BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cum modifică OUG 114 tarifele practicate de companiile de distribuţie a energiei electrice. Consumatorii preiau plata taxei de 2% pe cifra de afaceri a distribuitorilor

    În cazul în care proiectele de ordin vor fi adoptate, consumatorii casnici sau industriali vor plăti, practic, taxa, după majorarea tarifelor cu circa 2,5%. Aceasta în condiţiile în care există destule semne de întrebare legate de plata efectivă a taxei.

    Astfel, ANRE a anunţat în această săptămână că amână termenul până la care companiile de energie şi gaze trebuie să îi transmită cifra de afaceri obţinută anul trecut, fără să menţioneze noua dată. Acest termen era de 25 februarie, dar din cauza OUG nr. 114/2018, faptul că aceasta nu are norme de reglementare sau alte clarificări, ANRE a decis să amâne termenul.

    Mai mult, în mediul politic se discută posibilitarea renunţării la taxă, pentru anumite companii, acesta fiind şi un subiect de controversă între Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Tăriceanu i-a recomandat lui Teodorovici să îşi ţină părerile pentru el atunci când comentează în legătură cu Ministerul Energiei, fiindcă nu cunoaşte cum funcţionează ministerul care este condus de un liberal, în condiţiile în care ministrul Energiei Anton Anton a vorbit de posibilitatea eliminării taxei iar ministerul Finanţelor a respins ideea. „Am văzut că domnul Teodorovici a făcut nişte comentarii în legătură cu OUG 114. Am ceva de spus. Îi dau un sfat domnului Teodorovici să îşi ţină părerile pentru el în ceea ce priveşte Ministerul Energiei, pentru că nu cunoaşte cum funcţionează. Nu cred că are suficiente date ca să ştie cum funcţionează Ministerul Energiei care este condus de un liberal”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu. Liderul ALDE a mai spus că între el, partidul pe care îl conduce şi Eugen Teodorovici este o diferenţă de abordare şi de viziune.

    Secretarul de stat în Ministerul Energiei a anunţat, tot în această săptămână, că instituţia a cerut Guvernului prorogarea cu un an a termenului de aplicare a taxei de 2%.

    În nota de fundamentare, ANRE recunoaşte că noile tarife sunt modificate pentru a acoperi taxa din OUG 114. “Modificarea tarifelor va permite asigurarea veniturilor anuale ale operatorilor de distribuţie concesionari necesare desfăşurării activităţii ca urmare a modificării apărute în legislaţia primară”, arată documentul.

    Propunerile de creştere a tarifelor se aplică pentru companiile E-Distribuţie Muntenia, E-Distribuţie Banat, E-Distribuţie Dobrogea, Distribuţie Energie Oltenia, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud, Delgaz Grid.

  • Ministerul Energiei propune, din nou, fuziunea CEO Oltenia cu Hidroelectrica. FP nu ştie

    „Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbunele cu Hidroelectrica, o companie nouă, al cărui acţionar este statul, care să răscumpere acţiunile de la Fondul Proprietatea. Aceasta consider că este calea legală şi de parcurs. Este la minister (o propunere – n.red.) şi mai departe promovată de minister în cele două comisii”, a afirmat Doru Vişan, marţi, în cadrul ZF Power Summit.

    Acesta şi-a argumentat poziţia, reamintind de faptul că, în anii trecuţi, a mai existat această propunere, dar a fost respinsă de industrie.

    „Este o variantă de lucru. Fiţi sigură că suntem conştienţi de dificultăţile care există. Ştiţi că această soluţie ajunsese într-un stadiu foarte avansat în anii trecuţi şi a fost blocată. Dacă nu, cu certitudine spun, începând cu luna aprilie, pentru cărbune, va tebui să promovăm schema de sprijin cu acceptul Comisiei Europene, de patru ani, cu o prognoză de restructurare”, a detaliat Vişan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Energiei vrea o fuziune între Hidroelectrica şi CE Oltenia şi vrea să răscumpere acţiunile de la Fondul Proprietatea. Propunerea e pe masă

    „Statul e acţionar şi la Hidroelectrica şi la CE Oltenia. Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbune cu Hidroelectrica. Să se formeze o companie nouă, pentru că statul poate răscumpăra acţiunile de la Fondul Proprietatea. Această propunere este acum la minister şi mai departe este promovată de minister în cele două comisii şi urmează să o dezbatem”, spune Doru Vişan.
     
    Cu toate acestea, fuziunea dintre cele două entităţi nu este la prima încercare.
     

  • Studiu Schneider Electric: Care sunt beneficiile transformării digitale

    Dovezile iau forma unor beneficii de business concrete şi cuantificabile, rezultate din 230 de proiecte pe care Schneider Electric le-a realizat în ultimii cinci ani în 41 de ţări – toate folosind arhitectura şi platforma companiei, EcoStruxure.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, raportul este centrat pe 12 beneficii cheie ale transformării digitale. Aceste beneficii sunt împărţite în 3 categorii, fiecare fiind esenţială pentru o competiţie eficientă pe piaţă: cheltuieli de capital (CapEx), cheltuieli operaţionale (OpEx), precum şi sustenabilitate, viteză şi performanţă. Raportul se axează pe patru sectoare cheie ale economiei – clădiri, centre de date, industrie şi infrastructură – toate trecând prin transformări care vor schimba fundamental modul în care oamenii trăiesc şi muncesc.

    Dovezile prezentate de acest raport contrazic anumite temeri din piaţă legate de faptul că transformarea digitală este un proces scump, care implică noi sisteme şi o integrare dificilă în procesele existente. Proiectele studiate în raport demonstrează contrariul.

    Studiul arată că digitalizarea proceselor de inginerie, de exemplu, poate aduce companiilor şi organizaţiilor o reducere de 35% a cheltuielilor de capital, în medie, şi optimizarea timpului. În plus, costurile de punere în funcţiune a noilor sisteme şi active pot fi reduse cu o medie de 29%.
    De asemenea, studiul mai arată că digitalizarea, prin valorificarea IoT, poate determina economii semnificative în materie de cheltuieli operaţionale – ducând la îmbunătăţiri în domeniul eficienţei, al fiabilităţii, siguranţei şi sustenabilităţii. Companiile şi organizaţiile raportează reduceri medii de 24% în ceea ce priveşte consumul de energie, ca urmare a digitalizării.

    În aplicaţiile industriale, transformarea digitală le permite companiilor să obţină mai mult, cu mai puţine resurse – un randament mai mare, cu mai puţină energie, mai puţine materiale şi ore de muncă. Productivitatea crescută, cu până la 50%, este dată de eficientizarea managementului energiei şi a automatizării pe tot parcursul fluxului de lucru, de la monitorizarea IoT, la automatizarea liniilor de producţie.

    Din raport mai reiese şi că, atunci când companiile valorifică atât managementul energiei, cât şi automatizarea, rezultatele sunt şi mai bune.

  • Guvernul s-a răzgândit? Tăriceanu vrea să se renunţe la taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie. ”I-am explicat Vioricăi Dăncilă că această taxă afectează grav posibilităţile de dezvoltare”

    „Am discutat în prealabil cu doamna prim-ministru Viorica Dăncilă în legătură cu OUG 114 şi ceea ce vă spun dumneavoastră, i-am spus şi dumneaei, nu mă feresc să discutăm, avem un dialog foarte bun şi foarte sincer şi i-am împărtăşit îngrijorările mele, pentru că o parte din îngrijorările dumneavoastră sunt le-am preluam prin cei cu care am discutat până acum. I-am explicat că această taxă de 2% pe companiile din energie afectează grav posibilităţile de dezvoltare în continuare şi atingerea unor indicatori de performanţă, de profitabilitate, care sunt de aşteptat ca aceste companii. Şi doamna prim-ministru a consimţit că această taxă este excesivă şi trebuie să analizăm şi cel mai probabil o să renunţăm la această taxă de 2%”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, miercuri, la întrevederea cu reprezentanţi ai Centrului Român al Energiei de la Parlament.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    Cititi aici materialul integral

     

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • De ce au început companiile din România să-şi dezvăluie unul dintre cel mai bine păstrate secrete

    Unul dintre cel mai bine păstrate secrete din companiile din România este cel al salariilor, deşi, în ultimii ani, deficitul de personal de pe piaţa muncii a „forţat” unii angajatori să spună, în anunţurile de recrutare, ce salarii oferă la angajare. Considerat ani la rând un subiect tabu, salariul a devenit o temă care naşte dezbateri atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor din fabrici sau din birouri, chiar şi pentru călătorii din metrou sau pentru clienţii cafenelelor. În plus, legislaţia românească ajută la stimularea controverselor în jurul acestei teme. De ce? În bilanţurile depuse de companii la Ministerul de Finanţe şi la Registrul Comerţului există informaţiile privind cheltuielile de personal ale companiilor, ceea ce permite un calcul al salariului mediu din fiecare companie din România.

    Business MAGAZIN a realizat un top, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, al salariilor medii nete oferite de companiile cu cele mai mari mase salariale din 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile. Rezultatele arată că Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net / lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017.

    Nivelul salarial într-o companie depinde de mai mulţi factori, spun specialiştii, de la sectorul în care activează compania, dimensiunea companiei şi dacă este sau nu o multinaţională, la relaţia dintre cerere şi ofertă în industria respectivă, raportul dintre angajaţii blue collars şi white collars, poziţia şi cota de piaţă, profitabilitatea domeniului şi productivitatea muncii în companie, precum şi propriul istoric salarial.
    „O companie care angajează preponderent personal cu studii superioare şi calificări înalte va avea structural salarii mai mari decât una care angajează preponderent personal blue collars.

    De altfel şi legea stabileşte un salariu minim mai mare pentru cei cu studii superioare. Prin definiţie, un astfel de top afişează liderii, companiile de succes sau unicitatea serviciilor realizate, şi dacă ne uităm – toate sunt companii cunoscute şi recunoscute în piaţă. Altfel, într-o logică economică sănătoasă, nu este sustenabil, acele salarii nu ar putea fi oferite dacă firmele respective nu sunt profitabile”, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

    Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al controlorilor de trafic aerian – cel mai bine plătiţi salariaţi din România. Pe scurt, rolul controlorilor de trafic aerian este acela de a coordona activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

    În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net), IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

    „Top 10 este şi în prezent dominat de IT (6 din 10 companii) şi va continua să fie şi în viitor: suntem abia la începutul erei digitalizării, se vorbeşte tot mai mult despre artificial intelligence, robotic process automation şi automatizări, nevoia este uriaşă, aşa că aceste firme vor rămâne în top alături de domeniul energetic şi cel de telecomunicaţii”, a mai spus Sorin Faur de la Academia de HR.

    În total, cele mai mari 100 de companii după masa salarială din România au cheltuieli totale cu personalul de 30,2 miliarde de lei, adică 10% din masa salarială totală din economie în 2017 (de circa 310 mld. lei în 2017). Totodată, aceste companii au împreună peste 458.000 de salariaţi, adică 10% din efectivul total al salariaţilor din economie, şi oferă un salariu mediu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât nivelul salariului mediu pe economie din 2017.

    „A fost o surpriză pentru mine să văd că suntem pe locul 81 din economie în privinţa masei salariale, iar acest lucru arată că mai există loc de creşteri salariale în România”, a spus Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    Într-adevăr, cu un salariu mediu net de circa 2.400 de lei pe lună şi peste 5.800 de angajaţi în regim temporar în 2017, una dintre companiile grupului Adecco – Adecco Resurse Umane SRL – a avut o masă salarială de 281 de milioane de lei în 2017, clasându-se pe locul 81 în topul companiilor cu cele mai mari mase salariale din economie. Totuşi, trebuie menţionat că în top 100 companii cu cele mai mari mase salariale din România nu sunt incluse instituţiile financiar-bancare (băncile, firmele de asigurări etc.).

    „În rândul angajaţilor temporar am înregistrat o creştere a bill rate-ului, adică a masei salariale, cu 6% per persoană în ultimul an. Chiar dacă numărul de salariaţi în regim temporar a scăzut – nu pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că nu mai găsim candidaţi ca înainte – masa salarială a crescut cu 6%”, a mai spus Florin Godean. El explică situaţia prin faptul că majorările de salarii au avut loc în contextul problemelor generate de identificarea candidaţilor şi a presiunii care există în piaţa forţei de muncă, dar şi datorită faptului că a crescut cererea de angajaţi în zona de birouri, care au salarii mai mari decât cei din fabrici.

    Distribuţia pe sectoare de activitate a top 100 companii în funcţie de masa salarială din România arată că cele mai multe activează în sectorul automotive, care este reprezentat de 23 de companii (cei doi producători auto – Automobile Dacia şi Ford – şi alte 21 de companii producătoare de componente auto).

    „În producţie, toţi clienţii cu care mă întâlnesc îmi spun că au comenzi ferme pentru perioade lungi de timp şi au planuri de noi angajări. Pe de altă parte, toată lumea e oarecum speriată de faptul că le este greu să îşi îndeplinească planurile de recrutare din cauza deficitului de candidaţi, chiar şi cu creşterile salariale pe care le-au făcut”, a mai spus Godean.

    De asemenea, statisticile arată că 13 companii din top 100 firme după masa salarială din 2017 activează în sectorul IT&C, 13 angajatori în energie, petrol şi gaze şi 12 companii în sectorul retailului (majoritatea în retailul alimentar).

    „România a devenit o ţară interesantă pentru investitorii care vor să angajeze persoane cu studii superioare, pentru că am observat că există o cerere din ce în ce mai mare din această zonă. Prin urmare, este normal ca salariile să continue să crească, pentru că va creşte ponderea angajaţilor care ocupă poziţii de white collar”, a mai spus Florin Godean. El a adăugat că  se integrează în câmpul muncii absolut orice persoană din această categorie care îşi doreşte să lucreze, pentru că la ora actuală ofertele de locuri de muncă sunt mult mai mari decât resursele pe care le are piaţa muncii.

    Salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani pe fondul creşterii salariului minim (prin hotărâri de guvern), al majorărilor salariale din sectorul bugetar, dar şi ca urmare a creşterilor de salarii din mediul privat pentru acoperirea inflaţiei şi pentru combaterea deficitului de personal. Dacă în sectorul bugetar au fost ani în care majorările de salarii au ajuns la 15 – 20% de la an la an, în mediul privat companiile nu au oferit, în medie, creşteri salariale mai mari de 5% pe an.

    „Salariile vor creşte desigur în sectoarele favorizate de legislaţie (de exemplu în construcţii) – acesta este chiar scopul respectivelor măsuri. Sigur, întotdeauna trebuie să ne uităm la corelaţia cu productivitatea muncii din respectivul domeniu şi raportul cerere-ofertă pentru ca aceste creşteri să fie sustenabile pe termen lung, însă pe termen scurt şi cu actualul deficit de personal, vor fi creşteri”, a mai spus Sorin Faur.
    În opinia lui Florin Godean de la Adecco, majorările de salarii vor continua până când vor ajunge într-un punct în care afectează semnificativ profitabilitatea, dar el crede că va mai trece mult timp până atunci.

    „Ca să combată acest lucru, majoritatea companiilor încep să se eficientizeze, adică să îşi urmărească procesele în aşa fel încât costurile pe care le au şi pot fi controlate să fie reduse la maximum ca să poată suporta solicitarea aceasta din zona resurselor umane. Adică se renunţă la anumite etape, anumite activităţi sau chiar se reduce numărul de angajaţi astfel încât cei care rămân să fie mai eficienţi şi mai productivi. Se pune un foarte mare accent în această perioadă pe  transformare şi pe productivitate”, a mai spus Godean. Şeful Adecco nu crede că aşa-numita „a patra revoluţie industrială” va afecta piaţa muncii din România atât de mult în următorii ani astfel încât să rezolve problema crizei forţei de muncă.

    „Vor fi transformări şi vom încerca, în acelaşi pătrat, să facem lucrurile diferit în aşa fel încât să încercăm să obţinem rezultate mai bune cu poate acelaşi număr de oameni sau cu costuri relativ similare, într-un context în care se pune mare accent pe nivelul de satisfacţie al angajaţilor, fie financiar, fie de mediu organizaţional”, a mai spus Godean.

  • Nuclearelectrica: Dacă producătorii de stat sunt obligaţi să vândă energie pentru populaţie la preţuri fixe, regenerabilii, susţinuţi prin facturi de consumatori, de ce nu contribuie?

     Nuclearelectrica, una dintre cele mai lovite companii de această ordonanţă, ridică o întrebare: dacă producătorii ieftini de stat dau energie pentru casnici la preţuri fixate de ANRE, de ce nu se aplică aceeaşi prevedere şi pentru producătorii regenerabili privaţi?
     
    “Având în vedere faptul că numeroşi producători regenerabili dispecerizabili s-au contractat pe pietele la termen utilizând produse standard, precum şi costurile reduse ale energiei regenerabile şi schemele de sprijin plătite de consumatori, considerăm oportun ca şi aceştia să poată furniza energie pentru contractele reglementate, cu recunoaşterea costurilor de achiziţie a energiei pentru intervalele în care nu există resursa”, spun reprezentanţii Nuclearelectrica în documentul menţionat.
     
    Fiecare consumator de energie din România plăteşte prin facturi o contribuţie pentru susţinerea energiei verzi, iar la rândul lor, producătorii de energie verde susţin că sunt cea mai ieftină sursă de energie.
     
    La problema ridicată de Nuclearelectrica, răspunsul Autorităţii Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a fost următorul:
     

  • Întrebările anului 2019: Cât se va mai deprecia leul şi la cât va ajunge cursul?

     

    Nici nu s−a terminat bine prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcţiile, în toate domeniile, lăsând companiile în cumpănă tocmai în vremea stabilirii bugetelor şi a strategiilor de afaceri. Ce ne va aduce 2019?Cât se va mai deprecia moneda naţională?

    Leul s-a aflat miercuri în cea de-a şaptea zi consecutivă de scădere la minime istorice, ajungând la un curs de schimb leu/euro  de 4,7601 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,91% faţă de ziua anterioare. Cursul este influenţat de dezechilibrele din comerţul exterior, dar şi de mediul politic, iar deprecierea va continua.

    Analiştii financiari spun că se vor testa şi niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului şi de 2-3%.

    4.7601

    reprezintă valoarea atinsă de cursul de schimb leu⁄euro luni, 28.01 înainte de închiderea ediţiei, ca urmare a unei
    creşteri de 0,91% faţă de marţi, acesta reprezentând un minim istoric pentru moneda naţională

    Întrebările anului 2019: Cât se va mai deprecia leul şi la cât va ajunge cursul?