra viitorului muncii Ali Çapa, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    El este director general al TC Capital, companie de investiţii şi dezvoltare de proprietăţi, prin intermediul căreia administrează proiectul de clădiri de birouri Hyperion Towers. Complexul este fostul Twin Towers Barba Center, situat pe bulevardul Pipera, care a fost achiziţionat în 2017, iar investiţia în lucrările de renovare pentru cele două clădiri se ridică la 14 milioane euro.„Înainte de pandemie era business as usual: totul era foarte promiţător din punctul de vedere al dezvoltării economice, ne bucuram doar de veşti bune, deşi aveam rezerve referitoare la cât de mult poate să continue acest progres economic.

    Apoi a venit pandamia şi totul s-a oprit. A fost dificil să ne adaptăm, uitându-ne la viitor există multă incertitudine, există multe scenarii posibile până la găsirea unui leac împotriva acestei boli”, descrie Çapa modul în care percepea lucurile anterior pandemiei, când existau doar motive de optimism. El spune că şi-a păstrat optimismul şi acum, în contextul în care crede că golul creat în activitatea economică locală şi globală va putea fi umplut de ajutoarele acordate de băncile centrale sau de guvernele ţărilor. „Viitorul devine mai în ceaţă dacă luăm în calcul o nouă închidere în toamnă  – nu ştiu cât ar mai putea îndura economia”, adaugă însă el. 

    Prin prisma domeniului în care activează, observă că semnalele sunt mai degrabă pozitive – clienţii nu şi-au încetat contractele aflate în derulare – ci mai degrabă le-au amânat: „Agreasem anterior vânzări în valoare de 4 milioane de euro, respectiv 20% din ce aveam la vânzare, o parte dintre aceste proiecte continuă, iar altele,  fiindcă necesitau şi o finanţare bancară, aşteaptă ca situaţia să se clarifice; partea bună este că nimeni nu ne-a dat un răspuns negativ până acum”.
    Din acest punct de vedere, spune că observă mai mult optimism în piaţă decât în situaţia crizei financiare din 2008-2009. În ceea ce priveşte închirierile, spune că nu au fost iniţiate noi tranzacţii în această zonă de business din cauza lipsei de mobilitate din ultimele luni, în special în ceea ce priveşte închirierea spaţiilor de birouri.

    „Oamenii vor să vadă cu ochii lor ceea ce închiriază sau cumpără; contractele vechi de închiriere au continuat, au existat însă câteva amânări de plată a acestora, am fost deschişi la discuţii; cred că este nevoie de empatie între proprietarii de businessuri.”

    Comparând criza actuală cu criza din 2008, Ali Çapa observă că acum guvernele au reacţionat foarte rapid şi băncile au fost mai deschise să-şi ofere ajutorul – poate şi datorită faptului că guvernele au intervenit şi în modul în care băncile îşi pot ajuta clienţii. „Aşadar nu există aceeaşi presiune pe care am avut-o în criza financiară din 2008 – desigur, luând în calcul că lucrurile vor reveni la normal în viitor. Aceasta a fost o mare schimbare, toţi şi-au adus contribuţiile foarte uşor, factorii decizionali au luat deciziile în câteva zile, nu în câţiva ani, mediul de business a fost ajutat de aceste intervenţii. Sunt destul de mulţumit de cum în toată lumea, inclusiv în România, guvernele au acţionat.

    Desigur, fiecare guvern ia măsuri în funcţie de propriile posibilităţi, dar cred că în România au făcut cât de mult au putut – aceasta este principala diferenţă faţă de criza anterioară.” În ceea ce priveşte asemănările cu criza financiară – observă că a existat o perioadă de inactivitate, la fel ca şi atunci, în care nimic nu s-a întâmplat. „A fost un fel de îngheţ în piaţă în care oamenii nu au mai cumpărat apartamente, nu au mai făcut tranzacţii etc.; dar, desigur, această inactivitate s-a întins pentru o perioadă foarte lungă la criza anterioară, iar acum această inactivitate se va încheia”, crede Ali Çapa.
    În ceea ce priveşte preţurile, el crede că acestea nu vor scădea foarte mult în piaţa imobiliară.

    „Nu a mai fost o bulă în România de mult timp, de la corecţia din 2008, nivelul preţurilor nu a ajuns atât de departe; pe piaţa de birouri la fel, datorită ofertei existente pe piaţă, nu au crescut atât de mult preţurile cum se întâmplase înainte de 2008. Cred că efectul asupra preţurilor nu va fi atât de mare, iar dacă ne gândim la piaţa rezidenţială – avem Cosmopolis, unde suntem parteneri  – vedem că preţul are un yield de 7% la chirie, cât de jos ar putea merge preţurile ca să fie totuşi profitabile aceste investiţii?

    Cred că nu există o bulă a activelor şi nu îmi fac griji în ceea ce priveşte preţurile.”
    De asemenea, Ali Çapa este de părere că nu vor exista schimbări majore ale comportamentului oamenilor, care să influenţeze foarte mult piaţa imobiliară. „Se vorbeşte despre schimbări radicale în comportamentul oamenilor, cu care eu nu sunt de acord – cred că stilul convenţional de a merge la birou, interacţionând personal cu colegii, nu va muri.

    Desigur, orele vor deveni mai flexibile, multe companii vor lua în calcul să închirieze mai puţin spaţiu văzând că nu toată lumea trebuie să vină la birou tot timpul şi să fie prezentă acolo de la 9 la 6, nevoile companiilor se vor micşora, dar nu văd o trecere radicală la biroul de acasă, asta fiindcă nu cred că este în natura umană ca ei să stea atât de mult acasă. Va exista o reevaluare referitoare la cât de mult spaţiu vor avea nevoie oamenii, dar nu cred că aceasta va lovi dramatic în piaţa birourilor.” Omul de afaceri crede însă că vor exista totuşi câteva schimbări, printre care închirierea unor spaţii mai mici de către companii, dezvoltarea unor proiecte care să permită acest lucru – „Cred că va exista o tendinţă de micşorare a nevoii de spaţiu de birouri”.

    De asemenea, crede că se vor impune anumite limite – prin reglementare – referitoare la suprafeţele alocate fiecărui angajat într-un spaţiu de birouri: „Cred că distanţarea socială va fi aici în următorii ani – nu cred că va dispărea prea curând; cred că spaţiile de birouri nu vor mai fi atât de aglomerate în acest context.”

    Pe segmentul rezidenţial, oamenii vor realiza că au nevoie de mai mult spaţiu în casele lor, în contextul în care spaţiile rezidenţiale din România, ale apartamentelor de două camere de pildă, sunt mult mai mici comparativ cu alte ţări. „Cred că acum realizează că au nevoie de mai mult spaţiu, poate şi de mai mult spaţiu pe balcon; chiar şi dacă vor să stea în oraş, vor vrea să aibă mai mult spaţiu, iar în timp, dezvoltatorii va trebui să se muleze pe aceste nevoi. Desigur, foarte important este ca guvernul să încurajeze acest lucru.

    Motivul pentru dezvoltările rezidenţiale cu spaţii atât de reduse este acordarea unui TVA redus pentru locuinţele cu suprafeţe mai mici de 100 mp, cât şi a programului Prima Casă”, explică Ali Çapa. Astfel, atunci când un dezvoltator face un proiect, ia în calcul acest lucru. „Practic toată lumea creează spaţii pe care oamenii pot să le cumpere. Pentru cei care cumpără locuinţe în scop investiţional, este mai uşor să închirieze spaţii mai mici.”

    În încheierea discuţiei, el le recomandă clienţilor, posibililor clienţi şi parteneri şi colegi de business: „Să se gândească de două ori înainte să ia anumite decizii de business, dar să nu ia aceste decizii într-un mod complet pesimist – nu cred că lucrurile se vor înrăutăţi, ci vor deveni din ce în ce mai bune. Cred că trebuie să se gândească de două ori la deciziile pe care urmează să le ia”.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    Milk and Cookies (Lapte şi prăjituri – trad.) nu este, cu siguranţă, o alăturare de cuvinte care să te poarte cu gândul la o firmă de branding digital. Şi totuşi, la asta se referă. Claudiu Jojatu şi Cristina Tupiţă au ales acest nume pentru că vor să sugereze că ce fac ei, deşi e treabă serioasă, este suficient de relaxată cât să-şi transforme clienţii în amici sau măcar parteneri.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria


    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris


    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online


    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti


    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria


    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris


    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online


    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti


    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • O firmă închiriază iPhone 11 Pro în România. Cât te costă pentru 12 luni

    Pentru cei care nu doresc să cumpere un iPhone 11 Pro, dar au nevoie de un astfel de dispozitiv pentru o anumită perioadă, dintr-un motiv sau altul, o firmă oferă spre închiriere smartphone-ul. La modelul iPhone 11 Pro 64 GB, preţurile încep de la 500 de lei/lună. Dacă telefonul este închiriat pentru o perioadă mai lungă, preţul scade, până la 230 de lei/lună (pe 12 luni).

    Un iPhone 11 Pro costă, la eMAG, 5.230 de lei. Chiria pentru un an la firmă ar costa 2.760 de lei.

    Firma oferă doar două modele de smartphone-uri. Celălalt este Pixel 4, la care preţurile încep de la 180 de lei şi ajung la 380 de lei.

    Firma care oferă telefonul pentru închiriere se numeşte Lizit.ro. Sunt disponibile şi alte dispozitive, printre care tablete, camere video de acţiune, ceasuri inteligente, boxe sau console video.

    Chiria pentru o consolă Play Station 4 este de 230 de lei/lună, dacă este luată pentru 30 de zile. Când dispozitivul este închiriat pentru un an, chiria lunară scade la 80 de lei.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Epoca Pietrei

    În noua Epocă a Pietrei,  se poartă mai ales piatra ca element decorativ, aşa cum o arată, de exemplu, liftul de la sediul Fundaţiei Prada din Veneţia, cu o cabină din onix colorat în roz sau o piscină interioară de piatră, ambele create de firma olandeză de design SolidNature ori diverse clădiri spectaculoase moderne placate cu piatră. Unii designeri folosesc piatra pentru accesorii de răcit băutura din pahare (norvegiana Runa Klock) sau pentru piese de mobilier, cum ar fi mesele (francezul Martin Massé cu gama sa Orsetto).

  • Acceleraţie când competitorii pun frână

    Bolt a spus că finanţarea îi va permite să câştige cotă de piaţă într-un sector afectat de COVID-19, deoarece restricţiile au ţinut clienţii acasă, iar rivalii Uber, Lyft şi Ola au redus mii de locuri de muncă.
    După debutul pandemiei, estonienii de la Bolt au anunţat că nu vor concedia oameni, în ciuda impactului crizei medicale asupra businessului, o altă abordare diferită în criză în raport cu competitorii.
    Compania Bolt a fost afectată puternic de măsurile de carantină impuse în Europa, precum şi rivalii de la Uber, întrucât vânzările estonienilor au scăzut cu 75% în luna martie, în comparaţie cu nivelul mediu din februarie.
    Spre exemplu, activitatea din Slovacia s-a prăbuşit total, după ce guvernul ţării a impus restricţii pentru serviciile de taxi în luna martie – acestea fiind ridicate astăzi.
    Bolt a fost înfiinţată în 2013 şi are peste 30 de milioane de utilizatori în 35 de ţări.

  • Casă de amorul artei

    Expunerea colecţiei de artă acasă nu e ceva neobişnuit, iar unii chiar şi-au construit sau îşi construiesc casele pornind de la faptul că-şi doresc un spaţiu expoziţional corespunzător. Sunt obiective turistice case ale unor colecţionari ca Ernő Goldfinger, arhitect şi proiectant de mobilă de origine maghiară de pe Willow Roadd din Londra, ori Eames House din Pacific Palisades, Los Angeles, şi nu numai. Şi în ziua de azi se construiesc sau renovează case ţinând seama de cum  se va putea expune colecţia de artă a proprietarului, iar mai nou, chiar şi unii dezvoltatori de locuinţe de lux îşi promovează o parte din ofertă către cei care doresc spaţiu expoziţional rezidenţial. Un astfel de exemplu, scrie Financial Times, este 100 East 53rd Street din New York, proiectat de firma de arhitectură Foster + Partners, care a rezervat 15 apartamente pentru colecţionarii de artă, promovându-le ca atare. 

  • Miliardarul israelian Beny Steinmetz, care a avut tangenţial legătură cu puterea din România, a folosit serviciile firmei de de spionaj Black Cube în procesul de miliarde de dolari cu firma braziliană Vale

    BSG Resources, firma controlată de miliardarul israelian Beny Steinmetz, vrea să redeschidă un proces prin care a fost forţat să plătească 1.25 mld. dolari către firma braziliană Vale SA, din cauza unui parteneriat abandonat pentru minerit în Guinea, scrie Reuters.

    BSGR a depus documentele la un tribunal din SUA, iar actele, văzute de Reuters, ar arăta că anterior semnării parteneriatului dintre cele două firme, Vale ar fi cunoscut situaţiile suspicioase, inclusiv cele de dare de mită. Joint-venture-ul dintre firma braziliană şi BSGR se baza pe dezvoltarea Simandou, unul dintre cele mai mari depozite de fier din lume, conţinând miliarde de tone de materie primă.

    ”Boardul Vale ar trebui să îşi asume răspunderea completă pentru acţiunile lor, şi să achite public BSGR de orice acuzaţii, precum şi să compenseze integral la valoarea comercială suferită de BSGR, care s-ar putea ridica la ordinul miliardelor de dolari, a spus Steinmetz, scrie Reuters. 

    Vale a acuzat BSGR că ar fi convins-o în mod fraudulos să cumpere o participaţie de 51% în joint-venture-ul care trebuia să dezvolte operaţiunile miniere. Potrivit unor declaraţii din 2014 ale guvernului din Guinea, dreptul de exploatare al depozitului ar fi fost obţinut prin fapte de corupţie. 

    Potrivit documentelor depuse la tribunal, BSGR ar fi angajat firma de spionaj Black Cube, condusă de foşti spioni israelieni, pentru a obţine informaţii despre Vale şi a construi un caz suficient de solid împotriva firmei braziliene.