Tag: filiala

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • Românul care la 28 de ani a făcut afaceri cu Bill Gates. Microsoft i-a cumpărat compania pentru zeci de milioane de dolari

    Un tânăr prezentat în prima ediţie a catalogului 100 Tineri manageri de Top, în 2006, este Cătălin Olteanu. La acea vreme, Olteanu avea 28 de ani şi ţinuse titlurile de primă pagină ale ziarelor pentru că făcuse deja afaceri cu Bill Gates.

    Cătălin Olteanu a pus pe picioare o firmă de software „de nişă“, UMT România, filială a UMT New York, care a produs o aplicaţie complexă de management al portofoliilor de proiecte (un pas înainte, pe scara complexităţii, faţă de managementul de proiect), soft care a fost cumpărat în februarie 2006 de Microsoft. Gates a „înghiţit“ cu totul firma UMT New York, deci şi filiala din România; suma tranzacţiei nu a fost dezvăluită, dar conform unor estimări se ridică la zeci de milioane de dolari.

    După achiziţie, Olteanu a plecat cu familia în Seattle, la sediul central al Microsoft din Redmond, iar acum conduce UMT360, companie care digitalizează tot ce înseamnă planificarea şi controlul investiţiilor. UMT360 a fost numită de două ori Gartner Cool Vendor in Project Portfolio Management (PPM), a fost poziţionată tot de Gartner în categoria companiilor vizionare şi a fost numită inclusiv în 2014 Microsoft PPM Partner of the Year.

    La ce foloseşte softul dezvoltat de UMT, care a trezit interesul lui Bill Gates, povestea anterior Cătălin Olteanu: „Dacă ai trei idei de afaceri pe an, nu ai nevoie de soft. Dacă în schimb ai o listă cu 100 de idei, să zicem ca e uşor să vezi care sunt cele mai bune 10 şi cele mai proaste 10. Dar la mijloc îţi rămân 80 – poate ele costă 50 de milioane, iar tu ai doar 20-25 de milioane la dispoziţie. Pe care le alegi?“.

    După negocieri care au durat aproape un an, Microsoft cumpăra, la jumătatea lunii ianuarie 2006, firma UMT New York –  juridic vorbind, pentru că, practic, o cumpărase numai pentru filiala din România, UMT România SRL.
     
    Valoarea tranzacţiei dintre UMT şi Microsoft nu a fost facută publică. Având în vedere însă că valoarea portofoliilor de proiecte administrate la acea vreme cu software-ul UMT depăşea 20 de miliarde de dolari, este foarte probabil ca şi tranzacţia să se fi ridicat la o suma apreciabilă – zeci de milioane de dolari, cel mai probabil.

    Software-ul produs la Bucureşti de echipa de 40 de programatori ai lui Olteanu era “ambalat” la sediul central al firmei din New York cu servicii de consultanţă şi vândut clienţilor care îndeplineau o primă condiţie de bază: cifră de afaceri de minimum 1 miliard de dolari pe an. În portofoliul de clienţi cu care fondatorii UMT, doi americani şi un israelian, s-au prezentat la primele negocieri cu Microsoft intrau nume  precum Bank of America, JP Morgan, Citigroup, Qwest Communications sau Star Alliance.

  • Bulgaria închide a patra mare bancă din ţară, unde lipsesc dosare de credite de 1,8 miliarde de euro

     “Licenţa CCB va fi retrasă şi va fi lansată procedura de insolvenţă”, a declarat guvernatorul băncii centrale a Bulgariei (BNB), Ivan Iskrov.

    Ministrul de Finanţe Petar Ciobanov a declarat în Parlament că soluţia este acceptată de Comisia Europeană, cu care autorităţile bulgare sunt în contact permanent.

    “Lipsesc dosarele unor credite în valoare de 3,5 miliarde de leva (1,8 miliarde euro) acordate de CCB. Probabil că au fost distruse, ceea ce ne face să ne gândim la un abuz premeditat”, a explicat Ciobanov.

    El a adăugat că în urma unui control de audit nu s-a putut stabili capacitatea împrumutaţilor de a rambursa creditele, constatându-se că acestea au legătură cu acţionarul majoritar al băncii, Ţvetan Vassilev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metinvest, deţinută de miliardarul Rinat Ahmetov, intră pe piaţa românească

     Reprezentanţa din România se numeşte Metinvest Carpathia.

    În prezent, grupul Meinvest deţine unităţi de producţie în Bulgaria, Ucraina, Italia şi Anglia.

    În România compania se va axa pe tradingul cu produse metalurgice şi nu are deocamdată alte planuri de achiziţii sau extindere a activităţilor. Compania livrează de câţiva ani produse metalurgice pe piaţa românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trenul marfar implicat în accidentul de lângă Moscova circula pe ruta România-Rusia

     Potrivit surselor citate de Interfax, trenul marfar se numeşte “România”, este gestionat de compania publică ucraineană Liski şi circulă cu regularitate pe ruta România-Ucraina-Rusia.

    Conform Interfax, trenul marfar transporta piese ale filialei Renault România.

    Trenul de marfă a intrat în coliziune cu o garnitură feroviară de pasageri în zona Naro-Fominsk – Bokasovo, în apropiere de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manager de cursă scurtă: “Să îţi păstrezi mandatul de CEO în farma timp de trei ani e o binecuvântare”

    ÎN ULTIMII TREI ANI, CEI 160 DE ANGAJAŢI DIN SEDIUL MERCK SHARP & DOHME (MSD), AFLAT ÎNTR-UNA DINTRE CLĂDIRILE CORPORATISTE DE LÂNGĂ CASA PRESEI LIBERE DIN BUCUREŞTI, AU CUNOSCUT TREI NOI DIRECTORI GENERALI. M-am întâlnit şi le-am strâns mâna fiecăruia din cei trei şi am avut senzaţia de fiecare dată că va fi primul şi ultimul interviu pe care îl voi avea cu respectivul manager, dată fiind rotaţia mare de la conducerea MSD România.

    Noul CEO al MSD are 50 de ani şi conduce afacerile locale de peste 100 de milioane de euro ale americanilor începând cu luna februarie. Giombini i-a luat locul slovenului Almin Adzovic, care a ocupat funcţia de director general al companiei timp de un an şi jumătate. Adzovic preluase mandatul americanului Steve Warner, care a părăsit definitiv compania la începutul anului 2012, după nici 12 luni de la numirea în funcţie.

    Warner a ales să părăsească şi industria farmaceutică şi a decis să lucreze pentru Washington State Wine Commission, o organizaţie de stat din industria vinului, care are drept scop promovarea vinurilor produse în statul Washington peste tot în lume. „Este probabil cel mai dificil mediu în care am lucrat până acum, dar cred că am fi putut face mai mult dacă am fi avut puţină predictibilitate„, spunea americanul în ultimul său interviu pentru presa din România. 2011 era anul în care peste zece companii îşi luau rămas bun de la CEO, printre care Sanofi, GSK, Sandoz, Novartis, MSD, Eli Lilly, Boehringer Ingelheim, Farmexpert, Novo Nordisk, Actavis sau Farmaciile Dona.

    În discuţia de o jumătate de oră, italianul Fabrizio Giombini părea mai sigur de scaunul său decât predecesorii, punctând în repetate rânduri că lucrează pentru americani de 25 de ani. Zboară în Italia aproape săptămânal şi spune că România nu l-a surprins câtă vreme există multe asemănări între cele două ţări  – „provin dintr-o familie care a avut mereu un mod de gândire internaţional. Tatăl meu a lucrat în top management în industria farmaceutică, aşa că a fi internaţional este parte a culturii mele. Fiica mea s-a născut în SUA când lucram acolo pentru MSD„.

    Giombini spune că a acceptat mandatul propus de americani şi a părăsit piaţa italiană pentru că, spre deosebire de stagnările anuale din pieţele deja mature, România încă are potenţial de creştere pe termen mediu şi lung. Asta deşi anul trecut vânzările de medicamente au stagnat, iar pentru anul acesta prognoza companiei de cercetare şi analize de piaţă Cegedim este că piaţa se va majora cu circa 3%.

    „Cred că acţionarii înţeleg că România aduce, dincolo de dificultăţi, şi oportunităţi. Există mulţi pacienţi cu patologii cronice unde MSD are medicamente, în special pentru HIV şi hepatită C. Într-o piaţă cum e cea din România, strategia companiei trebuie să fie flexibilă, iar modul de gândire pozitiv. E exact ceea ce trebuie să le spunem celor de la headquarter.„ Strategie flexibilă înseamnă planuri pe termen scurt şi mediu, de până la maximum trei ani.

  • Dragnea: Am propus Băncii Comerciale a Chinei o filială în România, în principiu ei sunt de acord

     “Am avut o întâlnire cu Banca Comercială şi Industrială a Chinei, cea mai mare bancă din lume, cu un capital de 3 trilioane de dolari. Le-am cerut reprezentanţilor băncii să deschidă o filială în România şi mi-au spus că, în principiu, sunt de acord, ceea ce pentru noi este un lucru foarte important”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MSD România a schimbat directorul general de trei ori în trei ani

    Giombini are o experienţă de peste 25 de ani în industria farmaceutică, începându-şi cariera la Merck & Co., Inc. (MSD), în 1989, în Italia, în calitate de reprezentant regional. De atunci nu a mai părăsit organizaţia. În cadrul Merck, a ocupat diferite poziţii în SUA şi regiunea EMA, iar noua sa numire în funcţia de director general în România vine după 3 ani şi 8 luni petrecuţi în Italia, ca director executiv al departamentului de afaceri asistenţă primară.

    Giombini ia astfel locul lui Almin Adzovic,  care a ocupat funcţia de director general al MSD România de la 1 mai 2012. Adzovic preluase mandatul americanului Steve Warner, care a părăsit compania şi domeniul farmaceutic la începutul anului 2012. Perioada în care Steve Warner a condus operaţiunile locale ale MSD a fost tot una de scurtă durată, fiind cuprinsă în intervalul 2011-2012.

    “Compania pune foarte mult accentul pe identificarea şi dezvoltarea talentelor, iar atunci când se vacantează un post de CEO într-o ţară se oferă oportunitatea managerilor existenţi în reţea să fie promovaţi. Faptul că există un bazin de talente în companie ne determină să nu apelăm la serviciile companiilor de executive search pentru ocuparea poziţiilor manageriale care se eliberează”, explica Monica Boţocan, directorul de resurse umane al MSD într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

     

  • Rusia a numit un administrator provizoriu la filiala rusă a Privatbank, cea mai mare bancă ucraineană

     Un administrator provizoriu a fost numit joi la Moskomprivatbank, pentru efectuarea unui control al activităţilor şi activelor băncii, se arată într-un comunicat al băncii centrale care precizează că activitatea instituţiei financiare va continua să aibă loc sub licenţa proprie.

    Un purtător de cuvânt al Privatbank a spus că decizia băncii centrale ruse nu are motive economice.

    “Nu există motive economice pentru numirea unui administrator provizoriu la Moskomprivatbank”, a declarat Oleg Serga, citat de Interfax Ucraina.

    Moskomprivatbank este filiala rusă a Privatbank, la care principalul acţionar este influentul oligarh Igor Kolomoiski, numit la începutul acestei luni guvernator al regiunii Dniepropetrovsk, de către noile autorităţi ucrainene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro