BusinessMagazin

Tag: eforturi

  • Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

    “Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.

    “Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale”, a mai scris el.

    Actualul europarlamentar apreciază că “o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotodeauna de aceeaşi parte a baricadei”. “Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise”, a subliniat Hellvig.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Opinie Dragoş Sîrbu: Retail de produse… şi servicii

    Dragoş Sîrbu este CEO al Flanco Retail.

    Cartea câştigătoare pare, evident, să fie fidelizarea clienţilor; dar nici ea nu e o carte ieftină sau lipsită de eforturi. Doar că presupune un alt tip de gândire şi o altă perspectivă asupra industriei.

    Ca reţele de magazine „din cărămidă şi mortar“, cum zic englezii, părem să avem un anume grad de pasivitate: dacă nu vii tu spre noi, nu putem veni noi spre tine; dacă tot ai venit, ne priveşti pe toţi prin comparaţie şi, dintre toţi, alegi pe cel care-ţi place pe moment; până data viitoare când mai ai nevoie de ceva, ai şi uitat ce ai cumpărat ultima oară, de unde şi de ce. Şi o luăm cu toţii – şi tu, şi noi – de la capăt.

    Soluţia pe care am găsit-o noi priveşte publicul nostru nu ca pe o sumă de cumpărători, ci ca pe un grup de clienţi: oameni pe care, odată ce i-am întâlnit şi i-am cunoscut, îi păstrăm aproape de noi. Iar pe noi ne transformă, din comercianţi „tradiţionali“, în furnizori activi de produse şi servicii.

    Nu e o paradigmă simplă sau uşor de implementat, dar e necesară pentru noul context în care operăm. Suntem prezenţi şi online, şi offline, deci pasivitatea aparentă dispare prin comunicarea continuă pe care o întreţinem înainte de vizita în magazin, în timpul ei şi ulterior, într-o relaţie interactivă, în care şi vorbim, şi ascultăm.

    Suntem atenţi la exigenţele clienţilor mai departe de simpla alegere şi achitare a unui produs. Atât de atenţi, încât lista lor de aşteptări, aşa cum le-am determinat în studiile noastre de cercetare, a devenit pentru compania pe care o conduc un decalog al priorităţilor de business. Îi consiliem, le oferim soluţii de finanţare, de multe ori fără dobândă, garanţii şi asigurări, servicii de mobilitate în parteneriat, transport, asistenţă de specialitate, informaţii despre cele mai noi tehnologii. Le stăm la dispoziţie online şi offline şi le mulţumim, prin programele de fidelitate, pentru fiecare vizită pe care ne-au făcut-o, pentru fiecare dată în care au ales să revină.

    Nu e nici simplu şi nici ieftin, dar e necesar într-o lume în care internetul a spart graniţele comerţului şi a ridicat standardele de customer service la nivel internaţional.
    Aş spune că ne reinventăm, dacă nu mi-aş aduce aminte de relaţia pe care vânzătorul de la magazinul de la parterul blocului o avea cu toţi clienţii care îi treceau pragul acum treizeci de ani. Omul care îi ştia pe toţi pe nume, care le spunea de ce maşină de spălat au nevoie pentru doi copii mici, cum să-şi conecteze aragazul la ţevile de gaz din apartament şi de ce au nevoie de câlţi.

    Nu ne reinventăm, de fapt, ci punem în practică într-un context nou nişte principii pe care, precum se vede, oamenii de marketing le ştiu de multă vreme şi pe care vânzătorul de la parterul blocului le folosea intuitiv cu muşteriii lui. Folosim pentru ele, firesc, instrumentele pe care lumea modernă ni le pune la dispoziţie – internet, Facebook, carduri, baze de date şi aşa mai departe. Şi adăugam la ele, într-o formă structurată şi adecvată consumatorului de azi, un adevărat portofoliu de servicii conexe. Şi aşa evoluăm.

  • Turcia inaugurează prima legătură TGV Ankara-Istanbul

     Întârzierile succesive ale inaugurării au alimentat numeroase glume în ultimii ani. Dar vineri seara, glumeţii vor fi reduşi la tăcere când Erdogan va intra triumfător în Istanbul la bordul primului tren de mare viteză.

    Inaugurarea liniei are loc cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 10 august, la care Erdogan este candidat şi a cărui campanie s-a concentrat pe eforturile de ameliorare a transporturilor în Turcia.

    Din nefericire, trenul nu se va opri în centrul Istanbulului. El nu va ajunge decât pe malul asiatic al Bosforului, pentru a-şi încheia cursa în îndepărtata periferi Pendik, la două ore distanţă de malul european în timpul ambuteiajelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera respinge legea privind exploatarea minereurilor de la Roşia Montană

     Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, după votul de respingere, că Ministerul ştie ce trebuie să facă pentru a ajuta România să ia cele mai bune decizii în acest domeniu.

    Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că rolul Parlamentului nu este să ofere o lege dedicată unei companii şi i-a rugat pe parlamentari să aibă aceeaşi deschidere şi în alte proiecte sensibile, cum ar fi respingerea Legii amnistiei şi graţierii.

    Deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că mulţumeşte celor care au manifestat în stradă şi i-au convins pe social-democraţi că iniţiativa lor privind Roşia Montană nu este în interesul naţional. “Până la urmă, raţiunea a învins”, a mai arătat deputatul PDL, adăugând că trebuie găsite soluţii pentru ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul naţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce Papa Francisc a ales Twitter şi nu Facebook

    Reprezentanţi ai Facebook l-au vizitat de curând pe liderul bisericii catolice, încercând să-l convingă să îşi facă un profil pe cea mai mare reţea de socializare din lume, relatează qz.com. Arhiepiscopul Claudio Maria Celli, desemnat să coordoneze activitatea media a bisericii, nu a fost însă de acord cu acest lucru, fiind îngrijorat de comentariile abuzive ce şi-ar face loc pe pagina Papei.

    Respingerea Facebook este oarecum surprinzătoare, deoarece Papa Francisc a numit de curând internetul “un dar de la Dumnezeu” iar biserica a îmbrăţişat, în mare măsură, comunicarea prin social media.

    Predecesorul lui Francisc, Benedict, s-a alăturat Twitter în 2012 sub numele @Pontifex. Contul a trecut apoi la Papa Francisc, care deleagă persoane pentru a posta mesaje, cel puţin o dată pe zi, în nouă limbi.

    Claudio Maria Celli, având titlul de “preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Comunicare Socială” consideră că replicile sau comentariile jignitoare pot fi mai uşor gestionate pe Twitter decât pe Facebook. El susţine că Vaticanul petrece suficient timp gestionând contul de Twitter al Papei, iar intrarea pe o nouă reţea socială nu ar fi de bun augur.

    Publicaţia Vatican Insider a notat că biserica a desemnat o echipă de specialişti IT cu sarcina de a găsi o metodă prin care se pot filtra comentariile de pe Facebook, însă fără a primi un răspuns pozitiv.

  • Comisarul UE pentru Energie: Nu există riscul ca aproivizionarea cu gaze a Europei să fie afectată de sancţiunile care ar putea fi impuse Rusiei

    Oettinger a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild am Sonntag că este împotriva unui scenariu de restricţionare sau întrerupere a legăturilor cu Rusia în domeniul gazelor în următorii câţiva ani. El a adăugat că UE trebuie să continue eforturile de diversificare a surselor de energie.

    Întrebat dacă criza din Ucraina impune o reevaluare a politicii energetice a Germaniei, Oettinger a spus că la un summit al liderilor europeni din luna iunie se aşteaptă la răspunsuri referitoare la strategia energetică a Uniunii pentru următoarele decenii.

    Oficialul a explicat că obiectivul pe termen scurt este evitarea unei crize a gazelor şi garantarea securităţii livrărilor pentru iarna viitoare.

    El a declarat că nenumăratele negocieri cu Gazprom, care livrează circa 25% din necesarul de gaze al Europei, i-au lăsat impresia că grupul rus îşi va respecta obligaţiile.

    Oettinger a susţinut totodată că există un acord potrivit căruia în cazul unor posibile sancţiuni economice, din partea UE sau a Rusiei, sectorul gazelor să nu fie prioritar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile siderurgice s-au plâns din nou ministrului Economiei de preţul energiei

     “O primă problemă ridicată a fost preţul energiei electrice, considerat ca fiind împovărător pentru o industrie supusă permanent restructurării şi eforturilor de reducere a costurilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

    Reprezentanţii industriei siderurgice s-au întâlnit joi cu ministrul Economiei, Andrei Gerea. Ei i-au spus lui Gerea că nivelul ridicat al taxelor pentru energie regenerabilă, certificate verzi şi cogenerare sunt aspecte care afectează grav competitivitatea industriei metalurgice din România.

    La întâlnire au participat reprezentanţi ai ArcelorMittal, Alro Slatina, Tenaris Silcotub Zalău, Uniunii Producătorilor de Oţel din România şi ai Societăţii Române de Metalurgie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au plătit cei trei giganţi din telefonia mobilă locală sute de milioane de euro statului român

    Companiile de telecomunicaţii din România investesc anual o sumă totală care variază între 400 şi 500 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocate achiziţiilor de echipamente. Va fi 2014 anul în care cea mai mare parte din această sumă va fi alocată echipamentelor 4G? Reprezentanţii locali ai giganţilor Alcatel Lucent (Franţa), Ericsson (Suedia) şi Huawei (China), care sunt şi cei mai mari jucători locali de pe piaţa de echipamente şi servicii dedicate operatorilor de telecomunicaţii, văd în nuanţe optimiste anul 2014, fără a paria însă pe o evoluţie spectaculos-pozitivă a pieţei.

    Ce este diferit în 2014 faţă de 2012 şi 2013? Dacă în primii doi ani menţionaţi Cosmote, Orange şi Vodafone au lansat servicii de date 4G folosind exclusiv spectrul radio pe care îl deţineau deja, realizând astfel complicate operaţiuni de eficientizare a utilizării spectrului radio pentru a face loc şi demonstraţiei LTE pe lângă toate serviciile deja existente, cu compromisuri în acoperire şi viteză, în aprilie 2014 cele trei companii vor intra în posesia noilor licenţe radio, ieşind astfel din zona de restricţii în care s-au aflat până acum.

    Având dintr-o dată la dispoziţie benzi dedicate tehnologiilor 4G, operatorii vor putea extinde acoperirea serviciilor de date şi mări viteza fără a fi nevoiţi să mai restrângă capacitatea de reţea alocată altor servicii.

    Însă dacă operatorii vor avea posibilitatea de a investi pentru a exploata la deplină capacitate tehnologia 4G, aceasta nu înseamnă că şi contextul economic, puterea de cumpărare şi impactul negativ al reglementărilor locale şi europene nu vor mai fi luate în calcul de grupurile de telecomunicaţii.

    Unul dintre cele mai importante subiecte aflate încă în discuţie şi care va cântări greu în decizia finală a operatorilor în ce priveşte bugetele de investiţii pentru 4G, este cel al evoluţiei tarifelor de interconectare pentru apelurile dintre reţelele companiilor de telecom, care sunt stabilite de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Urmând un ghid impus la nivelul UE, ANCOM se pregăteşte să impună o reducere drastică a acestor tarife, care ar putea diminua cu peste 200 de milioane de euro veniturile companiilor, reducând astfel atât încasările, cât şi profitabilitatea operatorilor.

    Curba de reducere a tarifelor nu este stabilită, cum nici data de intrare în vigoare a lor nu este încă bătută în cuie pentru 1 ianuarie 2014, păstrând astfel o zonă neclară în planurile companiilor pentru anul viitor. Dincolo de tema aridă, dar cu un puternic impact economic al interconectării, companiile de telecom nu vor aloca bugete exuberante investiţiilor în 4G câtă vreme acestea iau în calcul şi tarifele, şi veniturile mici ale clienţilor de pe această piaţă.

  • Le Monde: Bucureştiul face un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei

     Potrivit publicaţiei Le Monde, coaliţa aflată la putere, care controlează 70% din mandatele de parlamentari, a votat marţi o serie de amendamente la Codul Penal, catalogate de către preşedintele român Traian Băsescu drept “extrem de grave, deoarece aneantizează munca instituţiilor anticorupţie”. “Politicienii se plasează din nou deasupra legii”, adăuga şeful statului român, care se opune coaliţiei aflate în prezent la putere din mai 2012.

    Parlamentul de la Bucureşti “riscă să decredibilizeze o ţară care, de la aderarea sa la UE în 2007, este supusă de către Bruxelles unui Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei”, comentează Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro