BusinessMagazin

Tag: estimari

  • Care sunt tendinţele în e-commerce în 2018. De ce trebuie să ţină cont magazinele online

     „În ziua de azi este foarte uşor să creezi un magazin online la costuri accesibile şi să realizezi campanii de marketing eficiente prin care să ajungi la clienţi. Pentru a-şi menţine trendul ascendent de creştere a business-ului şi în 2018, comercianţii români ar trebui să ţină cont de o serie de trenduri globale, să fie pregătiţi pentru schimbările legislative şi să îşi adapteze ofertele pentru clienţii care devin din ce în ce mai riguroşi” continua Marius Costin.

    1. Provocări legislative

    În 2018, comercianţii români trebuie să aplice noile schimbări legislative impuse de Uniunea Europeană. Este vorba în special de GDPR, noul regulament european privind protecţia datelor personale care va intra în vigoare (şi) în România începând cu data de 25 mai 2018. Din acel moment, antreprenorii online vor trebui să obţină acordul pentru specific pentru folosirea datelor cu caracter personal ale consumatorilor, aceştia din urmă putând să anuleze acest acord în orice moment. Printre altele, vor fi obligatorii păstrarea unei evidenţe a activităţilor de procesare a datelor cu caracter personal, informarea clienţilor cu privire la elaborarea de profile pe baza acestor date şi comunicarea scopului prelucrării acestor date.

    2. Comerţul transfrontalier

    Comerţul transfrontalier se extinde din ce în ce mai mult. Un studiu recent  arată că 55% dintre românii care cumpără online au achiziţionat deja produse de pe site-uri din alte ţări. Motivul principal pentru care aleg să cumpere din afara ţării ţine de ofertele pe care le găsesc aici. Peste 7 din 10 cumpărători online români declară că aleg să cumpere din afara ţării datorită ofertelor mai bune sau a brandurilor pe care nu le găsesc local, în timp ce 6 din 10 menţionează că preţurile mai accesibile sunt un factor decisiv în acest caz. ,,În acelaşi timp, magazinele online din România sunt atractive pentru clienţii străini. Anul trecut, top 3 categorii din care s-au achiziţionat produse sau servicii de pe platformele locale cu carduri emise în afara ţării sunt bilete de avion, telecom şi marketplace-uri. Comercianţii români trebuie să privească acest lucru ca pe o oportunitate pe care să o ia în calcul în strategia lor de extindere a business-ului. Iar alegerea unui partener de plată de încredere atât la nivel local, cât şi internaţional va face diferenţa în a le susţine acest demers.” adaugă Marius Costin, Country Manager PayU România.

    3. Inteligenţa artificială pentru toţi

    În 2017, cele mai recente instrumente tehnologice precum AI (inteligenţa artificială), AR (realitatea augmentată) sau VR (realitatea virtuală) au fost utilizate în principal de marii jucători de pe piaţa de e-commerce, în special din domeniul FMCG. Aplicarea lor în departamentele de marketing permite o mai mare personalizare a unei oferte a magazinului online, le oferă utilizatorilor o experienţă de cumpărare complet nouă şi permite analiza comportamentului consumatorilor. Aplicarea unor soluţii precum chatbots, cabine de probă virtuale sau alte modalităţi de testare virtuală a produselor ar putea deveni în curând un standard în comerţul electronic. Din aceste motive, comercianţii care doresc să fie competitivi pe piaţă ar trebui să ţină cont de acest trend în 2018.

    4. Mobilul este în continuare ,,rege”

    În cazul în care un magazine online nu are site-ul ajustat pentru dispozitivele mobile, 2018 este ultimul moment pentru a face acest lucru. Ultimele statistici arată că aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, în creştere cu 20% faţă de anul 2016 . Magazinele online ar trebui să ia în considerare nu doar realizarea unui site ,,mobile friendly”, ci şi asigurarea unor metode de plată convenabile pentru utilizatori de pe dispozitivele mobile, aşa cum este plata cu un singur click.

    5. Noul rol al canalelor de socializare

    În 2017 platformele sociale au încetat să aibă doar rol de comunicare şi au descoperit potenţialul pieţei de e-commerce, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a cumpăra de pe platformele lor. Drumul consumatorilor de la verificarea ofertei şi până la achiziţie ar trebui să fie cât mai scurt posibil, iar canalele de social media precum Instagram sau Facebook sunt instrumente ideale pentru acest scop. Din luna noiembrie a anului trecut, Facebook a lansat propria platformă de cumpărare care permite utilizatorilor să îşi vândă aici direct produsele. Este posibil ca în 2018 marketplace-ul Facebook să se consolideze pe piaţă, atrăgând noi vânzători din actualele marketplace-uri.

    6. Portofoliu variat de metode de plată

    În 2017, 4 din 10 utilizatori de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar . În contextul în care din ce în ce mai multe persoane cumpără online, este important ca magazinele să le ofere posibilitatea de a plăti cu ce au în buzunar. ,,Procentul plăţilor online din total plăţi a cunoscut cea mai mare creştere în ultimul an, ajungând la 12-14%. În acest trend ascendent, un portofoliu variat de metode de plată devine o condiţie obligatorie. De la plata în rate, o metodă de plată care câştigă din ce în ce mai mult teren, şi până la plata cu un singur click, PayU poate pune la dispoziţie partenerilor săi peste 250 de metode de plată, în funcţie de nevoile şi specificul businessului” adaugă Marius Costin.

    În concluzie, un business de succes în e-commerce în 2018 trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare, să privească în perspectivă spre extinderea internaţională, să adopte canale şi metode noi de promovare şi să aibă alături parteneri de încredere.

  • Povestile infioratoare ale victimelor SCLAVIEI MODERNE si cat de greu le este sa se integreze in societate dupa ce scapa

    Cei care reuşesc să scape trebuie să îşi revină de pe urma traumelor fizice dar suferă şi de afecţiuni ca stres post traumatic sau atacuri de panică. Majoritatea victimelor sclaviei moderne sunt terorizaţi de ideea de a discuta cu poliţia sau chiar de a accepta ajutor caritabil. 
     
    Unul dintre cei care au evadat, relatează reporterul BBC, este Peter, care lucrează într-un supermarket; acolo îi place totul – şeful, colegii, locul de muncă. Face chiar planuri să meargă într-o vacanţă în Spania. El este doar unul dintre cei 12 care au absolvit un curs organizat special pentru victimele sclaviei moderne. Peter debordează acum de optimism, atitudine cu atât mai impresionantă dacă este luat în considerare trecutul său.
     
    A ajuns în Marea Britanie în 2014, povesteşte el, „ca să muncesc, ca să fiu fericit”. A lucrat mai întâi ca muncitor necalificat şi ca ospătar, înainte ca „un prieten” să-şi ofere un job plătit cu 50 de lire sterline pe zi. Muncea 12 ore pe zi fără pauze, ud şi înfrigurat, iar în curând avea să descopere că nici nu era plătit pentru asta.
     
    Dar ce era mai rău abia urma să vină. Locuinţa în care era cazat era păzită de doi bodyguarzi care nu îi îngăduiau să meargă decât la muncă. „Nu am avut nicio şansă să fug, mereu erau 2-3 bărbaţi puternici care ne păzeau”. Nu avea nici telefon, nici alte bunuri. Şansa lui Peter s-a ivit într-o noapte când cei doi paznici erau beţi şi el a putut să fugă la poliţie.
     
    Printr-un program special, a obţinut ajutor.Kristy este un coordonator din cadrul acestui proiect şi, poveşte ea, sprijinul pe care îl oferă victimelor sclaviei moderne pentru a-şi găsi un loc de muncă este un fel dramatic de a le influenţa viaţa. „Învaţă iar să viseze”.
     

  • Economia Chinei a crescut cu 6,9% anul trecut

    Anunţul ar trebui să fie pe placul investitorilor din întreaga lume, dar există observatori care cred că rezultatele reale sunt mai mici decât cele raportate oficial. Doar luna aceasta, guvernatorul regiunii Mongolia Interioară şi responsabilii oraşului industrial Tianjin au admis că rapoartele economice din 2016 au fost supraevaluate.

    Dacă valoarea comunicată este reală, atunci creşterea este cea mai mare din ultimii doi ani şi pentru prima oară din 2010 economia a crescut mai mult decât anul precedent.

    Pe de altă parte, FMI a avertizat în mai multe rânduri asupra creşterii datoriilor chineze ăi a recomandat autorităţilor să se concentreze mai puţin pe creştere şi mai mult pe îmbunătăţirea situaţiei financiare a băncilor.

  • Studiu: Cumpărăturile online ale românilor au crescut cu 40% în 2017, la 2,8 miliarde de lei

    Astfel că românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an pentru cumpărături prin internet.

    „Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil”, arată autorii unui studiu realizat de GPeC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea economică în 2018 la nivel global ar putea fi cea mai rapidă de după 2011. Anul acesta este previzionat a fi un an foarte bun pentru sectorul energetic

    Principalele motoare de creştere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, ţările emergente din Asia şi Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creşterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

    Economia Zonei Euro va creşte cu peste 2% în 2018. PwC se aşteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depăşească pe cele din nucleu în ceea ce priveşte ritmul de creştere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de aşteptat să înregistreze cea mai accelerată creştere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranţa legată de Brexit va afecta ritmul de creştere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

    ”Ne aşteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creştere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro şi Asia – raportând creşteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje şi riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în ţările cu economii puternice şi tendinţele protecţioniste în câteva sectoare de nişă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

    ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală şi consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleaşi reguli ale jocului astfel încât să-şi poată planifica mai bine investiţiile. În acelaşi timp, este nevoie de o majorare a investiţiilor publice şi de creşterea eficienţei acestora”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea creşte cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenţi, dar în linie cu aşteptările. Printre cele 17 economii care vor creşte mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia şi Filipine, indicând o creştere mai mare venită dinspre economiile din Africa şi Asia. Conform analiştilor PwC, în 2018, opt din zece ţări cu cele mai mari creşteri vor fi din Africa. 

    Cu cel mai rapid nivel de creştere de câţiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea şi pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India şi China vor consuma aproximativ 30% din total.

    EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN 2018

    În ciuda acestor creşteri, PwC se aşteaptă ca preţul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC şi aliaţii săi menţinând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producţiei până la finalul anului viitor.
    Banca Centrală Europeană ar putea reduce achiziţiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puţin probabilă.

    În ţările G7, rata şomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.

    Salariile vor înregistra o creştere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spaţiu limitat de creştere, dar şi aşa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.

    Populaţia globului va creşte cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 şi până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugaţi la populaţia lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizaţi fie în Africa, fie în Asia.

  • Din vieţile secrete ale super bogaţilor: de câţi bani au nevoie ca să fie fericiţi

    Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.

    Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi să deţină şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.

    Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani,  nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.

    Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
    Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
    Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din  Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
    Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
    Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
    Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
    Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.

    Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
    Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”

  • Din vieţile secrete ale super bogaţilor: de câţi bani au nevoie ca să fie fericiţi

    Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.

    Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.

    Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani,  nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.

    Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
    Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
    Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din  Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
    Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
    Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
    Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
    Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.

    Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
    Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”

  • Ţara care în următorii 15 ani va depăsi SUA şi va deveni cea mai mare economie din lume

    Importanţa economiilor majore din Asia va continua să crească în anul 2018 şi ulterior, preconizează Centrul de Cercetare în domeniile Economiei şi Afacerilor (CEBR), un institut cu sediul la Londra.

    Conform estimărilor, India va depăşi Marea Britanie şi Franţa în 2018, devenind a cincea economie ca mărime din lume. Până în anul 2027, India va depăşi şi Germania, ajungând pe locul al treilea la nivel mondial.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Vânzările de sărbători aduc piaţa vinului la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani

    România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 milioane hl), Ungaria (2,9 milioane hl) şi Austria (2,4 milioane hl), este printre puţinele state europene care înregistrează o creştere faţă de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

    Dacă în 2012, piaţa vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investiţiilor realizate de producători şi ca urmare a creşterii consumului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai tânără femeie primar din România: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare! Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult. Însetaţilor!”

    Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare!
    Pentru unele administraţii locale sumele care se vor pierde de la bugetele de investiţii în urma modificărilor aduse Codului Fiscal sunt semnificative, pe alocuri de ordinul sutelor de mii de euro. Pentru altele, mai sărace, aşa cum este şi Primăria Comunei Petriş, deficitul va fi “aparent” infim.

    Folosesc ghilimele, căci pentru noi fiecare leu contează, iar cei 10.000 de Euro pe care îi vom pierde în 2018, ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%, se resimt atunci când îi raportezi la un buget anual de investiţii de maxim 100.000 de Euro, cât am avut în 2017. Acest buget a fost asigurat din mai multe surse:

    – fonduri de la Consiliul Judeţean (~50%);
    – sume alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (~20%);
    – cote defalcate din impozitul pe venit (~30%).

    Notă: Ca să vă faceţi o idee de ansamblu, un kilometru de asfalt costă 100.000 de Euro, iar în Petriş mai avem vreo 15 kilometri de străzi comunale neasfaltate şi alţi 4,5 kilometri de drum judeţean neasfaltat. De alimentare cu apă sau canalizare nici nu mai pomenesc.

    Desigur, veţi spune, este de datoria primăriilor, implicit a primarului, să atragă investiţii şi să stimuleze economia locală, să ajute la crearea de locuri de muncă şi astfel să crească încasările la buget.

    Dar vă întreb, cum anume putem face asta dacă guvernul nu ne sprijină financiar în construcţia unei infrastructuri propice dezvoltării economice?
    Modernizarea străzilor, asigurarea serviciilor de bază (alimentare cu apă, canalizare), toate acestea costă bani, iar bugetele proprii nu numai că nu sunt suficiente, dar iată că mai şi scad.

    Ne sunt oferite ca alternativă programele de finanţare guvernamentală, precum PNDL, care însă alocă sprijin discreţionar, pe criterii politice, sau programele de finanţare europeană, care nu sunt la îndemâna oricui, căci şi ele presupun anumite cheltuieli consistente, fără să garanteze eligibilitatea proiectelor depuse.
    Deci, ce ne mai rămâne de făcut, domnilor guvernanţi?

    Măsurile recent adoptate ar trebui chipurile să corecteze şi să echilibreze anumite carenţe fiscale. Momentan ele doar contrariază şi îngrijorează.
    Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult.
    Însetaţilor!