BusinessMagazin

Tag: elevi

  • Creşte numărul elevilor infectaţi din Sibiu. Sute de copii participă la cursuri on-line

    Conform informaţiilor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, începând de joi, din cauza cazurilor de îmbolnăvire COVID, 81 de elevi învaţă în sistem on-line în următoarele 14 zile.

    La diferite unităţi de învîţământ din judeţ au fost descoperite şapte persoane infectate.

    „Au fost raportate următoarele cazuri de preşcolari, elevi sau cadre didactice depistate pozitiv la virusul SARS-CoV-2 la: Liceul Tehnologic ”Independenţa” Sibiu, clasa a IX-a C– elev confirmat pozitiv (24 elevi vor desfăşura orele în sistem on-line); Colegiul Naţional ”Gheorghe Lazăr” Sibiu, clasa a VII-a A – elev confirmat pozitiv (32 elevi vor desfăşura orele în sistem on-line); Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cisnădie – 3 cadre didactice confirmate pozitiv (cursurile nu se suspendă); Grădiniţa cu Program Prelungit ”Bucuria Copiilor” Mediaş, grupa mijlocie – cadru didactic confirmat pozitiv (25 preşcolari vor desfăşura orele în sistem on-line); Centrul de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Sibiu – cadru didactic confirmat pozitiv (cursurile nu se suspendă)”, au anunţat reprezentanţii IŞJ Sibiu.

    Conform statisticilor, de la începutul semestrului I al anului şcolar 2021 – 2022, 15 cadre didactice şi 16 elevi s-au infectat cu virusul SARS-CoV-2.

    Drept urmare joi, în judeţul Sibiu 343 preşcolari şi elevi (0,51% din total) îşi desfăşura orele în sistem on-line.

  • Numărul de cazuri de Covid-19 creşte constant în rândurile copiilor din Statele Unite, unde şcolile sunt deschise deja de câteva săptămâni: De la începutul anului şcolar, au fost închise peste 1.000 de instituţii americane de învăţământ

    Răspândirea contagioasei variante Delta a generat haos în ceea ce priveşte planurile de reîntoarcere la şcoală din Statele Unite, zeci de mii de elevi revenind temporar la modelul digital de învăţare, relatează The Wall Street Journal.

    De la sfârşitul lunii iulie, care a marcat începutul anului şcolar din SUA, au fost închise din cauza coronavirusului cel puţin 1.000 de şcoli din 31 de state , conform Burbio, un serviciu de date care monitorizează închiderea instituţiilor de învăţământ din 1.200 de districte americane.

    Deciziile au afectat în mod special şcolile din sudul Statelor Unite, unde şcolile s-au deschis mai devreme prin comparaţie cu alte regiuni ale ţării.

    În Mississippi, 13.715 elevi au fost diagnosticaţi pozitiv cu Covid-19 de la începutul lui august încoace, 20.000 de elevi intrând în carantină în ultimele trei săptămâni ale lunii. În New Mexico, aproape 10% din cei 317.000 de elevi au petrecut timp în carantină. Iar în Georgia, peste jumătate din focarele înregistrate în săptămâna 20-27 august au fost asociate cu instituţiile de învăţământ ale statului.

    Majoritatea şcolilor refuză să lanseze planuri de urgenţă şi se concentrează în schimb asupra unor soluţii care încearcă să ţină clasele deschise în ciuda focarelor, perioadelor de carantină şi lipsei de personal. Administratorii instituţiilor răspund în faţa sporadicelor focare prin măsuri precum obligativitatea purtării măştii faciale şi testarea frecventă a elevilor, încurajându-şi între timp angajaţii să se vaccineze împotriva virusului.

    WSJ scrie că este extrem de dificil să evaluezi precis gradul în care şcolile au fost lovite de coronavirus, în mare parte din cauza diferenţelor de raportare a datelor. Însă potrivit unei analize citate de publicaţia americană, numărul infecţiilor din rândurile elevilor a urcat rapid în statele în care copiii s-au întors de câteva săptămâni la şcoală.

    Un studiu publicat săptămâna trecută de Centrul pentru Controlarea şi Prevenirea Bolilor (CDC) arată cât de uşor se poate răspândi varianta Delta în situaţiile de învăţământ în care nu sunt urmate protocoalele de siguranţă. Într-o şcoală primară din California, un profesor infectat – care nu purta mască de protecţie şi nu se vaccinase anti-Covid – a răspândit virusul către jumătate din elevii prezenţi în clasa alăturată la sfârşitul lunii mai.

    Studiu: Oamenii care au contractat coronavirusul la începutul pandemiei au şanse mai mici de infectare cu varianta Delta prin comparaţie cu persoanele vaccinate cu Pfizer

    În total, contactul cu un singur profesor infectat a produs încă 26 de cazuri în interiorul şcolii. În acest context, CDC recomandă folosirea măştilor faciale în interior pentru toţi studenţii şi angajaţii şcolilor, indiferent dacă s-au vaccinat sau nu.

    Potrivit Worldometers, SUA au numărat peste 96.000 de cazuri în ultimele două zile, la care se adaugă aproape 1.000 de decese cauzate de SARS-CoV-2. Autorităţile americane au administrat până acum peste 374 de milioane de doze, suficient pentru 58% din populaţia ţării, conform Bloomberg.

     

     

  • Ţara care interzice examenele scrise pentru elevii din clasele primare

    China a anunţat interzicerea examenelor scrise pentru copiii de 6 şi 7 ani. Scopul măsurii este de a diminua presiunea asupra părinţilor şi elevilor într-un sistem de educaţie extrem de competitiv.

    Într-o declaraţie, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei au spus: „Examenele sunt o parte necesară a educaţiei şcolare… dar unele şcoli au probleme precum examenele excesive, care provoacă o presiune mare asupra elevilor… acest lucru trebuie corectat”.

    Noile reguli limitează, de asemenea, numărul de teste şi examene pe care le poate stabili şcoala.

    „Clasele I-a şi a II-a din ciclul primar nu vor trebui să susţină examene scrise. Pentru alte clase, şcoala poate organiza un examen final în fiecare semestru. Examenele intermediare sunt permise pentru liceu. Localităţilor nu li se permite organizarea de examene regionale sau inter-şcolare pentru toate clasele din ciclul primar”, a adăugat Ministerul Educaţiei: „Nici pentru absolvenţii de liceu nu se mai organizează teste săptămânale, examene lunare etc. Nu sunt permise nici examinările redenumite, precum cercetare academică”.

    Reacţia oamenilor în ceea ce priveşte această decizie diferă.

    Unii spun că decizia a fost un pas în direcţia corectă pentru a ameliora presiunea asupra copiilor, alţii pun la îndoială modul în care şcolile vor testa şi măsura abilităţile fără examene, potrivit BBC.

    Inegalitatea în educaţie este, de asemenea, o problemă, părinţii mai bogaţi sunt dispuşi să cheltuiască mai mult pentru a-şi duce copiii în şcolile de top.

    Ministerul Educaţiei din China a interzis, de asemenea, temele pentru elevii de clasa întâi anul acesta şi a limitat temele pentru elevii de liceu la 1,5 ore pe zi.

  • Firea: Cursuri online pentru elevii nevaccinaţi, abordare profund discriminatorie

    „Nu condiţionaţi accesul elevilor la procesul de învăţământ în funcţie de vaccinare! Cerem guvernului să renunţe la ideea total greşită, prin care elevii nevaccinaţi ar urma obligatoriu cursurile online, în cazul în care apar cazuri de COVID într-o clasă. O astfel de abordare, enunţată ca scenariu de guvernanţi, este profund discriminatorie şi încalcă dreptul fundamental la educaţie”, transmite prim-vicepreşedintele PSD Gabriel Firea.

    Ea reaminteşte că elevii cu vârsta de până la 12 ani nu au opţiunea vaccinării.

    „Este evident că scenariul propus de guvern, de şcoală în regim online, este complet inadecvat, în raport cu vârsta şi creează segregare, respinsă în mod categoric şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. PSD solicită miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii să ajungă rapid la un acord cu privire la organizarea testării periodice pentru COVID-19 a elevilor, după modelul practicat în multe state europene. Este extrem de grav că, până în acest moment, cu mai puţin de o lună până la începerea anului şcolar, niciunul dintre scenariile enunţate separat de cei doi miniştri nu se referă la testarea elevilor, deşi aceasta s-a dovedit o cale eficientă pentru menţinerea şcolilor deschise şi pentru prevenirea focarelor de infecţie”, cochide Firea.

  • Abandonul şcolar în Româna: Cum şi de ce pierdem elevi din sistemul de învăţământ? VIDEO

    Abandonul şcolar este un fenomen care impactează puternic şi în prezent sistemul de învăţământ românesc. Printre principalele cause ale acestuia se numără factorii de mediu, discursul familiei despre nevoia de educaţie dar şi nivelul de educaţie al părinţilor.

    „Abandonul şcolar are mai multe mai mulţi factori care ne influenţează pe de o parte sunt factorii sociali factorii de mediu unde locuieşte copilul se presupune că avem o relaţie. Aici este şcoala şi ce se întâmplă în şcoală şi aici este acasă şi avem drumul de la şcoală acasă, să ne jucăm aşa cu această imagine. În primul rând contează ce se întâmplă acasă, mediul acesta social şi al familiei, de la ce mănâncă un copil, cu ce se îmbracă şi nu e puţin lucru faptul că nu are cu ce se îmbrăca şi nu poate ajunge la şcoală dacă şcoala este departe de casă. Apoi sunt părinţii. Nivelul de educaţie al părinţilor este foarte important şi ce se întâmplă acasă cu privire la educaţie. Adică dacă părinţii încurajează educaţia sau nu, adică promovează şi practică un discurs favorabil educaţiei sau mai degrabă vorbesc despre educaţie în termeni despreţuitori sau consideră că nu e nevoie să urmeze foarte multe studii pentru că oricum poate să muncească” a declarat Oana Moşoiu, lector universitar în cadrul Facultăţi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la ZF Live.

    Un alt factor important ce îi forţează pe elevi să pună ghiozdanul de-o parte este infrastructura de transport, mai ales în mediul rural. Aici se mai adaugă şi necesităţile pe care le presupune actul educational, cum cea de rechizite, manuale, cărţi, etc. În final, un ultim rol în fenomenul abandonului îl joacă nivelul de siguranţă al instituţiei de învăţământ şi nivelul de pregătire al profesorului.

    „Acum noi avem o educaţie disponibilă peste tot şi în multe forme şi atunci revalorizarea această educaţională are nevoie de un alt nivel de înţelegere la nivelul familiei, pentru că te poţi realiza cumva şi fără şcoală. Însă, studiile arată că se corelează foarte bine un număr mai mare de ani de şcolaritate cu reuşita în viaţă, acces la servicii şi joburi cu salarizare mai mai mare mai înaltă, status social precum şi aspiraţiile şi nivelul de dezvoltare personală. Deci asta ar fi un un amalgam la nivel economic. Sigur că şcoala este gratuită, dar sunt foarte multe cheltuieli pe lângă manual, alte materiale educaţionale, training pentru ora de sport. Nu am văzut poate niciodată. Apoi este cum ajunge copilul la şcoală partea de infrastructură, drumuri transport şi apoi ajungem la şcoală unde într adevăr contează foarte mult ce se întâmplă în această şcoală cât de sigură este şcoala şi cât de pregătit este profesorul”, a mai spus Oana Moşoiu la ZF Live.

  • Una dintre dilemele sistemului de educaţie: câţi dintre elevii cu bacul luat pleacă să-şi continue studiile în străinătate şi câţi se întorc acasă

    ♦ Anul acesta, 146 de elevi au reuşit să obţină nota 10 la examenul de bacalaureat, dar la nivel oficial nimeni nu ştie cât din această elită îşi va continua studiile în România. De asemenea, Ministerul Educaţiei nu are date despre universităţile străine care atrag anual cei mai mulţi elevi români, neexistând nici date privind numărul celor care aleg să revină pe plan local. Lipsa statisticilor concrete legate opţiunile elevilor şi studenţilor face ca programe cum sunt România Educată să nu fie mai mult de simple exerciţii de imagine.

    „Informaţiile solicitate nu sunt stocate în bazele de date ale Ministerului Educaţiei, absolvenţii nefiind obligaţi să le comunice, odată ce şi-au încheiat traseul educaţional în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar sau superior“, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei la solicitarea ZF privind o statistică a elevilor care aleg să plece anual peste graniţe pentru a-şi continua studiile.

    Aceasta este doar o altă necunoscută care se adaugă celor existente într-o ţară  care nici măcar numărul de locuitori nu şi-i ştie. Pe de altă parte, în ciuda acestor incertitudini, programele pentru reformarea sistemului de educaţie astfel încât acesta să pregătească viitoare generaţii de tineri uşor adaptabili economiei de piaţă cotinuă să fie scrise.

    „România Educată“, un document de peste 137 de pagini a fost lansat săptămâna aceasta la sediul guvernului, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, după şase ani de dezbateri.

    „În 2030, elevii vor deprinde, prin educaţie, mecanisme de rezilienţă care să sprijine adaptarea acestora la incertitudini şi la situaţii de criză. Cu sprijinul întregii comunităţi educaţionale, aceştia vor fi cetăţeni responsabili în devenire, cu stimă de sine, capabili să se adapteze la dinamica socială a viitorului“, se arată în document.

    Întrebarea care se ridică este cum va putea comunitatea educaţională să modeleze viitoarele generaţii de elevi şi studenţi când nici măcar nu există date privind opţiunile de carieră ale celor vizaţi?

    „Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dez­voltarea învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare“, a spus preşedintele Iohannis în deschiderea şedinţei de guvern.

    Strategia România Educată include ţinte precum scăderea ratei de abandon şcolar, scăderea ratei de analfabetism funcţional, precum şi digitalizarea sistemului de învăţământ. Una dintre ţintele importante care ar trebui urmărite ar fi însă şi capacitatea tinerilor de a se integra pe piaţa forţei de muncă după studiile realizate.

    De exemplu, datele Eurostat arată că rata tinerilor NEETS, adică persoanele care nu se află nici în sistemul de învăţământ, nici în piaţa muncii este de 16,6% pentru tinerii între 15 şi 29 de ani, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

    Printre ţintele prevăzute în proiectul România Educată se numără ca 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară. Mai departe, se doreşte scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%. Un alt obiectiv major este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%. Pe segmentul de competenţe digitale se doreşte ca proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic să fie sub 15%.

     

     

  • Cifra săptămânii 12 – 18 iulie 2021

  • Evaluare Naţională 2021. Subiectele la Matematică. Ce au avut de rezolvat elevii de clasa a VIII-a

    Joi, 24 iunie, absolvenţii clasei a VIII-a au susţinut Evaluarea Naţională 2021, proba scrisă la Matematică.

    Subiectele primite de elevi la Matematică pot fi consultate mai jos. Baremele de corectare vor fi publicate joi, de la ora 15.00, de Ministerul Educaţiei pe edu.ro.

    Subiecte Evaluare Naţională 2021 – Matematică
    Subiectele au fost publicate pe edupedu.ro:

  • Patriarhul Daniel, mesaj pentru elevi:Şcoala şi Biserica sunt lumini ale formării voastre spirituale

    Conform acestuia, în formarea fiecărui om, examenele sunt „cele mai potrivite prilejuri de evaluare şi de maturizare intelectuală, experienţe care contribuie major la progresul nostru pshihic-afectiv şi intelectual”.

    PF Daniel susţine că pregătirea pentru examene şi susţinerea lor sporesc încrederea în sine, cresc capacitatea de dialog de comunicare, dar şi comuniunea cu ceilalţi elevi şi cu adulţii.

    „În contextul dificil al unui an şcolar, desfăşurat sub semnul îngrijorător al pandemiei care a modificat şi complicat major modalitatea de predare şi învăţare, îi îndemnăm pe părinţii elevilor, pe profesorii lor şi pe preoţii din parohii să vă susţină acum în mod mai intens, unind rugăciunea cu sfatul bun şi cu ajutorul concret. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Învăţătorul şi Lumina lumii, să vă inspire şi să vă dăruiască speranţă, curaj, mult succes şi bucurie!”, se mai arată în mesajul adresat elevilor.

    Absolvenţii claselor a opta încep marţi examenele de evaluare naţională, iar săptămâna următoare încep probele examenului de bacalaureat.

  • Guvernul a stabilit cum se va deconta naveta elevilor

    Naveta elevilor va fi decontată în sume stabilite, miercuri, prin ordonanţă de Guvern, valoarea medie a unui abonament fiind de 770 de lei per elev pentru 34 de săptămâni. Pentru prima dată în România, va fi plătită şi naveta elevilor care au de parcurs mai mult de 50 de kilometri.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care face posibilă decontarea navetei elevilor.

    Cîmpeanu a precizat că este un prim pas important în rezolvarea acestei probleme care trenează de mult timp.

    „Ministerul Educaţiei a fundamentat un echilibru între nevoi reale, disponibilităţi bugetare şi execuţiile anilor precedenţi. Spre exemplu, în anul 2019, naveta elevilor a necesitat o sumă de aproape 80 de milioane de lei. Anul acesta, Ministerul Educaţiei are în buget 100 de milioane de lei pentru decontarea navetei. 100 de milioane de lei pentru 130.000 de beneficiari estimaţi, vreme de 34 de săptămâni ar trebui – asta e durata cursurilor într-un an calendaristic, dar a rămas mai puţin, din păcate – cu o valoare medie de 770 de lei per elev pentru cele 34 de săptămâni”, a spus Cîmpeanu.

    Sunt trei elemente de noutate în OUG adoptată de Guvern.

    Primul element este acela al decontării la un nivel triplu, de la 10 lei la 30 de lei pe lună şi elev pentru primii 3 kilometri, la care se adaugă un tarif de 3 lei per kilometru pentru următorii 47 de kilometri până la 50 de kilometri.

    „Asta înseamnă, spre exemplu, 171 de lei un abonament lunar pentru o distanţă de 50 de km”, a precizat ministrul Educaţiei.

    Naveta va fi decontată şi elevilor care au de parcurs distanţe care depăşesc 50 de km, aceasta fiind, de fapt, o premieră pentru România.

    Al treilea element de noutate este că familia elevului nu mai este nevoită să plătească sumele pentru transportul de la localitatea de domiciliu până la unitatea de învăţământ a elevului. Ministerul Educaţiei, prin inspectorate şcolare şi şcoli plăteşte aceste sume care vor fi decontate pe bază de documente justificative la finalul lunii.