Tag: Facebook

  • Pe cine ar vota USR/PLUS ca premier cu toate mâinile. Dacă Facebook ar tempera declaraţiile politice, liderii de la noi şi-ar pierde obiectul muncii şi nici nu am şti că avem o criză guvernamentală. Pe oameni îi interesează ce afacere pot începe în agricultură cu 10.000 de euro şi de unde pot lua banii, nu cine este premier

    Vineri seara, Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi cel responsabil de celebrul, de acum, PNRR – Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – prin care guvernul vrea să ridice România cu o generaţie, a anunţat pe Facebook (unde altundeva) că a terminat PNRR, care a fost trimis în termen şi legal la Bruxelles.

    “Dacă nu suntem complet idioţi (referindu-se la Guvern, coaliţia de guvernare), va fi aprobat de Comisia Europeană în septembrie.”

    El a scris pe Facebook cum a decurs săptămâna crizei politice între premierul Florin Cîţu, PNL şi USR/PLUS şi cum a reuşit el, împreună cu echipa lui, să termine la timp PNRR. El dă şi câteva exemple de alte ţări care stau mai prost ca noi: “Ungaria are planul blocat – e aproape cert că anul acesta nu e aprobat, iar Bulgaria încă nu l-a trimis oficial, pentru că e din criză în criză”.

    La P.S., Cristian Ghinea, familiarizat cu birocraţia şi influenţa de la Bruxelles, scrie ceva extrem de interesant: “Dacă e cineva care a ţinut cu România perioada asta, e Margrethe Vestager. Femeia merită statuie în Bucureşti”.

    Ghinea nu dă mai multe informaţii, dar probabil că oficialul european a susţinut şi susţine România în discuţiile privind PNRR, cel mai ambiţios plan de relansare şi creştere economică nu numai al României, ci şi al Europei.

    Margrete Vesteager, daneză, a fost comisar european pentru concurenţă în perioada 2014-1019, iar acum este vicepreşedinte executiv în guvernul Ursula von der Leyen de la Bruxelles, responsabilă cu agenda digitală.

    Probabil că, dacă ar putea, Ghinea şi USR/PLUS ar susţine-o cu toate mâinile pentru poziţia de premier al guvernului de la Bucureşti în locul lui Florin Cîţu, pe care vor să-l dea afară după numai 9 luni de concubinaj politic. Iar guvernarea de dreapta – PNL/USR/PLUS/UDMR – voia să stea la putere cel puţin 4 ani, iar Florin Cîţu, 8 ani.

    USR/PLUS se comportă la guvernare ca şi cum ar fi într-o opoziţie eternă, şi de aceea vor pierde politic, pentru că se aruncă singuri în situaţii fără ieşire.

    Uniunea Europeană nu va lăsa România de capul ei, aşa că va presa toate partidele să găsească o soluţie politică, nu de dragul nostru, ci pentru a da drumul la PNRR, program care trebuie să ne susţină economic în încercarea de a recupera decalajele faţă de Europa Occidentală.

    Fără un guvern cât de cât stabil la Bucureşti, este puţin probabil ca PNRR-ul – de 29 de miliarde de euro, plus cei 50 de miliarde de euro, bani europeni din noul exerciţiu financiar – să fie implementat şi să înceapă să-şi producă efectele.

    Deşi şi-a revenit extrem de rapid din criza Covid, România duce în spate dezechilibre mari, atât macro, cât şi micro, care ne-ar sări în faţă atunci când această creştere economică de acum va încetini şi ne va lăsa fără haine.

    Aşa că cei de la USR/PUS trebuie să fie atenţie cu ceea ce-şi doresc.

    Ce este bine în această criză guvernamentală este că nu interesează atât de multă lume pe cât cred partidele şi cei care sunt în prim-plan.

    Când scriam acest articol, m-am uitat pe zf.ro la cele mai citite articole din ultimele 24 de ore, ultimele 7 zile, ultimele 30 de zile. În top 5 nu se află nicio ştire politică care vizează declaraţiile războinice la adresa lui Cîţu, la adresa USR de către PNL, sau declaraţiile pacifiste ale preşedintelui Iohannis.

    Pe cititorii ZF îi interesează: titlurile de stat Tezaur, cu dobânzi de 4,15% (peste dobânzile oferite de bănci); ce afacere poţi să începi în agricultură cu 10.000 de euro – o seră de fructe sau legume, solarii ori o crescătorie de ierpuri şi de unde poţi să iei bani ca să începi afacerea; metroul din Cluj; preţurile la gaze şi apariţia unei alternative la importurile din Rusia; noul model de familie cu şapte locuri al mărcii Dacia – Jogger; ce amendă de 725 de lei poate să ia un şofer fără să ştie; sectorul din România unde salariul mediu net a ajuns la la 8.439 de lei; fostul CEO al Kaufland deschide al doilea cel mai extins lanţ de fitness din Europa.

    Deşi nu pare, România a progresat politic extraordinar în ultimii 30 de ani, având în vedere că viaţa merge înainte fără ca luptele din Parlament sau de la Palatul Victoria să aibă un efect atât de mare în economie şi în societate. În timp ce Cîţu, Orban, USR/PLUS, PNL, Iohannis îşi aruncau cuvinte grele pe Facebook, corporatiştii, şi nu numai, se plimbau bucuroşi pe Calea Victoriei, ca şi când nu ar exista nicio criză.

    Dacă Facebook-ul ar interzice declaraţiile politice (gigantul american a spus că va mai tempera postările politice), cred că nimeni nu ar şti că avem o criză guvernamentală. Acesta este cel mai mare câştig.

  • Românii care au inventat un nou tip de Facebook. Ce face acesta şi cine se poate înscrie

    Fondatorii de start-up-uri şi investitorii au nevoie de o platformă specializată care să îi ajute să se identifice reciproc şi să găsească metode de colaborare. Aceasta este ideea de la care a pornit start-up-ul local Metabeta când a dezvoltat platforma cu acelaşi nume. Aceasta este practic un Facebook pentru ecosistemul de start-up-uri, dar care nu este bazat pe like-uri, ci pe date şi module de inteligenţă artificială. Platforma ajută la gestionarea investiţiilor în start-up-uri şi este axată pe regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    „Noi am văzut în special la investitori din SUA, la cei mai mari, că încep să folosească mult mai mult datele în luarea deciziilor, mult mai multă analiză atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul pieţei. Noi asta ne propunem să facem – să venim cu acest gen de tooluri la orice investitor, inclusiv la cei care nu au capacitatea să îşi dezvolte propriile instrumente. Vrem să ajutăm ca procesul acesta să fie mult mai lipsit de riscuri, cu toate datele de care este nevoie de ambele părţi astfel încât să se stopeze şi să se reducă riscurile. Asta în condiţiile în care activitatea de investiţii în start-up-uri se intensifică şi se va intensifica şi mai mult în viitor. În trimestrul anterior cred ca a fost cel mai mare grad de activitate din toate timpurile în acest domeniu de investiţii în start-up-uri“, a declarat în cadrul emisunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Ursache, cofondator şi CEO al Metabeta. Bazele proiectului Metabeta au fost puse în 2019, iar în prezent pe platformă sunt înscrise aproximativ 5.000 de start-up-uri, majoritatea din regiune, şi 25 de investitori din toată lumea. La finalul acestui an, start-up-ul vrea să ajungă la 10.000 de start-up-uri şi 100 de investitori înscrişi pe platformă la nivel internaţional.

    Ce face însă mai exact platforma Metabeta? Platforma face un matchmaking între start-up-uri şi investitori pe baza analizei de date. Mai exact, Metabeta procesează şi oferă în timp real date complexe de performanţă ale start-up-urilor din platformă, astfel încât fondatorii îşi eficientizează efortul şi procesul de strângere de capital, iar investitorii reduc timpul de analiză şi riscurile investiţiei.

    Practic, Metabeta foloseşte un sistem hibrid de inteligenţă, prin integrarea de date complexe, dar şi prin analiza realizată de către o echipă de specialişti, pentru a evalua şi selecta cât mai bine start-up-urile aflate într-o etapă incipientă de dezvoltare ce ajung să fie parte din platformă.

    „Platforma Metabeta îşi propune să simplifice tot procesul de investiţii într-un start-up. Acest proces de investiţie este foarte asemănător cu cel de acum 20 de ani din era dotcom. Adică găseşti contacte ale unor investitori, preferabil prin parteneri de afaceri, prin prieteni, cei care te pot recomanda – iei legătura cu ei, le trimiţi o prezentare, un pitch, după care ai o întâlnire faţă în faţă sau mai nou în Zoom call pentru a le prezenta ideea ta de afaceri. Ei spun «OK, mai discutăm», eventual dacă veştile sunt bune mai urmează două trei calluri, după care se primeşte un term sheet, un fel de preofertă de investiţie. Apoi durează încă câteva luni pentru a se închide acea investiţie şi pentru a ajunge banii în cont – în general durează cam şase luni. Investitorii încearcă să găsească prin tot felul de surse start-up-uri de calitate, se uită la ele, la acel pitch deck al lor, după care, pe baza experienţei pe care fiecare echipă de investitori o are, iau decizia dacă merg mai departe sau nu. Dacă merg mai departe, fac un proces de legal dilligence şi după şase luni, virează banii în contul start-up-ului. Este foarte ciudat să vedem că în 20 de ani procesul acesta s-a schimbat foarte puţin“, a explicat el.

    Cum funcţionează mai exact platforma Metabeta în prezent? „Pentru start-up-uri platforma este gratuită. Ei fac sign-up, îşi invită toată echipa, completează un profil foarte structurat asemănător cu un pitch deck, dar cu mult mai multă informaţie structurată, cu detalii despre cât vor să ia ca investiţie, cu detalii despre echipă şi despre modelul de business. De partea cealaltă, investitorii îşi creează un profil plătit – există un abonament lunar -, şi îşi creează ceea ce numim o teză de investiţii care este foarte structurată şi cu nişte parametri, astfel încât noi să putem face procesul acesta de matchmaking dintre start-up-uri şi investitori pe baza unor criterii cât mai precise. Iar apoi ei intră în legatură, pot comunica prin platforma noastră. Odată ce investiţia se încheie pot să îşi raporteze datele despre performanţa start-up-ului, respectiv performanţa portofoliului prin platforma noastră“, a detaliat Marius Ursache.

    În prezent, Metabeta funcţionează pe modelul de business de tip SaaS, astfel că pentru un investitor de tip accelerator, abonamentul costă 1.200 de euro pe an, iar pentru grupuri de angel investors sau firme de venture capital, subscripţia costă 2.400 de euro pe an.

    Recent, start-up-ul a obţinut o investiţie de tip seed în valoare totală de 500.000 de euro, runda de finanţare fiind condusă de Neogen Capital, fondul de investiţii al antreprenorului local Călin Fusu, şi completată de alţi 15 business angels. Cu ajutorul acestei investiţii, Metabeta îşi va schimba modelul de business, platforma urmând să se transforme într-un marketplace pentru investitori şi start-up-uri, bazat pe machine learning.

    „Finanţarea ne va ajunge pentru un an şi jumătate. Intenţia noastră este să începem să creştem cât mai repede şi să luăm o nouă investiţie la începutul anului viitor şi maximum într-un an să o avem ridicată“, a punctat el.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.



    Start-up Pitch

    1. Invitat:  Marius Ursache, cofondator şi CEO al Metabeta

    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestionarea investiţiilor în start-up-uri, axată pe regiunea Europei Centrale şi de Est.

    „Noi am văzut în special la investitori din SUA, la cei mai mari, că încep să folosească mult mai mult datele în luarea deciziilor, mult mai multă analiză atât la nivelul companiei cât şi la nivelul pieţei. Noi asta ne propunem să facem – să venim cu acest gen de tooluri la orice investitor, inclusiv la cei care nu au capacitatea să îşi dezvolte, să ajutăm ca procesul acesta să fie mult mai lipsit de riscuri, cu toate datele de care este nevoie de ambele părţi astfel încât să se stopeze şi să se reducă riscurile. Asta în condiţiile în care activitatea de investiţii în start-up-uri se intensifică şi se va intensifica şi mai mult în viitor. În trimestrul anterior cred ca a fost cel mai mare grad de activitate din toate timpurile în acest domeniu de investiţii în start-up-uri.“


    2. Invitat:  Robert Preoteasa, cofondator şi CEO al Framey

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie de socializare pentru pasionaţii de călătorii.

    „Aplicaţia o să o lansăm oficial acum în august – o să fie o lansare globală pe ambele platforme, iOS şi Android, şi o să fie accesibilă şi gratuită pentru a fi descărcată de către oricine. În continuare, în fiecare zi adăugăm noi profile, noi atracţii şi destinaţii din întreaga lume, aşa că în momentul lansării vor fi 60.000 de atracţii în aplicaţie şi peste 6.000 de destinaţii din întreaga lume astfel încât să existe deja această bază prin care utilizatorii să înceapă deja să preia partea asta de inspiraţie, dar să aibă acces şi la partea de planificare.“


    3. Invitat: Emanuel Mărcuş, fondator RaBit

    Ce face? A dezvoltat o soluţie de tip ERP (Enterprise Resource Planning) pentru digitalizarea activităţilor şi proceselor de business din cadrul companiilor, care a fost folosită deja de peste 100 de companii.

    „Din perspectiva evaluării sau din perspectiva produsului, noi anul acesta l-am început cu o evaluare de un milion de euro şi ne dorim să ajungem ca valoare undeva între 2 şi 2,5 milioane de euro, fiind susţinuţi şi de cifre. Acum avem platforma lansată de 10 zile. O să ne dăm seama cam în 2-3 luni de fapt care este valoarea reală pe care putem să o ţintim şi să o promovăm către investitori.”


    4. Invitat: Oana Şerban, reprezentant al iSave

    Ce face? A lansat o aplicaţie mobilă care propune reduceri medii de 30% la peste 250 de localuri şi servicii din Bucureşti şi Ilfov, precum restaurante, saloane de înfrumuseţare, săli de fitness precum şi la activităţi precum lasertag sau karting.

    „Ţinând cont că aplicaţia abia a fost lansată ne apropiem uşor de un număr de 2.000 de descărcări atât pe iOS, cât şi pe Android. Este un proces organic la care lucrăm în fiecare zi într-un mod cât mai simplu, într-un mod cât mai sigur astfel încât să le putem oferi clienţilor noştri o aplicaţie fără probleme şi în care într-adevăr ei să găsească servicii şi produse care să le aducă un plus de valoare. Dacă ar fi să ne raportăm până la sfârşitul anului 2021 ţinta pe care o avem este de 20.000 de utilizatori activi în Bucureşti. Dacă ar fi să ne raportăm într-adevăr la un an de zile atunci cifra ar fi dublă, anume 40.000 de utilizatori pe care am dori să-i avem doar în Bucureşti şi Ilfov.”


    5. Invitat: Dragoş Duşe, fondator Synaptiq

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme (denumite Mediq) al cărei scop este să reducă considerabil analiza imaginilor medicale în cadrul procedurilor de tratare a cancerului.

    „Am început din resurse proprii o perioadă de timp şi acum, de curând, am obţinut o finanţare de 200.000 de euro, în două etape. Am primit prima jumătate din sumă şi urmează să primim şi cealaltă parte. A fost o finanţare cu participaţie multiplă din partea Cleverage VC un fond de investiţii din Bucureşti şi din partea antreprenorilor Daniel şi Ioan Istrate care au mai multe afaceri în oraşul meu natal Sebeş.“


    6. Invitat: Alexandru Vesa, fondator AIminded

    Ce face? Dezvoltă un sistem pentru diagnosticarea automată a tumorilor canceroase pulmonare, prin intermediul unui algoritm de inteligenţă artificială.

    „Ca să accelerăm foarte mult dezvoltarea avem nevoie de date şi de cât mai multă ghidare din punct de vedere medical. Dacă există cineva care poate este interesat de rezolvarea acestei probleme noi suntem dispuşi să discutăm şi să colaborăm. Avem nevoie şi de o finanţare, pe care o evaluăm la o sumă de undeva la 100.000 de euro.“



    Start-up Star

    Invitat:  Radu Hasan, CEO şi cofondator al SmartBill – companie care operează o soluţie de facturare şi gestiune pentru IMM-uri

    Cum vrea Smartbill să ajute companiile să elimine munca manuală prin soluţia sa digitală?

    „În câţiva ani vrem să nu mai existe muncă manuală în domeniul acesta financiar-contabil. Adică odată ce nişte date sunt introduse să meargă automat până în balanţă şi în declaraţiile contabile şi să scutim de munca manuală pe toţi cei care sunt pe lanţul ăsta, inclusiv contabilii. Acesta a fost un pas important la care am muncit cam o jumătate din pandemie, ca să ne asigurăm că nu există, că nu lăsăm breşe de securitate sau posibile vulnerabilităţi pe care le-ar putea exploata nişte experţi în phishing.“



    Sfatul expertului

    Invitat: Tiberius Popa, director ICT & key accounts în cadrul Telekom România

    În ce soluţii smart-city pot investi administraţiile locale. Cu ce beneficii vin acestea?

    „Un oraş smart este un oraş cu un ecosistem antreprenorial foarte efervescent, unde componenta de IT este destul de importantă şi vizibilă. Este un oraş în care comunitatea colaborează cu businessul şi administraţia pentru a implementa soluţii şi proiecte inteligente şi sustenabile pentru comunitate. În general, noţiunea de oraş smart este legată de durabilitate, despre comunităţi care reciclează şi gestionează deşeuri în mod inteligent.

    Până în prezent, am implementat foarte multe programe de tip IoT – smart city în zona următoarelor soluţii: eficienţă energetică, iluminat inteligent, generare energie electrică prin intermediul panourilor solare, siguranţă publică şi colectare de date – aici avem soluţia de supraveghere video inteligentă -, soluţii de mobilitate urbană, parcări inteligente, staţii de încărcare maşini electrice, managementul deşeurilor – soluţii de colectare inteligente, şi soluţii pentru revitalizarea zonelor urbane – aici noi oferim mobilier urban.“



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Lovitură de proporţii pentru WhatsApp. Toţi utilizatorii ar putea fi afectaţi

    Comisia Federală pentru Comerţ din SUA (FTC) reia cazul istoric împotriva companiei Facebook şi susţine că gigantul ar trebui să fie spart în bucăţi şi forţat să vândă Instagram şi WhatsApp, potrivit relatărilor presei internaţionale.

    FTC-ul a explicat că Facebook are monopol asupra pieţei reţelelor de socializare din SUA, iar compania fondată de Mark Zuckerberg ar fi făcut eforturi pentru a se asigura că orice altă companie din piaţă are dificultăţi în a concura cu ea, potrivit The Independent.

    Plângerea depusă de Comisia Federală pentru Comerţ este redactată doar parţial la acest moment, întrucât autoritatea a cerut să fie secretizat conţinutul pentru încă zece zile.

    Reluarea cazului reaprinde discuţia despre dimensiunea şi puterea imperiului construit de Zuckerberg, precum şi despre modul în care gigantul a cumpărat competitorii care începeau să crească.

    Comisia face referire în mod direct la un email trimis de Mark Zuckerberg în 2008, prin care el susţinea că „este mai uşor să cumperi decât să concurezi”.

    Avocaţii FTC-ului argumentează faptul că Facebook a acţionat în conformitate cu strategia descrisă de fondatorul companiei în acel mesaj, urmărindu-şi rivalii şi cumpărându-I atunci când au devenit destul de mari pentru a prezenta o ameninţare.

    Printre companiile pe care Facebook le-a preluat în linie cu această strategie se numără Instagram şi WhatsApp, care reprezintă astăzi o parte importantă a gigantului.

    Mark Zuckerberg a lucrat în ultimii ani la integrarea celor trei aplicaţii, susţinând că ar fi mai uşor de utilizat în acest fel. Totuşi, criticii susţin că o astfel de mutare ar îngreuna misiunea autorităţilor de reglementare de a separa cele trei companii.

    Concluzia cazului construit de FTC arată că Facebook ar trebui să vândă celelalte businessuri pe care le deţine, inclusiv Instagram şi WhatsApp, pentru o mai bună funcţionare a pieţei.

    Mai mult, Comisia cere ca Facebook să nu mai aibă voie să realizeze achiziţii similare în viitor.

    Potrivit The Verge, FTC susţine că Facebook acţionează ca un monopol cel puţin din 2011.

  • Cum şi-au transformat trei tinere talentul şi pasiunea într-o afacere coloratã

    Trei tineri şi o pasiune comună pentru desen sunt ingredientele principale din reţeta comunităţii PePereţi, un proiect care vrea să dea banalelor ziduri o sclipire de viaţă. Mia Budescu, alături de Ana, de Cătălin şi de Anet sunt artizanii acestui vis care ia formă de business, la fel cum imaginaţia prinde formă sub pensulele lor puse pe perete.

    Totul a început cu o imensă dorinţă de a proteja şi a creşte natura. Apoi am organizat evenimentele de Schimb de Plante, în care pasionaţii şi colecţionarii de plante de apartament se întâlneau pentru a schimba pui şi plante pe care le aveau dubluri şi pentru a-şi împărtăşi experienţe. Am simţit apoi nevoia de a rămâne mereu în contact cu aceşti oameni şi aşa am format comunitatea de pe grupul de Facebook, Schimb de Plante, ce are acum aproximativ 4.500 de membri”, spune Mia Budescu.

    Dorinţa de a avea în jur mai multă natură şi mai multe plante a întâmpinat însă un obstacol – lipsa luminii pe pereţi. Aşa că, s-a gândit Mia, în loc să pună plante vii, a ales să le picteze. De primul desen s-au apucat trei oameni, fără niciun plan în minte şi fără niciun gând că va duce undeva. „Abia după ce am terminat desenul şi am văzut cât de bine a ieşit, mai ales pentru prima dată, am zis să încercăm să ne croim un drum. Analizând un pic piaţa, am văzut că pictura de cameră nu prea este satisfăcută, deci putem spune că am găsit o nişă liberă, pe sufletul nostru.”

    Între cei trei iniţiatori ai ideii PePereţi şi o a patra persoană care s-a alăturat ulterior – Anet, sarcinile şi desenele sunt împărţite în funcţie de timpul şi de disponibilitatea fiecăruia. Au backgrounduri complementare, în artă şi publicitate, dar şi o pasiune cu care au venit de acasă, pentru natură şi mediu. Primele desene le-au făcut pentru ei înşişi, apoi pentru prieteni şi părinţi, înaintea Crăciunului din 2020. O perioadă, au exersat, au învăţat de la alţii şi şi-au format un portofoliu.

    „Este mare lucru ca, după o săptămână de lucru, să-ţi petreci o zi sau chiar ambele zile de weekend pentru a desena câte opt ore, în loc să te relaxezi.” Financiar, investiţiile nu au depăşit 100 de lei, pentru câteva pensule profesioniste, o găleată de vopsea şi câţiva pigmenţi. Acum, echipa PePereţi pictează pereţi interiori, clădiri de birouri, biblioteci sau grădiniţe. Practic, orice proiect care are un perete vopsit cu lavabilă poate fi o potenţială pânză. „Ne dorim să pictăm mai multe sedii de ONG-uri, locuri pentru copii – grădiniţe, şcoli, poate chiar spitale. Ne dorim foarte mult ca toate desenele noastre să semene dragostea pentru natură în sufletele oamenilor. Din câte putem vedea, în jurul nostru este o mare nevoie de a conştientiza că mediul înconjurător are nevoie de grija noastră, iar prin picturi noi încercăm s-o cultivăm”, spune Mia Budescu.

    Preţurile variază mult, în funcţie de complexitate, de mărime şi de materialele necesare. În general, cei care îi cheamă pe artiştii din echipa PePereţi să le însufleţească încăperile sunt oameni pasionaţi de natură, de plante şi de designul interior. Iar starea de urgenţă, cu restricţiile cu care a venit la pachet, a sporit astfel de pasiuni. În câteva săptămâni, numărul membrilor din comunitatea Schimb de Plante de pe Facebook s-a dublat, din dorinţa de a aduce natura în case. „Am observat şi o dorinţă de a zugrăvi, de a face spaţiul mai frumos, mai nou. Poate, dacă nu era pandemia şi nu stăteam mereu acasă, nu îmi păsa atât de mult că am pereţii albi în cameră, dar când îi vedeam în fiecare zi, parcă era o idee bună să-i decorez cumva în aşa fel încât să trec de limitarea lor fizică, în imaginaţie”, mărturiseşte Mia Budescu.

    Între cei trei iniţiatori ai ideii PePereţi şi o a patra persoană care s-a alăturat ulterior – Anet, sarcinile şi desenele sunt împărţite în funcţie de timpul şi de disponibilitatea fiecăruia.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Iele – creaţii vestimentare (Bucureşti)

    Fondatoare: Bianca Prunişoară şi Laura Vamanu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri: 7.000 de euro

    Prezenţă: online


    360HUB – spaţiu de coworking (Bucureşti)

    Fondatori: Laurenţiu Oprea şi Georgiana Chelu

    Cifră de afaceri în 2020: 260.000 de lei (54.000 de euro)

    Prezenţă: Calea Dudeşti din Bucureşti


    Fleurane – produse cu lavandă (Brăila)

    Fondatoare: Flori Vioreanu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: online


    Daveras – accesorii din materiale textile (Timişoara)

    Fondator: Radu Sandu

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online


    Vraja legumelor – fermă de legume (comuna Botiz, jud. Satu Mare)

    Fondatori: familia Vraja

    Investiţii planificate: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: supermarketuri


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Facebook, în căutare de creatori de conţinut: Platforma va investi un miliard de dolari către utilizatorii care îşi ating obiectivele de engagement

    Facebook a anunţat că va plăti peste un miliard de dolari creatorilor de conţinut din cadrul reţelelor sale sociale până spre sfârşitul lui 2022, mişcare care surprinde valoarea tot mai mare pe care o vede compania în videoclipuri, live stream-uri şi alte postări create de utilizatori, transmite The Wall Street Journal.

    Astfel, Facebook s-a alăturat celorlalte reţele de socializare care au promis că vor investi masiv în oamenii responsabili de creşterea nivelului de engagement (totalul de aprecieri, comentarii, click-uri etc într-un anumit interval de timp) din rândul utilizatorilor. De altfel, suma reflectă nivelul setat în acelaşi timp de Snapchat, YouTube şi TikTok.

    În consecinţă, creatorii de conţinut din cadrul reţelelor deţinute de Facebook vor fi plătiţi în momentul în care vor atinge un anumit prag de engagement, compania plănuind să furnizeze finanţări care ar acoperi costurile de producţie ale utilizatorilor. Programele vor fi lansate pe bază de invitaţie, spune Facebook, fără să ofere detalii cu privire la perioada şi calificările necesare participării.

    Momentan nu este clar dacă pariul va genera un grad mai mare de loialitate în rândurile creatorilor, având în vedere că oamenii pot atrage audienţe pe o varietate de platforme, iar ritmul de creştere al stimulentelor continuă să evolueze.

    În ultimii ani, creatorii pricepuţi de conţinut au devenit o parte crucială pentru peisajul de social-networking, alimentând popularitatea unor platforme precum TikTok şi Twitch, deţinute de ByteDance şi, respectiv, Amazon.com. Oricine poate deveni peste noapte o vedetă prin intermediul marilor huburi digitale, iar companiile din spatele platformelor sunt dornice să îi atragă cei mai populari creatori pentru a obţine un avantaj în faţa rivalilor.

    TikTok a fost cea mai descărcată platformă la nivel mondial în prima jumătate a anului, devenind între timp şi aplicaţia non-gaming cu cele mai mari venituri din lume, conform firmei de cercetare Sensor Tower. Anul trecut, ByteDance a declarat că va investi prin intermediul fondului Creator Fund peste 2 miliarde de dolari către creatorii de conţinut în următorii trei ani.

    De asemenea, YouTube şi Snapchat au anunţat în mai anunţat o serie similară de planuri, urmând să investească în acest sens 100 de milioane şi, respectiv, 130 de milioane de dolari.

     

  • Amazon angajează echipa dedicată sateliţilor de internet din cadrul Facebook, într-o lovitură adresată direct companiei SpaceX, condusă de Elon Musk

    Amazon a achiziţionat echipa de experţi în sateliţi de internet din cadrul Facebook, informaţie confirmată de ambii giganţi americani, conform Business Insider.

    Acordul alimentează eforturile de 10 miliarde de dolari ale Amazon, prin intermediul cărora se urmăreşte dezvoltarea unor sateliţi de orbită joasă (LEO) capabili să furnizeze internet de mare viteză la nivel mondial. De altfel, înţelegerea marchează insuccesul Facebook de a duce la capăt o sarcină similară.

    Echipa Facebook, care s-a alăturat operaţiunii Amazon (de 500 de persoane) în aprilie, include atât fizicieni cât şi ingineri software care deţin o experienţă vastă privind crearea de sisteme aeronautice şi wireless.

    Totodată, achiziţia a luat în calcul echipamente, unităţi de infrastructură şi o parte din proprietatea intelectuală dezvoltată de echipa Facebook.

    Elon Musk, tot mai aproape de a-şi îndeplini visul din cadrul SpaceX. În doar câteva săptămâni, proiectul Starlink va oferi acces la internet în bandă largă în aproape toată lumea

    Amazon încearcă astfel să concureze cu celelalte companii de sateliţi de internet, în special cu reţeaua Starlink a firmei conduse de Elon Musk SpaceX, dar şi cu grupul de comunicaţii OneWeb şi operatorul european Eutelsat.

    Amazon a primit aprobare în iulie 2020 din partea Comisiei Federale de Comunicaţii din SUA pentru a lansa 3.236 de sateliţi LEO, într-un efort numit Project Kuiper. Compania susţine că va porni oficial serviciile de internet odată ce va lansa pe orbită 578 de sateliţi.

    Eforturile de cercetare ale Facebook cu privire la tehnologia de internet pe bază de sateliţi, începute iniţial în 2015, s-au confruntat cu o serie de obstacole. Având în vedere lipsa de planuri referitoare la crearea propriei sale reţele de sateliţi, achiziţia efectuată de Amazon îi va permite echipei să îşi continue munca, a declarat Facebook, adăugând că va lucra în continuare cu firme precum Eutelsat pentru a extinde accesul la internet.

     

  • Angajaţi ai Facebook foloseau în mod abuziv accesul la datele utilizatorilor, au fost concediaţi

    Cartea conţine mărturii de la foşti şi actuali angajaţi Facebook despre companie. Încă nu a fost publicată, însă Business Insider a obţinut o copie şi dezvăluie câteva lucruri din carte. De exemplu, cum angajaţii Facebook au primit acces la toate datele utilizatorilor în scop de advertising, însă unii s-au folosit de accesul nelimitat în mod abuziv. Conform cărţii, 52 de angajaţi au fost concediaţi când Mark Zuckerberg a aflat, însă acesta ar fi fost informat despre ceea ce se întâmpla după mai bine de un an.

    Cartea dezvăluie şi cazuri concrete. Un fost angajat s-a folosit de baza de date pentru a-şi găsi partenera după o ceartă. Un altul a obţinut acces la tot profilul unei femei care nu îi mai răspundea la mesaje. Inclusiv toate conversaţiile, pozele şterse sau locaţia în timp real.

    Aceste cazuri s-au petrecut între 2014 şi 2015, iar Facebook a limitat de atunci accesul angajaţilor la astfel de date.

    Purtătorul de cuvânt al Facebook a emis un comunicat în care a spus că există toleranţă zero în asemenea cazuri şi toţi vinovaţii au fost concediat.

  • Facebook atinge o valoare de piaţă de 1.000 mld. dolari după decizia unei instanţe

    Instanţa a respins plângerea, spunând că agenţia nu a furnizat dovezi care să suţină ideea că gigantul social media deţine un monopol în reţelele sociale.

    Acţiunile Facebook au urcat luni cu peste 4% în urma deciziei, urcând pentru prima dată valoarea de piaţă a companiei la peste 1 trilion de dolari.

    FTC susţinuse că Facebook a încălcat legile anti-monopol prin achiziţionarea de start-up-uri precum Instagram, pe care le percepea ca o ameninţare la adresa dominanţei sale.

    Decizia este un obstacol pentru autorităţile de reglementare antitrust care ceruseră divizarea companiei. Judecătorul a respins plângerea FTC, dar a refuzat să respingă cazul în general, spunând că disputa ar putea fi soluţionată dacă agenţia depune o plângere modificată.

    Hotărârea – un răgaz pentru Facebook în mijlocul unui control constant din partea autorităţilor de reglementare din întreaga lume – a determinat imediat noi solicitări pentru Congres să actualizeze legile antitrust ale naţiunii.

  • Care este afacerea românească despre care un gigant american spune că este un succes de nivelul Facebook

    Visul improbabil exprimat de Daniel Dines în 2018 în cadrul unui interviu pentru ZF – că vrea să transforme UiPath într-un Google sau Facebook al României – a devenit realitate. După listarea la New York care a dus valoarea UiPath la aproape 40 de miliarde de dolari, Accel – gigantul american din lumea fondurilor de investiţii de capital de risc cunoscut şi pentru prima investiţie în Facebook, i-a dat dreptate românului – pariul pe proiectul pornit din Bucureşti poate fi pus în galeria celor mai tari tranzacţii ale sale, alături de cea în reţeaua socială lansată de Mark Zuckerberg. Nu e de mirare: investiţia de 172 milioane de dolari a Accel în UiPath valorează acum circa 7 miliarde de dolari.

    Martie 2018. Daniel Dines povesteşte pe larg, într-un interviu de 53 de minute din studioul din redacţia ZF, cum a ajuns start-up-ul său la o evaluare de un miliard de dolari şi face o afirmaţie care dă şi titlul pentru articolul redactat după întâlnire: „Noi vrem să fim un soi de Google sau Facebook în România, să creăm un nou tip de companie aici”.

    Asemenea vise păreau improbabile chiar şi pentru o companie tech care atinsese statutul de unicorn, doar că lucrurile chiar au evoluat aşa cum le-a schiţat Daniel Dines, iar compania este acum listată la Bursa din New York, cu o valoare de aproape 40 de ori mai mare decât atunci, iar unii dintre cei mai experimentaţi investitori din lume nu ezită să compare reuşita lui Dines cu cea a mult mai celebrului Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook.

    „UiPath este alături de Facebook, Slack sau CrowdStrike una dintre cele mai de succes investiţii din istoria Accel” spune fără ezitare, într-un interviu pentru ZF şi BM Andrei Braşoveanu, partener din anul 2019 în cadrul biroului din Londra al Accel, unul dintre românii implicaţi în decizia gigantului american de a investi în compania din România. Iar Braşoveanu nu ezită să califice acest moment, listarea UiPath, drept un moment istoric: „Listarea UiPath pe Bursa NYSE constituie un moment istoric pentru România, pentru Europa, cât şi pentru piaţa globală de software.

    Acest IPO este unul dintre cele mai mari 3 în software din istoria burselor americane, alături de Snowflake şi de Qualtrics, o altă companie din portofoliul Accel. Pentru noi acest eveniment constituie o confirmare că antreprenori de oriunde din lume pot construi companii care pot revoluţiona pieţe globale, de la New York, până la Londra, Sidney sau chiar Bucureşti. Când Accel a fost fondat acum 38 de ani în campusul universităţii Stanford, noi am fost convinşi în faptul că fondatori talentaţi pot veni de oriunde, aşa că ne-am extins devreme în Londra (acum 21 de ani) cât şi în Bangalore.”

    Plasarea UiPath pe piedestalul celor mai inspirate investiţii ale Accel vine şi în condiţiile în care listarea companiei conduse de Daniel Dines a dus valoarea acţiunilor deţinute de fond la câteva miliarde de dolari, cu un randament foarte bun pentru lumea capitalului de risc. „Noi am investit pe parcursul parteneriatului nostru cu UiPath un total de 172 de milioane de dolari (am condus Series A, Series B şi am participat în rundele următoare), cu Accel devenind cel mai mare acţionar extern al companiei. Valoarea totală a investiţiei noastre în acest moment este de peste 7 miliarde de dolari, reprezentând un multiplu de peste 40x faţă de sumă investită, şi de peste 400x faţă de investiţia iniţială. Noi am vândut 5% din acţiunile existente la data IPO-ului, păstrând în continuare majoritatea acţiunilor noastre”.

    Însă pe lângă companii „star” precum UiPath există şi alte companii care nu au un asemenea succes sau care chiar eşuează, atrage atenţia Braşoveanu. „Industria de venture capital e bazată pe «outliers», adică de a investi în fiecare fond în 1-2 (sau mai multe) companii care pot returna 50-100x sau mai mult, şi în multe alte companii care nu returnează rezultate de succes, decât de a investi numai în companii care dau un rezultat sigur de 2-3x. Când ne luăm aceste riscuri, sperăm ca fiecare companie cu care lucrăm să poată atinge un nivel înalt, ceea ce bineînţeles nu se întâmplă întotdeauna. Ce contează foarte mult este ca şi echipa fondatoare să aibă acelaşi nivel înalt de ambiţie, ceea ce s-a întâmplat cu Daniel, care întotdeauna şi-a dorit să listeze UiPath pe Bursa din New York”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Facebook poate copia scrisul cu ajutorul inteligenţei artificiale. Este nevoie de un singur cuvânt scris de mână

    Facebook a prezentat TextStyleBrush, un proiect de cercetare care poate copia stilul textului dintr-o fotografie, cu un singur cuvânt scris de mână, folosid inteligenţa artificială.

    Compania susţine că TextStyleBrush, care poate edita şi înlocui textul din imagini, este primul sistem „nesupravegheat” de acest gen care poate recunoaşte atât tipurile de caractere, cât şi scrisul de mână.

    Imaginile generate de AI au avansat într-un ritm vertiginos şi au aplicaţii comerciale evidente, cum ar fi traducerea fotorealistă a limbilor în realitate augmentată (RA). Dar construirea unui sistem suficient de flexibil pentru a înţelege nuanţele textului şi scrisului de mână este o provocare dificilă, deoarece înseamnă înţelegerea stilurilor nu doar pentru tipografie şi caligrafie, ci şi pentru transformări precum rotaţii, text curbat, deformări etc.

    TextStyleBrush funcţionează la fel ca instrumentele de scriere din programele de text, numai că, în acest caz, se redă stilul textului din imagini, potrivit Facebook.
    După cum observă Facebook, sistemele de training precum TextStyleBrush implică de obicei date adnotate care învaţă sistemul să clasifice pixeli individuali fie ca obiecte „în prim plan”, fie în „fundal”. Scrierea de mână poate avea o lăţime de un pixel sau mai puţin, iar colectarea datelor de formare de înaltă calitate necesită etichetarea prim-planurilor şi fundalurilor, potrivit VB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro