Tag: Estonia

  • România ocupă ultimul loc în UE după procentajul utilizatorilor de internet care cumpără online

     România, Bulgaria (cu 17% dintre utilizatorii de internet), Estonia şi Italia (ambele 29%) ocupă ultimele locuri în rândul celor 28 de state membre UE.

    Cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie (82%), Danemarca şi Suedia (ambele 79%), Germania (77%), Luxemburg ( 73%) şi Finlanda (72%).

    Croaţia, stat care a aderat la UE în acest an, înregistrează o rată de 36%.

    Comenzile pentru îmbrăcăminte şi articole sportive, precum şi rezervările pentru călătorii şi vacanţe sunt cele mai frecvente cumpărături online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO a decis: Site-urile sunt responsabile legal pentru comentariile lăsate de utilizatori

     Şapte judecători ai Uniunii Europene au stabilit că site-ul de ştiri din Estonia este responsabil din punct de vedere legal pentru comentariile ofensatoare pe care le lasă utilizatorii, informează pcworld.com.

    În ianuarie 2006, Delfi a publicat un articol despre decizia unei companii de feriboturi de a schimba rutele, ceea ce a dus la întârzieri în deschiderea unor drumuri alternative mai ieftine către unele insule. Mai mulţi cititori au scris comentarii jignitoare şi ameninţătoare la adresa companiei şi a proprietarului ei. Drept urmare, proprietarul companiei a dat în judecată Delfi, în aprilie 2006, şi a primit 433 de dolari despăgubiri.

    Reprezentanţii Delfi au argumentat că nu erau responsabili pentru comentarii şi că amenda primită reprezintă o încălcare a legilor Uniunii Europene care garantează libertatea de exprimare. Cu toate acestea, judecătorii au spus că articolul 10 din legea Uniunii Europene permite libertatea de exprimare, atât timp cât acest lucru nu prejudiciază reputaţia unei persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanul scandalos al lui Sofi Oksanen

    Cartea, cea de-a treia a tinerei autoare finlandeze (n. 1977), a avut un succes răsunător, a fost tradusă în zeci de limbi şi a fost copleşită de premii. Locul de desfăşurare a romanului este Estonia anului 1992, ţară recent devenită independentă şi ieşită de sub influenţa URRS. Personajele în jurul cărora se ţese povestea sunt Aliide Truu, o bătrână care trăieşte ascunsă, deşi ţara fusese eliberată, şi Zara, nimerită ca din întâmplare în grădina celei dintâi.

    Zara, plecată din Vladivostok ca să câştige bani, a fost obligată de soţul său să se prostitueze (scenele care descriu această experienţă sunt la limita suportabilului), iar Aliide, la rândul ei, a îndurat, după cel de-al Doilea Război, cumplite umilinţe corporale. Încet-încet, relaţia de compasiune reciprocă dintre cele două femei va dezvălui o legătură mai veche, absolut surprinzătoare.

    Sofi Oksanen, “Purificare”, Editura Polirom, Bucureşti, 2011

  • Estonia devine eStonia

    Saptamana trecuta am survolat un raport al Forumului Economic
    Mondial cu privire la situatia globala a tehnologiilor informatiei,
    cu accent pe pregatirea statelor lumii pentru economia
    interconectata a viitorului (“Networked Readiness”). Clasamentul
    intocmit pe baza a 71 de indicatori ne-a plasat intr-o pozitie
    destul de jenanta (locul 65) si in succintele note privind diversi
    indicatori am constatat ca, in ciuda unei infrastructuri relativ
    onorabile, (mai cu seama in privinta conexiunilor broadband si a
    telefoniei mobile), performantele generale slabe par sa provina din
    zona guvernamentala, unde capitolul “Government readiness” ne
    plaseaza pe un rusinos loc 119. Mai stam rau si la sistemul legal,
    la sistemul educational, la taxe si diverse alte capitole, insa
    toate par sa derive din performanta slaba la nivelul guvernamental
    si legislativ. Pentru comparatii m-am folosit mai ales de Estonia
    si Tunisia, ambele situate cu mult inaintea noastra, mai cu seama
    la nivel guvernamental. Altfel spus, se pare ca ni se trage in mare
    masura de la e-Guvernare.

    Desigur, toate aceste clasamente trebuie primite cu o anumita
    retinere, iar indexul WEF este criticat in mai multe lucrari pentru
    o abordare oarecum functionala, care nu pune in evidenta aspecte
    mai subtile, precum nivelul democratiei in raport cu mijloacele
    informationale. De exemplu, multe studii prefera sa utilizeze doi
    termeni diferiti: e-Government se refera in special la sfera
    functionala (cu accent pe serviciile informatice furnizate
    cetatenilor), in vreme ce e-Governance se refera mai degraba la
    posibilitatile de implicare pe care mijloacele IT&C le ofera
    cetatenilor.

    De exemplu, posibilitatea de a urmari si participa la procesul
    legislativ sau votul electronic intra sub incidenta celui de-al
    doilea termen, prea putin evidentiat de indexul WEF. Acesta este
    motivul pentru care comparatia cu Tunisia s-ar putea sa nu fie
    tocmai potrivita. In schimb Estonia este un etalon valabil, pentru
    ca numeroase alte evaluari (The Economist, Natiunile Unite, ITU)
    mai nuantate, o plaseaza pe pozitii fruntase, ceea ce a generat
    multe lucrari care analizeaza in detaliu performantele acestei mici
    tari baltice (1,4 milioane de locuitori). De altfel unele rapoarte
    n-o mai incadreaza la fostele tari comuniste (avansul pare prea
    mare), ci la tarile Europei Occidentale.

    Cum se explica aceasta poveste de succes? Poate si prin faptul
    ca tinerii scriu mai nou “eStonia” (e un motiv de mandrie
    nationala, factor nu lipsit de importanta), dar mai importante mi
    se par cateva considerente economice. In economia “parcelata” a
    fostei Uniuni Sovietice, tarilor baltice le-a fost rezervat
    sectorul tehnologic, ceea ce a influentat semnificativ orientarea
    invatamantului si a creat o oarecare traditie (primul computer
    pentru uzul scolilor din URSS a fost realizat in Estonia). Pe acest
    fond s-au nascut dupa 1990 mai multe initiative guvernamentale care
    au inceput prin a conecta populatia la internet, plasand un mare
    numar de puncte de acces public si gratuit in biblioteci, oficii
    postale sau chiar in magazinele satesti, rezultatul final fiind ca
    astazi sunt peste 700 de puncte de acces public (51 la 100.000 de
    locuitori) si aproape 60% din populatia intre 7 si 74 de ani
    utilizeaza regulat internetul. Toate scolile au fost conectate la
    internet, iar programul “Tiger Leap” a reformat intregul sistem
    educational pentru a forma utilizatori competenti ai mijloacelor
    IT&C. Guvernul a fost un pionier al noilor tehnologii, fiind
    primul in lume (anul 2000) care a renuntat la utilizarea hartiilor
    in intalnirile cabinetului, la care ministrii pot participa astazi
    de la distanta. Aproape 90% dintre votanti dispun de carduri de
    identitate, iar Estonia a fost prima tara din lume care a introdus
    la nivel national votul electronic.

    De notat ca Estonia a abordat sectorul e-Government intr-o
    maniera incrementala, incepand cu un prim portal numit “Estonian
    State Web Centre” deschis in 1998. Cardurile digitale de identitate
    au facilitat dezvoltarea unui mare numar de servicii (de la plata
    taxelor pana la consultarea online a bibliotecilor), au impulsionat
    servicii comerciale (e-banking) si au permis sisteme de plati
    mobile (bilete de autobuz, parcare etc.).

    Sigur ca putem sa explicam “miracolul” prin asocierea Estoniei
    cu statele scandinave sau prin dimensiunile reduse (desi aceasta
    implica piata redusa). Dar avansul fata de colegele Letonia si
    Lituania sugereaza ca politicile nationale inteligente au avut un
    rol esential. Ceea ce ne dorim si noi.

  • Comisia Europeana: Romania nu indeplineste nici un criteriu de aderare la zona euro

    Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
    stabilitate a preturilor
    . Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
    inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
    2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
    departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
    al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
    de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
    referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
    2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.

    In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
    mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
    ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
    asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
    urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
    contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
    raportul.

    Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
    mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
    (crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
    in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
    media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
    din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
    performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
    este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
    cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
    stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
    serviciilor.

    Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
    bugetare
    , fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
    excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
    reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
    fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
    anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
    2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
    fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.

    Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
    cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
    in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
    efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
    se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
    la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
    Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
    35,8% in 2011.

    Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
    convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
    apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
    euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
    2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
    considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
    stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
    imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
    valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
    externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.

    Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
    romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
    straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
    controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
    comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
    special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
    exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
    slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
    a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
    valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
    economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.

    In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
    crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
    o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
    a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
    in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
    limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
    concedierile.

    Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
    dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
    prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
    asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
    in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.

    Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
    concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
    Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
    la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
    candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.

    In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
    ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
    de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
    importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
    In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
    raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
    2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
    Estonia va fi integrata inca din 2011.

  • Estonia trece la euro in 2011, Letonia ar putea fi amanata, Polonia nu mai vrea euro deloc

    Estonia ar putea adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2011,
    estimeaza agentia de rating Fitch. La randul sau, presedintele
    Comisiei Europene, Jose Barroso, spune ca Estonia va face parte din
    eurozona “cat mai curand”. Cu o datorie externa echivalenta cu 9,6%
    din PIB si un deficit bugetar de 2,4%, Estonia este o exceptie fata
    de alte tari candidate care ar putea fi amanate, spune agentia de
    rating Fitch. In aceasta situatie se afla si Letonia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Afaceri cu baietii destepti din Estonia si Letonia

    Statul plateste subventii producatorilor, care in cazul energiei
    vandute catre Latvenergo Kaubandus s-au ridicat la peste 120 de
    milioane de coroane (7,7 milioane de euro). Legea nu spune ca
    subventia se acorda numai pentru energia vanduta pe teritoriul
    Estoniei, asa incat exportul de energie ieftina in Letonia sau
    Lituania a imbogatit firmele de acolo, dar in schimb “a
    distorsionat piata”, dupa cum apreciaza Einari Kisel, oficial in
    Ministerul Economiei de la Tallinn responsabil cu energia. Kisel
    admite ca energia eoliana a fost exportata in Letonia fiindca
    pretul fixat de autoritati in Estonia era mai mic decat cel de pe
    piata din Letonia.

  • Oglinda oglinjoara, care-i cea mai bine condusa tara?

    Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
    compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
    multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
    cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.

    Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
    autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
    pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
    lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
    economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
    puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
    Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
    european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
    pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
    de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
    pentru piata interna si cea pentru piata externa.

    Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
    importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
    (CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
    mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
    pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
    reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
    PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
    sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
    ar fi fost oportune”, explica Gibbins.

    La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
    imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
    conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
    mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
    a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
    pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
    important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
    capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
    primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
    guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
    economiei pana atunci.

  • Ce inseamna capitalul autohton

    Pentru 56 de milioane de euro, Alta Capital a cumparat cinci fabrici de ciocolata si dulciuri, la care se adauga, conform publicatiei The Baltic Times, producatorul de produse lactate Tere si compania Meieri Transport, valoarea acestor tranzactii nefiind data publicitatii. Recent, Alta Capital a cumparat si cel mai mare producator de lapte din Estonia, Rigas Piensaimnieks. Oliver Kruuda, proprietarul Kalev, s-a aratat incantat ca a reusit sa pastreze industria locala alimentara in maini autohtone. El a precizat ca in perioada urmatoare AS Kalev se va orienta spre mass-media, domeniu considerat extrem de profitabil.