Tag: explozie

  • Care sunt cele două ţări europene unde preţurile nu au explodat, ca în restul Europei, şi cum au reuşit acestea să scape de tăvălugul creşterii tarifelor

    Portugalia este una dintre ţările membre ale Uniunii Europene cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei, iar ministrul de finanţe al ţării, Joao Leao, a subliniat că această situaţie se datorează faptului că guvernul ţării a luat măsuri din timp pentru sta­bi­lizarea preţurilor din sectorul elec­tri­cităţii, spre deosebire de ceea ce s-a în­tâmplat în alte ţări, relatează Euractiv.

    Acesta a mai subliniat că avansul inflaţiei va fi doar unul temporar.

    „Portugalia rămâne una din ţările cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei“, în linie cu estimările guvernului, a arătat oficialul portughez, adăugând că aceasta va începe să scadă de anul viitor.

    În zona euro, inflaţia a crescut pentru a patra lună consecutiv în octombrie, depăşind pragul de 4%.

    Potrivit biroului de statistică european, din rândul celor 27 de state membre, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în octombrie în Malta (1,4%), Portugalia (1,8%), Finlanda şi Grecia (2,8%).

    Portugalia a fost una din cele şase ţări UE care au lansat imediat măsuri de suport în criza energiei după ce Comisia Europeană a îndemnat ţările membre ale blocului să acţioneze în sensul stăvilirii creşterii preţurilor. Printre cele şase ţări s-a numărat şi Grecia.

    La inflaţie contribuie şi deficitul comercial. Creşterea acestuia cauzat de importuri mai mari poate duce la un nivel mai ridicat al inflaţiei din cauza impactului inflaţiei im­portate asupra ni­velurilor preţurilor locale.

    În Portugalia, deficitul se situează la 7,19% din PIB, comparativ cu 8,57% în cazul României. Rata anuală a inflaţiei s-a apropiat în România de 8% deja în octombrie, cât prognozau unii analişti pentru final de 2021, marcând un maxim al ultimului deceniu. BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru final de 2021 de la 5,6% la 7,5%, mizând pe impactul com­pensărilor/plafonărilor/subvenţiilor în domeniul energetic.

    Nu doar preţul gazelor, electrcităţii sau combustibililor a crescut în octombrie 2021 faţă de octombrie 2020. Inflaţia puternică a lovit în produsele de bază.

    În cazul Greciei, deficitul este de 10,87% din PIB, dar inflaţia este încă redusă în pofida scumpirii energiei. CE aminteşte că acest lucru se datorează faptului că cererea a fost slabă în prima jumătate a anului. Turismul, atunci afectat de pandemie, are o contribuţie semnificativă la consum. Însă analiştii Piraeus Bank arată că aceasta de-abia acum urmează să înceapă să crească, putând să revină anul viitor la nivelurile din 2010, notează Kathimerini.

    Aceştia estimează că inflaţia va urca la 3,8% în Grecia în 2022, în timp ce în zona euro va atinge în medie în jur de 2%. Diferenţa derivă din faptul că preţurile la nivel de bloc au început să crească mai devreme, ceea ce va duce la o temperare mai rapidă a acestora acolo.

    Comisia Europeană anticipează că inflaţia va rămâne doar uşor pozitivă în 2021, pe fondul cererii modeste din prima jumătate a anului. Inflaţia este aşteptată să atingă un vârf în 2022, de 1,0% pe fondul întăririi cererii pentru servicii. Odată ce efectele creşterii preţurilor energiei se vor diminua, inflaţia este aşteptată să scadă la 0,4% în 2023.

     

  • Preţurile explodează în Ungaria, deşi banca centrală creşte dobânzile în fiecare lună

    Împinsă în sus de avansul preţurilor la ţigări, alcool, ulei, carburanţi, electricitate, inflaţia se situează la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi cu mult în afara ţintei de 2-4% a băncii centrale a Ungariei, potrivit Daily News Hungary, citat de Ziarul Financiar.

    Preţurile alimentelor au urcat cu 5,2%, preţurile energiei pentru gospodării cu 0,6%, preţurile hainelor cu 0,9%, iar cel al serviciilor cu 3,7%.

    Accelerarea inflaţiei vine chiar în condiţiile în care banca centrală a ţării şi-a majorat dobânda de referinţă cu 15 puncte bază la 1,8% luna trecută, angajându-se să acţioneze „în cel mai decisiv mod“ împotriva creşterii riscurilor inflaţioniste, scrie Reuters.

    Banca şi-a încetinit ritmul înăspririi politicii monetare în septembrie în pofida majorării estimărilor privind inflaţia. Luna trecută, aceasta anunţase că îşi va prelungi campania de scumpire a creditului în 2022 din cauza intensificării riscurilor legate de inflaţie.

    Băncile centrale din Polonia şi Cehia şi-au majorat dobânzile mult mai agresiv la începutul acestei luni în faţa inflaţiei în creştere. „În acest context, o nouă majorare de 15 puncte bază din partea băncii maghiare ar constitui o mare dezamăgire pentru investitori“, arată Peter Virovacz, economist ING.

    Acesta şi-a revizuit în sus proiecţia privind inflaţia pe acest an, la 5%, şi la aproximativ 4,5% pe anul viitor după datele pe octombrie.

    Şi în Polonia inflaţia a crescut peste aşteptări în octombrie, atingând o rată anuală de 6,8%, întărind aşteptările privind noi majorări de dobânzi. Banca centrală a ţării anticipează că inflaţia va urca la 4,9% în 2021, potrivit The First News.

    În noiembrie, banca şi-a majorat dobânda de referinţă cu 0,75%, peste aşteptările pieţei, la 1,25%. Cu o lună în urmă, aceasta şi-a inversat politica dobânzilor scăzute cu o majorare de 0,4%, prima din ani întregi.

    Eryk Lon, membru al consiliului de politică monetară al băncii centrale poloneze, a declarat recent că Polonia poate acum începe un ciclu de majorări de dobânzi în condiţiile în care perspectivele economice par solide, însă a precizat că nu se ştie încă dacă această fază va include numai majorările din octombrie şi noiembrie, scrie Warsaw Voice.

    Şi banca centrală a Cehiei s-a luat la trântă cu inflaţia, majorându-şi dobânda de referinţă peste aşteptări, cu 125 de puncte bază la 1,75%, cea mai dramatică majorare din ultimii 24 de ani. Inflaţia înregistrase cel mai puternic avans din ultimii 13 ani, la 4,9%, în septembrie.

  • Factura la GAZE va EXPLODA! Preţuri imense pentru români

    Clienţii casnici ai companiilor E.On şi Engie care au contracte concurenţiale încheiate anul trecut – şi care au beneficiat astfel de preţurile mai mici de atunci de pe piaţa de gaze – trebuie să se aştepte la măriri masive la factură, după ce contractele expiră şi trebuie să încheie unele noi, la preţurile mult mai mari de acum din piaţă propuse de aceiaşi furnizori. Potrivit calculelor Economica.net, scumpirile ar putea ajunge chiar şi la 67%.

    Piaţa gazelor naturale a fost liberalizată de la 1 iulie 2020, astfel că clienţii au putut să încheie contracte în regim concurenţial, la preţurile mult mai bune decât în acest an.

    Ce s-a schimbat pe piaţa gazelor
    „În situaţia în care clientul casnic va fi inactiv şi nu va încheia, până la data liberalizării, respectiv 1 iulie 2020, un contract de furnizare a gazelor naturale în regim concurenţial, furnizorul actual îi va asigura furnizarea gazelor naturale în mod automat şi după această dată, începând cu data de 1 iulie 2020 şi până la data încheierii unui contract de furnizare a gazelor naturale în regim concurenţial, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2021, în baza contractului reglementat de furnizare a gazelor naturale în vigoare, pe care clientul îl are deja încheiat cu furnizorul actual, dar la preţul din oferta comunicată clientului, pe parcursul lunilor mai şi iunie, de către furnizorul actual”, se arăta în Ghidul ANRE privind liberalizarea pieţei de gaze naturale. Astfel, de la 1 iulie, marii furnizori de gaze naturale au anunţat preţuri mărite pentru cei care nu au decis trecere pe piaţa concurenţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: “Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!”. Imobiliarele din Cluj-Napoca, câteva consideraţii de la un nespecialist adunate într-o opinie nesponsorizată de dezvoltatori, agenţi, brokeri sau bănci

    Oferta de mai sus in care mi se propunea o suma generoasa drept comision daca as fi facilitat vanzarea terenului Terapia (circa 20 hectare intravilan, in ceea ce fusese zona industriala din Nord-Estul Clujului) am primit-o in 2017 de la un foarte cunoscut dezvoltator imobiliar. Au urmat alte oferte, nu intelegeam foarte bine de ce atata interes, zona era (atunci) periferica, se spunea ca este poluata, existau probleme cu proprietarii de terenuri din vecinatate, etc.

    Am chemat consultanti sa ma lumineze, si au facut-o. In 2016 s-a aprobat PUG-ul orasului si in amplasament nu se mai putea construi industrial (UTR, RiM, servitute, etc), asadar zonei i se dadea startul pentru rezidential si comercial.

    Din 2017 de la prima “propunere indecenta” si pana astazi (chiar si dupa pandemie, cand exista tot interesul sa avem fabrici de medicamente in tara) tot apare cate o oferta si cate un “imbold” de a ma face sa ma las pagubas si sa vand terenul. Ba apare un IT-ist care spune ca zona de manufactura e moarta – ii spun ca aduc anual la buget mai mult decat top 10 firme de IT din Cluj la un loc – ba un consilier local care spune ca zona este poluata – ii spun ca activitatile sunt nepoluante si ca mai mult ca sigur ca strada Motilor din centrul Clujului este la fel de poluata ca zona industrala din Nord-Est. Si, previzibil, au aparut presiuni si constrangeri administrative pentru care a trebuit sa merg prin tribunale si sa afirm ceea ce este in ultima instanta un drept constitutional, cel asupra proprietatii.

    Intre timp am pierdut o investitie de 2,5 milioane de Euro intr-un centru de calitate si acum probabil une de 4 milioane de Euro pentru ca este putin probabil sa pot construi un hub logistic pentru Europa, nu pot nici macar sa regenerez imprejmuirea sau peisagistica. Iar zona este impanzita de blocuri care continua sa se construiasca inestetic intr-un ritm ametitor.

    Dar, destul cu vaicareala, daca Romania nu vrea fabrici atunci o sa importam medicamentele din Ungaria, Cehia si Polonia, tari unde industria este strategica. Iar analistii vor fi surprinsi, din nou, ca avem deficit de balanta comerciala.

    Opinia asta este doar ca sa-l completez pe Dragos Dragoteanu, pe care-l urmaresc cu placere. Cluj-Napoca va continua sa construiasca blocuri si se va extinde in toate punctele cardinale, fara oprire, fara mila, fara frontiere, incetinit probabil doar de lipsa fortei de munca, infrastructura si utilitati. Iar preturile vor fi pe masura, un intreg esafodaj de dezvoltatori, agenti, brokeri si banci lucreaza sa le creasca pentru ca apoi sa nu declare tranzactiile la valoarea reala.

    Cumparatori sunt cu ghiotura. Parintii din judetele satelite investesc in apartamente in speranta ca intr-o zi copiii lor vor fi studenti in Cluj – pana atunci le dau in chirie. Alti oameni cumpara apartamente la gandul ca decat sa-ti tii banii in banci, care deja dau semnale de dobanzi negative, mai bine ii investesti in caramizi si betoane. Altii le cumpara acum pentru ca prind bine povestile ca pandemia va mai dura si le se vor bloca banii, ca se scumpesc materialele de constructii sau ca vine “mama tuturor crizelor” – Roubini dixit – si nu vor avea ce face cu banii din banci. Altii pur si simplu au bani si nu au auzit de bursa, bitcoin, business angel, start-up-uri si unicorn-uri.

    Asadar, in Cluj-Napoca se va construi foarte mult si vinde scump in continuare – atentie insa, daca nu sunteti dezvoltatori de loc din oras sau nu aveti relatiile necesare, mai bine lasati-va pagubasi.

    Dragoş Damian este şeful producă­to­rului de medicamente Terapia Cluj.

     

     

     

     

     

     

     

  • “Piaţa imobiliară a explodat şi preţurile au luat-o razna”?

     E greu sa combati fenomenul de turma, pe un subiect la care tot romanu-i priceput. Pe langa fotbal, politica, agricultura si turism, cred ca imobiliarele inca sunt in top trei „specializari” ale cetateanului care stie tot si are opinii „avizate”.

        Sa incepem cu inceputul. Pe cea mai efervescenta piata din Romania, la Cluj, orasul cu cea mai mare crestere economica din…Europa (ati citit corect!), s-a facut recent o tranzactie reala si serioasa, in acord cu realitatea din teren, nu cu imaginatia din mintea unora.

    https://ziare.com/stiri/eveniment/ubb-cumparat-40-milioane-lei-hotelul-deveni-noul-sediu-facultatii-drept-1690274

    La un calcul simplu, ajungem la concluzia ca pretul de tranzactionare pe mp construit a fost de 1.000 (una mie) euro, in buricul targului, ultracentral/ prime-location (nu la marginea orasului), hotel de 5 stele (nu vreo cazatura/ruina parasita). Adica, pret oficial, de necontestat, fara smecherii! De ce nu s-a vandut cu 3.000 sau 5.000 euro/mp? Nu stiu! Intrebati „specialistii” din imobiliare, care au anuntat ca piata a luat-o razna.

        Pentru cei care striga sus si tare ca preturile in imobiliare au explodat, le propun o mica plimbare, prin oras. In orice oras, incepind cu Capitala, orice centru universitar sau oras mic de provincie. Daca in 2-300 de pasi nu vedeti minimum 2-3 bannere cu „de vanzare”/”de inchiriat” la balcoane sau in ferestre, va rog sa ma injurati. Daca vedeti, poate va puneti niste intrebari… Ca sa nu mai pun in discutie cam cate spatii comerciale stau goale cu anunturi – cat casa – in vitrine, de peste un an, pe mai toate strazile comerciale importante!

        Au crescut preturile la materiale de constructii? Asa, si? Ce treaba are asta cu tranzactiile reale, subliniez reale, din piata. Oricum dezvoltatorii mergeau la profit ban pe ban, adica 100%. Pe dezvoltatorii ii costa 500 euro/mp construit, acum ii costa 600-650 euro/mp. Vindeau oricum cu 1.200-1.300 euro/mp. Dintr-un asa castig chiar poti sa mai lasi de la tine, daca vrei sa te dezvolti ca investitor pe termen lung.

        Ca sa nu mai aduc aminte de piata inchirierilor. Mii si mii de apartamente zac goale, statistic, ultracentral si in toate cartierele patriei, de luni si luni de zile. Pai daca piata a explodat, nu credeti voi, chibitii din imobiliare, ca un potential chirias ar fi cautat mult si bine o locuinta si nu ar fi gasit/nu si-ar fi permis. Daca preturile la chirii au scazut oficial cu 20-30%, de ce nu au crescut si ele odata cu pretul materialelor de constructii?

        Pe vremea lui Ceausescu, economia functiona pe stocuri. Oamenii muncii produceau ca sa raporteze productii record. Si chiar produceau, chiar daca nu se cauta ceea ce livrau si totul statea in asteptare. De aceea au sucombat majoritatea fabricilor si uzinelor din perioada comunista, care acum au fost inlocuite de cartiere rezidentiale. Daca va intrebati ce legatura are asta cu piata imobiliara va spun care este opinia mea.

        In lipsa unor alternative de investitii viabile, oamenii prefera inca sa cumpere case/apartamente, a se citi si fiare/betoane/caramizi/termopane, in speranta ca investitia lor va produce oricum mai mult decat primesc daca tin banii la banca. In actualul context economic, raportat si la pietele mature din occident, banii investiti intr-o locuita se amortizeaza in minimum 30 de ani, daca au noroc de chiriasi buni si permanenti. Putini tin cont de acest calcul simplu.

         Pentru cei care iau credit prin programul Prima casa sau cum se mai numeste acum, chiar nu conteaza pretul atat de mult. Ei vor o locuinta acum, si chiar au nevoie de ea. Punct! Ca platesc 280, 320 sau 360 euro rata lunara la creditul oferit cu „generozitate” de banci, nu mai are nicio relevanta. Dorinta e mai mare decat fluctuatia preturilor materialelor de constructii sau trendul pietei.

        In concluzie, nu trebuie sa luati de buna opinia mea. E doar o alta viziune asupra pietei imobiliare. Veti gasi infinit mai multe articole ale celor interesati sa vanda, cat mai scump, sau sa intermedieze la preturi record. E dreptul lor sa incerce si unii chiar reusesc. Romania este tara cu cel mai mare procent de proprietari de imobile, undeva peste 96 %. Parca te simti mai bine cu 2-3-4 proprietati, chiar daca stau nefolosite si nu produc, decat sa te uiti la un cont cu cateva zerouri, care nu-ti spune nimic.

        Cei mai multi merg pe principiul „mai bine sa fie, decat sa n-ai”. Oamenii de business simt si cauta oportunitati si afaceri imobiliare, fara sa depinda de conjuncturi.


     

  • Rompetrol Rafinare: starea celor doi colegi transferaţi la Bucureşti este stabilă, în comă indusă

    În acest moment, starea celor doi răniţi în explozia de la Petromidia, transferaţi la Bucureşti, este stabilă, fiind în comă indusă, conform procedurilor medicale pentru tratamentele de specialitate şi alinarea durerilor, anunţă Rompetrol Rafinare.

    În urma incidentului de ieri, de pe platforma industrială Petromidia, patru angajaţi ai rafinăriei (trei din cadrul companiei Rompetrol Rafinare, unul, angajat al Rominserv), au fost spitalizaţi. Aceştia au fost internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, iar doi dintre ei au fost transferaţi, ulterior, către Spitalul Clinic de Urgenţă „Floreasca” Bucureşti, după stabilizare şi îngrijirile medicale de specialitate.

    O persoană (53 de ani, lucrător instrumentare şi control) a fost deja externat, având răni minore, anunţă compania.

    Al doilea (27 de ani, operator) a suferit o operaţie în zona şoldului şi este în afara oricărui pericol. Acesta este stabil, conştient şi ţinut sub observaţie de medicii constănţeni în secţia post-operatorie.

    Cel mai grav rănit dintre aceştia este un angajat de 53 de ani, operator, care a fost evaluat iniţial cu arsuri pe 45% din suprafaţa corpului. Reevaluarea realizată în cursul serii de ieri a relevat faptul că arsurile sunt pe 30% din suprafaţa corpului.

    Al doilea coleg (58 de ani, compresorist în cadrul rafinăriei) se află în unitatea medicală din capitală cu răni pe 25-30% din suprafaţa corpului.

    În acelaşi timp, Rompetrol Rafinare oferă sprijin autorităţilor de resort pentru o evaluare şi investigare rapidă a cauzelor care au stat la baza incidentului de ieri.

    Conform monitorizărilor realizate intern şi de către autorităţile de mediu, în cursul zilei de ieri nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorii de mediu, iar norul de fum generat de incident s-a deplasat spre mare. Nu au fost afectate zonele populate din apropierea rafinăriei (oraşul Năvodari, comuna Corbu şi staţiunile turistice din zona limitrofă), susţine compania.

    Procesele tehnologice sunt oprite, zona incidentului este securizată şi monitorizată, nu există riscuri pentru angajaţi sau mediul înconjurător.

  • De ce se umflă piaţa imobiliară în loc să se prăbuşească şi încotro se îndreaptă?

    Spre deosebire de criza financiară din 2008, actuala recesiune economică generalizată nu doar că nu a stopat tendinţa generală de creştere a preţurilor locuinţelor şi ale altor active imobiliare, ci a accelerat-o la cote isto­rice.

    Spre deosebire de criza financiară din 2008, actuala recesiune economică generalizată nu doar că nu a stopat tendinţa generală de creştere a preţurilor locuinţelor şi ale altor active imobiliare, ci a accelerat-o la cote isto­rice. Despre cauzele acestor scumpiri se creează un consens. Când se va stabiliza piaţa şi cum, printr-o cădere sau o încetinire lentă, părerile sunt împărţite. Printre necunoscutele ecuaţiei sunt amploarea falimentelor care vor urma crizei, dacă va fi un val de afaceri ne­via­bile, când guvernele îşi vor retrage sti­mu­len­tele economice şi pe cele prin care îm­pie­dică distrugerea de locuri de muncă şi când băncile centrale vor începe să majoreze dobânzile.

    În Europa, primul semnal al creşterii dobânzilor este aşteptat anul acesta de la Ungaria. Un factor nou care influenţează preţurile în actuala criză este scumpirea materialelor de construcţii şi penuria de forţă de muncă din sectorul de profil.

    Odată cu izbucnirea pandemiei şi căderea economiilor în recesiune, un val fără precedent de inflaţie a preţurilor locuinţelor a umflat pieţele lumii, din Bucureşti şi Varşovia până în oraşele din deşerturile Americii şi Australiei, stârnind temeri că se creează o bulă care se va sparge şi va aduce alte necazuri.

    La mijlocul anului trecut, cu istoria crizei anterioare în minte, mulţi analişti prognozau că până la încheierea anului 2020 preţurile locuinţelor îşi vor înceta urcuşul şi o vor lua în jos. Semnele specifice unei bule, adică decuplarea preţurilor de venituri şi creditarea excesivă, însoţită de activitate în construcţii mai mare ca de obicei, începeau să devină evidente. Piaţa nu a căzut, ci din contră, inflaţia din imobiliare a accelerat.

    Spre exemplu, agenţia de rating Fitch se aştepta ca preţurile locuinţelor să coboare cu 8-12% în Spania până la finalul anului 2020. Paul Cheshire, profesor de geografie economică la London School of Economics (LSE), este şi el unul din analiştii care credeau că piaţa se va duce în jos. Reconsiderându-şi anul acesta predicţiile, el spune că principalul motiv pentru care scăderea nu a mai venit este, cel puţin pe termen scurt, că „aproape toate statele europene încă îşi spri­jină economiile, în particular gos­po­dă­riile individuale şi în special pro­prietatea de locuinţe“, scrie CGTN Europe.

    La nivel mai larg, măsurile de sprijin includ programele prin care guvernele subven­ţio­nea­ză salariile la companiile rămase fără acti­vi­tate din cauza pandemiei şi efor­tu­rile de a ţine ser­viciile în mişcare prin mun­ca de acasă. Astfel, mulţi angajaţi şi-au putut păstra veniturile şi locurile de muncă, ceea ce a făcut ca şo­majul să nu atingă nive­lu­rile din criza anterioară şi a ajutat la evi­tarea vân­zărilor în masă vă­zu­te în recesiunile anterioare.

    De asemenea, norma în Eu­ro­pa au devenit intervenţiile sta­tului pentru protejarea pieţelor. În multe state au fost introduse sus­pen­dări temporare ale eva­cu­ă­rilor si­lite, punându-se presiune şi pe bă­nci să amâne rambursarea ipo­te­cilor pentru cei care nu-şi permit plăţile. Aceasta înseamnă că nu au existat vânzări forţate.

    De asemenea, după criza anterioară condiţiile creditelor ipotecare au devenit mai stricte, avansurile sunt mai mari, iar oferta de locuinţe este mică. „Într-un fel, o prăbuşire a pieţei locuinţelor a fost prevenită, cel puţin pe termen scurt, de cei care fac politica economică“, a explicat Christian Hilber, profesor la LSE.

    Unele instituţii erau încă dinainte de pandemie îngrijorate că în unele părţi ale Europei pieţele se supraîncălzesc după mulţi ani cu dobânzi foarte mici, adică cu credit ieftin şi cerere mare, remarcă The Wall Street Journal. Însă acum pieţele sunt supraalimentate de miile de miliarde de euro prin care guvernele stimulează creşterea economică, dar şi de schimbarea nevoilor salariaţilor, dintre care mulţi muncesc de la distanţă. Iar stând mai mult timp acasă, dintr-o dată milioane de oameni şi-au dat seama de avantajele de a avea o locuinţă proprie, notează Deutsche Welle.

    Apoi, pentru că în criză băncile centrale au ţinut dobânzile chiar şi mai jos de zero, unele active financiare sigure au încetat să mai aducă profit, iar investitorii instituţionali s-a îndreptat spre piaţa imobiliară. Potrivit Real Capital Analytics, volumul investiţiilor unor astfel de investitori „ corporaţii, fonduri de hedging – în Europa a crescut la un nivel record în 2020, ajungând să reprezinte 30% din activitatea de achiziţii. În 2015, ponderea era de 10%.

    „Creşterea investiţiilor vine în contextul în care începem să vedem o schimbare structurală pe piaţa investiţiilor rezidenţiale în sensul îndepărtării de sectoare de real estate mai tradiţionale precum birourile şi spaţiul de retail“, spune Oliver Knight, consultant la Knight Frank. În Varşovia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat printre cele mai mari creşteri din UE, dezvoltătorul Atrium şi-a schimbat strategia, preferând să investească mai degrabă în locuinţe de închiriat decât în spaţii de retail.

    Banca centrală daneză a avertizat recent că finanţarea ieftină şi sumele economisite care au crescut în pandemie i-ar putea ispiti pe oameni să se îndatoreze în exces pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Danemarca este prima ţară din lume care a introdus dobânzi negative. „Este clar că preţurile nu sunt sustenabile pe termen lung“, a spus un oficial al băncii.

    O consecinţă a preţurilor mari este apariţia de dezechilibre sociale. În special tinerii ajung să nu-şi permită o locuinţă proprie, iar tinerii sunt cei care pot ajuta la rezolvarea problemelor demografice tot mai acute din lumea dezvoltată. Locuinţele mai scumpe duc şi la creşterea chiriilor, ceea ce înseamnă poveri mai mari pentru cei care locuiesc cu chirie şi o reorientare a cheltuielilor acestora.

    Pe de altă parte, explozia pieţei a ajutat băncile să se ferească de deflaţia altor active. Şi UBS notează că majorările de preţuri în contextul stimulentelor guvernamentale, al bailout-urilor din sectorul creditelor ipotecare şi al dobânzilor joase sunt nesustenabile.

     

  • Raluca Turcan, ministrul Muncii: ”O să avem o explozie a numărului de pensionari. Dacă nu facem nimic, sistemul de pensii se va prăbuşi”

    Boom-ului de natalitate care a avut loc în perioada 1966 – 1969 ar putea însemna prăbuşirea sistemului de pensii din România, avertizează ministrul Muncii. Până în anul 2030 va fi o explozie a numărului de pensionari, cu aproximativ 1,8 milioane mai mulţi, susţine Raluca Turcan.

    „În urma boom-ului de natalitate care a avut loc între 1966 şi 1969”, când a crescut numărul de nou-născuţi cu aproximativ 1,8 milioane de copii, urmează o explozie a numărului de pensionari, a declarat Raluca Turcan, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, la Antena 3,

    „Dacă nu facem nimic, sistemul de pensii din România este pe punctul să se prăbuşească”
    Până în anul 2030, urmează să avem o explozie a numărului de pensionari cu aproximativ 1,8 milioane. Acestora li se adaugă aproximativ pensionarii care ies oricum la pensie. Deci, dacă nu facem nimic, sistemul de pensii din România este pe punctul să se prăbuşească”, a spus Turcan.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ce spunea Bode despre posibilul asasinat de la Arad

    „Am fost informat sâmbătă dimineaţa imediat după ce s-a produs şi împreună cu conducerea MAI am decis să trimitem la Arad cei mai buni specialişti din Poliţia Română. Am luat legătura cu instituţiile partenere, mă refer la SRI, MApN, Parchetul General, care de îndată a preluat acest caz, şi împreună am gestionat sâmbătă şi duminică cercetările la faţa locului”, a spus ministrul Lucian Bode.

    Acesta a anunţat că cercetările de la faţa locului au fost încheiate.

    „Ieri s-au finalizat cercetările la faţa locului, în sensul în care epava autoturismului a fost ridicată şi depozitată într-un loc unde se continuă cercetările. Am audiat martori, membri ai familiei, angajaţi ai societăţii comerciale, prieteni, apropiaţi, vizualizăm imaginile de la faţa locului, de pe traseul pe care l-a parcurs victima în dimineaţa zilei de sâmbătă şi nu numai”, a mai spus Lucian Bode.

    În ceea ce priveşte explozibilul folosit, ministrul a declarat că „SRI, MAPN, prin laboratoarele foarte bine dotate, ne vor ajuta şi ne vor spune exact despre ce a fost vorba acolo. S-au prelevat probe şi cu siguranţă aceste laboratoare ne vor comunica rezultatul în cel mai scurt timp posibil”.

    Ministrul spune că în această anchetă nu este exclusă nicio variantă de lucru, „de aceea cercetăm toate posibilele variante, că vorbim de compania pe care o administra, că vorbim de relaţii conflictuale, specialiştii evaluează toate relaţii comerciale, personale pe care le-a avut”, atât pe plan intern, cât şi extern.

    Ministrul de Interne dă asigurări că România este o ţară sigură: „În istoria postdecembristă a României au mai fost tentative de infracţiune de omor prin acest mod de operare. Din fericire au fost toate fără finalitate. Astfel vorbim de un caz singular, de accea afirm cu toată responsabilitatea că România este o ţară sigură”.

    O explozie, urmată de un incendiu şi soldată cu un deces a avut loc în parcarea unui supermarket din municipiul Arad. La volan se afla Ioan Crişan, om de afaceri arădean, patronul firmei piscicole Crimatex.