BusinessMagazin

Tag: facilitare

  • Cum poţi să ajungi în cele mai exotice locuri din lume fără să cheltuieşti o avere

    Întreaga reţea include peste 2.900 de resorturi din peste 80 de ţări, iar proprietarii în regim timeshare sau de proprietate periodică pot obţine vacanţe în toate tipurile de destinaţii, printre care şi cele exotice sau exclusiviste.

    Câteva exemple de vacanţe pe care le pot alege românii care au cumpărat proprietăţi în regim timeshare sau de proprietate periodică sunt Singapore, Florida, Disneyland Paris, Turcia, Elveţia şi Austria, la schi, dar şi Hawaii, Marea Britanie, Tenerife, Brazilia, New York, Grecia sau Spania. 

    www.gandul.info

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Porsche investeşte zeci de milioane de dolari într-un centru de inovare din Israel

    Ca prim pas, Porsche a investit o sumă de ordinul zecilor de milioane în fondurile de capital private Magma and Grove. Pentru viitor, sunt planificate investiţii suplimentare în start-up-uri şi alte fonduri.

    ”Israel este o piaţă-cheie pentru experţii şi inginerii IT. Are mai multe start-up-uri pe cap de locuitor decât orice altă ţară din lume. Acest talent şi know-how în tehnologie, combinate cu experienţa vastă a angajaţilor noştri, pregăteşte terenul pentru viitoarele modele de business”, spune Lutz Meschke, Vicepreşedinte al Consiliului Executiv şi Membru în Consiliul Executiv, Responsabil de Financiar şi IT, în cadrul Porsche. El adaugă că este necesară o strânsă colaborare cu experţii israelieni, astfel încât compania să depisteze şi să analizeze rapid noile tehnologii, să dezvolte relaţii de business de succes şi să pună în practică cele mai adecvate soluţii, prin proiecte pilot.

    Fondul Magma Venture face investiţii din 1999 şi, în prezent, se concentrează pe domenii precum inteligenţa artificială şi industria auto. Cu investiţii în numeroase start-up-uri de succes, precum Waze, Magma Venture este unul dintre cele mai mari fonduri de capital private din Israel, gestionând o sumă de 600 milioane de dolari. Înfiinţat în 2015, Grove Ventures este un fond de investiţii private cu un volum de 100 milioane de dolari. Domeniile sale principale de investiţii sunt Internet of Things (IoT), tehnologiile Cloud şi inteligenţa artificială.

    În ultimul an, Porsche a lansat câteva proiecte majore de promovare a transformării digitale. Acestea includ Porsche Digital GmbH, înfiinţată în iunie 2016. Condusă de Thilo Koslowski, care a lucrat 20 de ani la Gartner, în Silicon Valley, această companie Porsche identifică şi dezvoltă noi experienţe digitale pentru clienţi, precum şi produse, zone de business şi procese digitale. Porsche Digital, Inc., o filială a Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG şi companie afiliată a Porsche Digital GmbH, a deschis recent un centru în Santa Clara, California. De asemenea, în septembrie 2016, constructorul auto german a inaugurat Porsche Digital Lab, în Berlin, cu scopul de a identifica şi testa soluţii IT inovatoare.

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • Cum să fii un lider fără să fii tiran: reţeta succesului a fost DEZVĂLUITĂ

    „Leaderhip-ul este despre două lucruri: cum influenţezi rezultatele şi cum îi inspiri pe alţii.

    În primul rând, nu este vorba de titlul postului, nu este vorba despre autoritatea conferită de poziţie sau de mărimea biroului. Este vorba despre abilitatea ta de a influenţa.

    Apoi gândeşte-te la tine ca la o persoană care poate ajuta la facilitarea construirii echipei. Elementul principal a ceea ce am învăţat în Corpul Marin este că un lider trebuie să prioritizeze nevoile celorlalţi, iar nevoile lor sunt mai importante decât ale mele.

    Când dai prioritate echipei tale,  poţi să transformi un grup de indivizi care probabil au propriul lor interes într-o echipă care se concentrează asupra nevoilor comune. Ori de câte ori suntem parte din echipă, trebuie să renunţăm la ceva pentru a câştiga echipa. Şi asta face echipele atât de unite.  Cum poţi contribui individual la construirea unei echipe între colegii din jurul tău? Vă împărăşesc cu sinceritate – dacă vă dedicaţi întru totul şi îi ajutaţi pe pe cei din jurul vostru, veţi construi acea echipă.” 

  • Care sunt oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale din România

    Clasamentul continuă cu oraşele Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Baia Mare, Piteşti şi Cluj-Napoca. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase oraşe din punctul de vedere al facilităţilor medicale se numără Giurgiu, Focşani, Tulcea, Călăraşi, Constanţa, Bacău şi Vaslui.

    Dacia din oraşul Timişoara ocupă prima poziţie în clasamentul cartierelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. Topul continuă cu Ştefan cel Mare (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Zorilor (Cluj-Napoca), 7 Noiembrie (Târgu Mureş), Soarelui (Timişoara), Centrul Civic (Braşov) şi Cedonia (Sibiu). Cartierul Rogerius din oraşul Oradea ocupă poziţia numărul 5. La coada clasamentului sunt cartierele Gai (Arad), Bereasca (Ploieşti), Ferneziu (Baia Mare) şi Gara (Slatina).

    La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilităţi medicale, fiind urmată de Maramureş, Crişana şi Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepţiei locuitorilor faţă defacilităţile medicale în oraşele şi cartierele lor a fost obţinut de Dogrobea, Moldova şi Muntenia. Zona Bucureşti şi Ilfov se află la mijlocul clasamentului.

    În general, oraşele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută au fost considerate şi oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor medicale au în medie sub 100.000 de locuitori şi o rată a şomajului ridicată.

    Capitala ocupă locul 9 în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. În clasament, peste 29.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Pe primul loc se situează cartierul Ştefan cel Mare ca având cele mai bune facilităţi medicale, urmat de zonele Dorobanţi, Cotroceni şi Floreasca. Zonele Basarabia, Aviaţiei şi Titan urmează în top. Ultimele poziţii sunt ocupate de Prelungirea Ghencea, Ferentari şi 23 August (Căţelul). Giuleşti, Baicului, Rahova sau Militari sunt, la fel, cartiere desemnate de bucureşteni ca fiind dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale. La mijlocului clasamentului se găsesc zone precum Tei, Bucur Obor sau Colentina.

    Centrul Civic, Astra şi Tractorul sunt cartierele din Braşov cu cele mai bune facilităţi medicale, iar Stupini, Delta Cetăţii şi Noua sunt cele mai dezavantajoase din acest punct de vedere.

    Pentru timişoreni, cartierele Dacia, Soarelui şi Girocului au fost evaluate de către localnici ca având cele mai bune facilităţi medicale, iar la coada clasamentului se numără zonele Aeroport, Freidorf şi Lugojului.

    Locuitorii oraşului Târgu Mureş au desemnat 7 Noiembrie, Bulevardul 1848(Dâmbu Pietros)şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus se numără zonele Mureşeni, Unirii şi Tudor Vladimirescu.

    Piteştenii au desemnat cartierele Nord-Spitalul Judeţean, 9 Mai şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. Zonele Bereasca, Bulevardul Bucureşti şi Mihai Bravuau fost desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cele mai bune cartiere din punct de vedere al accesului la facilităţi medicale sunt Zorilor, Centru şi Gheorgheni. La coada clasamentului se află cartierele Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

     

  • BCE confirmă că ar putea facilita mutarea sediilor băncilor britanice în UE în contextul Brexit

    Marţi, surse citate de Reuters afirmau, sub protecţia anonimatului, că băncile britanice care îşi vor muta sediile în ţări din zona euro în contextul Brexit probabil vor fi supuse unor proceduri accelerate de autorizare. Banca Centrală Europeană (BCE), care supervizează sistemul bancar în zona euro, a primit numeroase întrebări din partea unor companii de profil din Marea Britanie, astfel că a căutat metode de accelerare a procedurilor de autorizare. În acest context, procedura de autorizare va suspenda analizarea modelelor financiare utilizate pentru determinarea riscurilor intrării în incapacitate de plată, cu condiţia ca băncile să respecte standardele actuale ale autorităţilor britanice de reglementare, au explicat sursele citate.

    “Avem modele interne, iar rolul ar fi acomodarea noilor entităţi. Va exista o perioadă de tranziţie în care noi entităţi din zona euro ar putea utiliza modele interne care nu au fost aprobate încă de BCE. Perioada de tranziţie va înceta imediat ce va fi aprobată sau respinsă solicitarea unei bănci”, a confirmat miercuri Sabine Lautenschlaeger, un membru al Consiliului de administraţie al BCE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • evoMAG a inaugurat primele puncte de livrare a comenzilor online

    Noul serviciu vine în completarea celor deja existente şi vizează, în principal, clienţii activi care au nevoie de un program mai flexibil pentru ridicarea coletelor.

    Serviciul este dezvoltat în parteneriat cu compania Coleto şi, pentru început, vizează şase puncte de livrare, dintre care patru în Bucureşti (Şoseaua Pipera, Bulevardul Timişoara, Tineretului şi Ghencea), unul în Giurgiu şi unul în Craiova.

    Parteneriatul cu Coleto face parte din strategia de dezvoltare a evoMAG menită să genereze anul acesta o creştere a cifrei de afaceri până la 25 de milioane de euro.

    Clienţii care optează pentru ridicarea produselor din punctele de livrare, o pot face de luni până vineri, între orele 09:00 – 18:00 şi sâmbăta, între orele 09:00 – 13:00. Termenul de ridicare a unui colet este de şapte zile, timp în care fiecare client va fi informat zilnic, prin SMS şi mail în privinţa pachetului. După cele 7 zile în care coletul nu a fost ridicat din punctul de livrare Coleto solicitat, acesta se va întoarce la sediul central evoMAG.ro. Electrocasnicele mari (frigidere, maşini de spălat, cuptoare încorporabile etc.) nu pot fi ridicate din punctele de livrare Coleto.

    Cât priveşte timpul de livrare pentru toate comenzile evoMAG, în medie, 97% dintre acestea sunt livrate în 24 de ore. Timpul de livrare este unul redus şi pentru că evoMAG onorează comenzile din Bucureşti cu maşinile proprii, fiind unul dintre puţinele magazine online din România care oferă acest serviciu.

    evoMAG este una dintre cele mai importante companii din industria de comerţ electronic din România. Magazinul online comercializează peste 170.000 de produse din domeniile IT&C, electrocasnice, auto, de îngrijire personală, sport & fitness şi produse destinate nou-născuţilor. evoMAG a realizat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 22 de milioane de euro, iar magazinul online este vizitat zilnic de peste 60.000 de persoane.

  • 7 lucruri pe care le poţi primi gratuit atunci când călătoreşti cu avionul

    Zborul cu avionul poate fi plăcut dacă ştii de ce facilităţi poţi beneficia. În funcţie de compania aeriană pe care ai ales-o, este posibil să poţi beneficia de diferite servicii gratuite de care până acum nu ştiai. Readerʹs Digest a realizat o listă cu lucrurile pe care călătorii le pot cere stewardeselor fără a le fi percepute costuri suplimentare:

    Un pahar cu apă/suc. În cazul în care băutura oferită de însoţitoarele de zbor nu v-au potolit setea, întrebaţi stewardesa dacă poate să vă aducă o bautură fără gheaţă.

    O gustare. Cele mai multe avioane sunt bine aprovizionat pe chips-uri şi alte gustări în timpul zborului. Dacă nu vă potoliţi foamea după prima porţie, întrebaţi însoţitoarea de avion dacă vă mai poate aduce încă o porţie.

    Trusă de prim ajutor. În cazul în care aveţi nevoie vreodată de o aspirină, medicamente antiaciditate sau pentru stări de vomă, fiţi siguri că echipajul de zbor vă poate ajuta cu o mini trusă de prim ajutor. Tot ce trebuie sa faceţi este să cereţi.

    Şerveţele antibacteriene. Mica măsuţă din faţa ta şi centura de siguranţă sunt unele dintre cele mai contaminate obiecte din avion. Cere şerveţele anibacteriene stewardeselor dacă simţi nevoia să igienizezi  lucrurile pe care le vei atinge. Majoritatea liniilor aeriene păstrează mici pachete la bord.

    Cititi mai multe pe www.one.ro