BusinessMagazin

Tag: economie

  • Un investitor care a prezis criza din 2008 anticipează „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”

    Modelul economic al Chinei este „eşuat pe plajă” şi „nu va decola din nou”, ceea ce va avea un impact mare asupra pieţelor globale, spune investitorul veteran David Roche pentru CNBC.

    În ciuda unei creşteri remarcabile a pieţelor de capital până în acest an, îngrijorările cu privire la îcentinirea economică a ţării încep să se facă prezente.

    Beijingul a recunoscut problemele economice şi a anunţaţ mai mult sprijin prin intermediul politicii fiscale, în timp ce banca centrală a redus în mod neaşteptat ratele dobânzilor marţi. China a cunoscut o creştere fulgerătoare în ultimele două decenii, depăşind Japonia ca a doua economie a lumii. Cu toate acestea, mulţi economişti văd acum o tendinţă de scădere, pe fondul încetinirii construcţilor şi pieţei imobiliare.

    Partidul Comunist Chinez a stabilit o ţintă de creştere cu 5% în anul 2023, mai mică decât obiectivele obişnuite şi deosebit de modestă pentru o ţară despre care Banca Mondială spune că a înregistrat o medie anuală de creştere a PIB-ului cu 9% de la deschiderea economiei în 1978. Unii economişti cred acum că Beijingul ar putea chiar să nu atingă această ţintă.

    Roche, preşedinte şi strateg global la Independent Strategy, a declarat joi că pieţele de capital nu reuşesc să anticipeze impactul scăderii producţiei şi efectele asupra economiilor emergente.

    El a adăugat că economiile care au exportat în trecut bunuri manufacturate se vor lupta pentru a genera creştere semnificativă în acest sector, ceea ce va provoca „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”.

    China a suspendat marţi publicarea datelor privind şomajul în rândul tinerilor, care a crescut recent până la maxime record, în timp ce datele economice din iulie au arătat o amplă încetinire exacerbată de scăderea pieţei imobiliare a ţării.

    Roche a sugerat că schimbările demografice din China au însemnat că ţara nu mai are suficienţi tineri pentru a justifica reînnoirea a ciclului său imobiliar, piaţă adesea estimată la între 20 şi 30% din PIB.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, Fraierii de Serviciu din economie te salută. Suntem mulţi fraieri de serviciu convinşi că singurele soluţii pentru România sunt reforma bugetară şi consolidarea fiscală

    Premierul Marcel Ciolacu s-a autointitulat fraierul de serviciu care isi asuma reforma sistemului bugetar – lucru care a declansat o furtuna de comentarii foarte vii in spatiul public, avand in vedere nu atat definitia pe care o are substantivul masculin fraier cat sensul peiorativ in care este utilizat colocvial. Formularea “ce fraier esti!” este intalnita foarte des si in terminologia de afaceri, iata cateva exemple de fraieri de serviciu din mediul economic.

    Fraierii de serviciu platesc pana la ultimul leu toate taxele, impozitele si contributiile, unii mai platesc pe deasupra si o taxa de 15% pe cifra de afaceri. Ce fraieri sunt, in loc sa se duca unde trebuie si sa obtina scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente.

    Mai mult, daca va puteti imagina asa ceva, exista fraieri de serviciu, chiar si multinationale, care raporteaza profit si platesc impozit pe profit in tara.

    Fraierii de serviciu nu reusesc sa inteleaga cum in Romania evaziunea fiscala si munca la negru infloresc peste tot si nimeni nu se sesizeaza si ia masuri. De aceea sunt fraieri.

    Fraierii de serviciu chiar cred ca platind 10% la CAS pacientii cu cancer vor fi salvati, contribuind cu 25% la CASS pensionarii vor avea o viata decenta si achitand 10% impozit pe venit copiii nu vor mai abandona scoala. Si astfel Romania va fi o tara ca afara. Sunt fraieri rau!

    Fraierii de serviciu investesc in unitati de productie, proiecte mari si complicate, care necesita finantare intensiva, lanturi de aprovizionare foarte complicate si contracte internationale. Ce fraieri sunt, ar putea sa faca un simplu depozit si sa aduca totul din import. 

    Fraierii de serviciu obtin autorizatii de constructii dupa luni si luni de asteptari si rugaminti si insistente. Pana si inainte sa sape o groapa vin controale de la puzderie de autoritati. Sunt fraieri, pentru ca unii incep constructii fara autorizatii si nimeni nu-i deranjeaza.

    Fraierii de serviciu investesc milioane de lei in pregatirea angajatilor in invatamant dual, in parteneriate cu colegii si facultati, in burse de studii, in stagii de pregatire. Exista fraieri de serviciu care s-au inhamat pana si la fondarea consortiilor de invatamant dual. Dar sunt fraieri, pentru ca ar putea sa reduca toate costurile furand de la alte companii angajatii gata pregatiti.

    Fraierii de serviciu nu au organizatii care sa-i reprezinte, directori executivi, lobbisti, consultanti sau avocati – au incredere ca autoritatile inteleg si rezolva cauzele de la radacina problemelor din economie. Sunt fraieri daca cred ca e suficient sa ajunga o data pe an la un ministru, un secretar de stat, un director in ministere si ca acestia vor alerga sa le rezolve problemele.

    Marcel Ciolacu, fraierii de serviciu cred ca singura solutie ca sa nu mai ingenunchiem, sa nu ne mai ploconim si sa nu mai executam ordinele cuiva este sa devenim o economie puternica reformand bugetul si consolidand finantele Romaniei, care acum sunt tinute captive de catre cei care rad de noi si ne numesc fraieri de serviciu.   

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, Fraierii de Serviciu din economie te salută. Suntem mulţi fraieri de serviciu convinşi că singurele soluţii pentru România sunt reforma bugetară şi consolidarea fiscală

    Premierul Marcel Ciolacu s-a autointitulat fraierul de serviciu care isi asuma reforma sistemului bugetar – lucru care a declansat o furtuna de comentarii foarte vii in spatiul public, avand in vedere nu atat definitia pe care o are substantivul masculin fraier cat sensul peiorativ in care este utilizat colocvial. Formularea “ce fraier esti!” este intalnita foarte des si in terminologia de afaceri, iata cateva exemple de fraieri de serviciu din mediul economic.

    Fraierii de serviciu platesc pana la ultimul leu toate taxele, impozitele si contributiile, unii mai platesc pe deasupra si o taxa de 15% pe cifra de afaceri. Ce fraieri sunt, in loc sa se duca unde trebuie si sa obtina scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente.

    Mai mult, daca va puteti imagina asa ceva, exista fraieri de serviciu, chiar si multinationale, care raporteaza profit si platesc impozit pe profit in tara.

    Fraierii de serviciu nu reusesc sa inteleaga cum in Romania evaziunea fiscala si munca la negru infloresc peste tot si nimeni nu se sesizeaza si ia masuri. De aceea sunt fraieri.

    Fraierii de serviciu chiar cred ca platind 10% la CAS pacientii cu cancer vor fi salvati, contribuind cu 25% la CASS pensionarii vor avea o viata decenta si achitand 10% impozit pe venit copiii nu vor mai abandona scoala. Si astfel Romania va fi o tara ca afara. Sunt fraieri rau!

    Fraierii de serviciu investesc in unitati de productie, proiecte mari si complicate, care necesita finantare intensiva, lanturi de aprovizionare foarte complicate si contracte internationale. Ce fraieri sunt, ar putea sa faca un simplu depozit si sa aduca totul din import. 

    Fraierii de serviciu obtin autorizatii de constructii dupa luni si luni de asteptari si rugaminti si insistente. Pana si inainte sa sape o groapa vin controale de la puzderie de autoritati. Sunt fraieri, pentru ca unii incep constructii fara autorizatii si nimeni nu-i deranjeaza.

    Fraierii de serviciu investesc milioane de lei in pregatirea angajatilor in invatamant dual, in parteneriate cu colegii si facultati, in burse de studii, in stagii de pregatire. Exista fraieri de serviciu care s-au inhamat pana si la fondarea consortiilor de invatamant dual. Dar sunt fraieri, pentru ca ar putea sa reduca toate costurile furand de la alte companii angajatii gata pregatiti.

    Fraierii de serviciu nu au organizatii care sa-i reprezinte, directori executivi, lobbisti, consultanti sau avocati – au incredere ca autoritatile inteleg si rezolva cauzele de la radacina problemelor din economie. Sunt fraieri daca cred ca e suficient sa ajunga o data pe an la un ministru, un secretar de stat, un director in ministere si ca acestia vor alerga sa le rezolve problemele.

    Marcel Ciolacu, fraierii de serviciu cred ca singura solutie ca sa nu mai ingenunchiem, sa nu ne mai ploconim si sa nu mai executam ordinele cuiva este sa devenim o economie puternica reformand bugetul si consolidand finantele Romaniei, care acum sunt tinute captive de catre cei care rad de noi si ne numesc fraieri de serviciu.   

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Un celebru investitor care a prezis criza din 2008 avertizează: Modelul economic chinez se confruntă cu mari probleme şi „nu va decola din nou”. David Roche anticipează „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”

    Modelul economic al Chinei este „eşuat pe plajă” şi „nu va decola din nou”, ceea ce va avea un impact mare asupra pieţelor globale, spune investitorul veteran David Roche pentru CNBC.

    În ciuda unei creşteri remarcabile a pieţelor de capital până în acest an, îngrijorările cu privire la îcentinirea economică a ţării încep să se facă prezente.

    Beijingul a recunoscut problemele economice şi a anunţaţ mai mult sprijin prin intermediul politicii fiscale, în timp ce banca centrală a redus în mod neaşteptat ratele dobânzilor marţi. China a cunoscut o creştere fulgerătoare în ultimele două decenii, depăşind Japonia ca a doua economie a lumii. Cu toate acestea, mulţi economişti văd acum o tendinţă de scădere, pe fondul încetinirii construcţilor şi pieţei imobiliare.

    Partidul Comunist Chinez a stabilit o ţintă de creştere cu 5% în anul 2023, mai mică decât obiectivele obişnuite şi deosebit de modestă pentru o ţară despre care Banca Mondială spune că a înregistrat o medie anuală de creştere a PIB-ului cu 9% de la deschiderea economiei în 1978. Unii economişti cred acum că Beijingul ar putea chiar să nu atingă această ţintă.

    Roche, preşedinte şi strateg global la Independent Strategy, a declarat joi că pieţele de capital nu reuşesc să anticipeze impactul scăderii producţiei şi efectele asupra economiilor emergente.

    El a adăugat că economiile care au exportat în trecut bunuri manufacturate se vor lupta pentru a genera creştere semnificativă în acest sector, ceea ce va provoca „dezamăgiri în rândul populaţiei, probleme geopolitice şi revolte de stradă”.

    China a suspendat marţi publicarea datelor privind şomajul în rândul tinerilor, care a crescut recent până la maxime record, în timp ce datele economice din iulie au arătat o amplă încetinire exacerbată de scăderea pieţei imobiliare a ţării.

    Roche a sugerat că schimbările demografice din China au însemnat că ţara nu mai are suficienţi tineri pentru a justifica reînnoirea a ciclului său imobiliar, piaţă adesea estimată la între 20 şi 30% din PIB.

  • XTB: Unele sectoare din economia României s-ar putea simţi ca într-o recesiune în perioada următoare. Industria pierde tracţiune

    Produsul intern brut al României se menţine pe o creştere uşoară, însă evoluţia industriei şi a construcţiilor, la pachet cu deficitul bugetar şi cel comercial, oferă motive de îngrijorare. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, o analiză mai atentă a datelor economice arată că unele sectoare ar putea începe toamna de pe o poziţie vulnerabilă.

    Economia României a oferit al doilea cel mai bun ritm de creştere anuală din UE, în trimestrul al doilea, de 2,7% pe date ajustate sezonier, după Irlanda. Avansul a fost de 0,9% faţă de trimestrul trecut, comparativ cu un salt trimestrial în T1 faţă de T4/2022 de 0,5%, conform datelor revizuite de INS. Diferenţele notabile între seria brută şi cea ajustată sezonier ar putea lăsa totuşi loc unor revizuiri ulterioare, spune Claudiu Cazacu.

    „Imaginea economiei schiţează o potenţială pierdere de viteză în perioada următoare, ducând la o revizuire a estimării pentru întregul an. Consumul este frânat de dobânzile ridicate comparativ cu anii trecuţi, dar şi de multe incertitudini, iar industria pierde tracţiune”, precizează analistul.

    Producţia industrială s-a contractat cu 2,1% în luna iunie faţă de mai şi cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. A fost a şaptea cea mai mare scădere industrială din Europa, unde ritmul lunar a fost de +0,4% , iar cel anual de -1,2%.

    Creşterea economică este în scădere vizibilă. La jumătatea anului economia a crescut cu doar 1,7%, sub prognoze, dar economiştii cred că nu este un dezastru având în vedere situaţia de criză de astăzi a lumii. Ce spun principalii economişti

    Chiar dacă sectorul serviciilor profesionale, pentru companii, încă susţine economia locală, iar agricultura poate contribui favorabil în perioada următoare, turaţia mai slabă a altor sectoare nu aduce motive de optimism. Autorizaţiile de construire au scăzut în iunie cu aproape 25% faţă de aceeaşi lună din 2022, iar apetitul pentru domeniul imobiliar e temperat de incertitudini privind economia şi impozitarea. Având în vedere convergenţa IRCC – ROBOR la trei luni în zona 5,7 – 6,4%, niveluri ridicate faţă de anii trecuţi, dar şi creşterile aşteptate de taxe, e posibil ca presiunea pe sectorul construcţiilor şi cel imobiliar să se menţină.

    Potrivit analistului XTB, deficitul bugetar al României, mai mare decât estimările, impune ajustări semnificative.

    „Pieţele au deocamdată răbdare, aşteptând noul pachet de măsuri fiscale. Însă calmul de vacanţă nu ar trebui să ne inducă în eroare, iar apropierea de septembrie aduce câteva realităţi dure: cursul de schimb şi dobânzile ar putea prelua povara corecţiei, în cazul în care alte pârghii fiscale de ajustare nu sunt folosite. Asta a transmis recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, fără a asocia un interval de timp pentru aceasta”, continuă reprezentantul casei de brokeraj.

    Pentru moment, o scădere a dobânzii de referinţă nu se află pe masa posibilităţilor. Avertismentul vine chiar în sensul unor majorări impuse de piaţă, dacă alte decizii nu vor fi suficiente.

    „O scădere de viteză a economiei, investiţii reduse şi o povară fiscală mai mare, impusă de condiţiile bugetare delicate, ar însemna că, în anumite sectoare, perioada următoare s-ar putea resimţi ca o recesiune. Incertitudinile din plan extern, adăugate nevoii de a corecta dezechilibre (deficit bugetar şi de cont curent) impun măsuri de re-echilibrare bine calculate. În lipsa acestora, o schimbare bruscă a abordării pieţelor ar aduce costuri economice semnificativ mai ridicate.”

     

    Semne care invită la prudenţă

    Creşterea recentă a preţului gazului natural este urmărită cu îngrijorare în Germania, partener comercial important al României. Piaţa a răspuns la grevele care au afectat livrările de gaz natural lichefiat din Australia. Germania, care se luptă încă cu efectele energiei ultra-scumpe de anul trecut, riscă în continuare recesiunea, după o stagnare în trimestrul al doilea. Industria se află în contracţie puternică şi nu e clar dacă serviciile, aflate pe creştere, pot tracta economia în afara zonei de risc, adaugă Claudiu Cazacu.

    În China, după exporturi, şi vânzările cu amănuntul au surprins negativ piaţa, înregistrând un avans sub aşteptări –  2,5% faţă de  4,5%. În plus, piaţa dificilă a muncii creează provocări serioase tinerilor. Oprirea publicării seriei de şomaj în rândul acestei categorii sporeşte preocuparea investitorilor. Totodată, sistemul bancar a provocat agitaţie pe bursa chineză, ştiută fiind amploarea fenomenului de investiţii în produse financiare nereglementate, în condiţiile în care o instituţie a oprit plăţile produselor financiare vândute.

    În acest context, investitorii chinezi au lansat o avalanşă de întrebări către firme listate pentru a verifica expunerea la firma aflată acum în dificultate, Zhongrong. Recomandarea autorităţilor pentru fondurile mutuale de a restricţiona vânzările nete nu asigură confortul necesar. Data trecută când s-a întâmplat acelaşi lucru, indicele din Shanghai a continuat să scadă, pierzând 10%.

    În SUA, temperatura mediului politic a crescut odată cu punerea sub acuzare a fostului preşedinte Trump. Indicii bursieri au continuat miercuri secvenţa descendentă, fiind în a treia săptămână consecutivă de scăderi. Rezerva Federală vede suficiente riscuri dinspre inflaţie pentru a păstra deschisă posibilitatea unor noi majorări de dobândă.

     

  • Investitorii străini îşi fac bagajele şi pleacă cu miliardele din a doua economie a lumii după ce statul s-a dovedit incapabil să ofere sprijin unei economii care se prăbuşeşte încet

    Investitorii străini au renunţat la acţiunile şi obligaţiunile chinezeşti după ce şi-au pierdut încrederea în promisiunile Beijingului că poate oferi mai mult ajutor pentru a susţine economia şubredă a ţării, scrie Financial Times.

    Calculele realizate de jurnaliştii Financial Times, bazate pe datele din sistemul de tranzacţionare Stock Connect din Hong Kong, arată că investitorii au anulat aproape complet achiziţiile de acţiuni chinezeşti în valoare de 7,4 miliarde de dolari care au urmat promisiunii din 24 iulie a liderilor de vârf ai Partidului Comunist de a spori sprijinul politic.

    Între timp, deţinerile de obligaţiuni ale investitorilor instituţionali străini au scăzut cu 5 miliarde de dolari  ajungând la 400 de milioane de dolari, potrivit cifrelor publicate miercuri de autoritatea de reglementare a pieţei valutare din China.

    Managerii de portofolii şi analiştii au declarat că vânzările, care păreau să încetinească după reuniunea politburo, au luat amploare în august şi este posibil să se accelereze în urma unei reduceri surprinzătoare a ratei dobânzii de referinţă în această săptămână.

    Provocările la adresa discursului Beijingului privind o redresare mai robustă după pandemie au crescut în această lună. Recentele plăţi neefectuate de Country Garden, care a fost unul dintre singurii dezvoltatori imobiliari privaţi care a evitat intrarea în incapacitate de plată pe parcursul mai multor ani de represiune a împrumuturilor excesive din acest sector, au evidenţiat reticenţa Beijingului de a salva companiile în dificultate.

    Datele privind cheltuielile de consum au continuat să dezamăgească, iar indicatorul oficial al şomajului în rândul tinerilor a fost întrerupt la doar câteva săptămâni după ce a atins un nivel record.
    Veştile negative au cântărit asupra preţurilor acţiunilor chinezeşti, indicele de referinţă al Chinei, CSI 300, format din acţiuni listate la Shanghai şi Shenzhen, a inversat aproape complet creşterea de 5,7% înregistrată după reuniunea politrucilor.

    Pesimismul cu privire la China şi evoluţia economiei prinde rădăcini. În cel mai recent sondaj realizat de Bank of America la începutul lunii august în rândul managerilor de fonduri din Asia, 84% dintre respondenţi au declarat că sunt de părere că acţiunile chinezeşti se află în mijlocul unei degringolade structurale – cu alte cuvinte, o contracţie de durată a proporţiei investiţiilor globale alocate acţiunilor din această ţară.

     

  • A doua cea mai mare economie a lumii stă pe o bombă cu ceas gata să explodeze oricând: Un gigant fond de administrare al activelor este la un pas de faliment, iar consecinţele sunt incalculabile. Panica pune stăpânire pe toată lumea, de la investitori, la autorităţi şi Partid

    Înfiinţată în 1995 ca o afacere cu cherestea, Zhongzhi Enterprise Group Co. a ajuns să devină un conglomerat financiar cu peste 138 miliarde de dolari în administrare. Acum riscă să devină cel mai recent gigant financiar chinez care dă faliment, scrie Bloomberg.

    Grupul, care trece neobservat, deseori supranumit Blackstone al Chinei de către presa locală, operează în inima pieţei bancare din China.  Gigantul s-a confruntat cu autorităţile de reglementare care au încercat să câştige ceva mai mult control asupra businessului în 2017. Firma a tras acum semnale de alarmă pe pieţele chineze după ce firmele afiliate n-au reuşit să plătească pentru unele produse de investiţii.

    Investitorii nu sunt singurii speriaţi de implicaţiile posibilei sale dispariţii. Autorităţile chineze au înfiinţat deja un grup de lucru pentru a studia orice posibilă contagiune, iar autoritatea de reglementare bancară examinează riscurile de la Zhongzhi, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    Zhongzhi este unul dintre ultimii administratori de averi private cu libertate de mişcare sporită pe care Beijingul a încercat să îl ţină în frâu pentru a minimiza riscurile pentru sutele de mii de clienţi de retail care au cumpărat aceste produse cu randament ridicat, presupunând că sunt sigure.

     Momentul nu putea fi mai prost pentru guvernul lui Xi Jinping, deoarece China se luptă deja cu o economie slabă şi cu prăbuşirile de pe piaţa imobiliară muribundă care ameninţă să împingă giganţi precum Country Garden Holdings Co. în incapacitate de plată.

    Zhongrong International Trust, deţinută în parte de Zhongzhi, este una dintre cele mai mari firme din industria financiară de 2,9 trilioane de dolari din ţară, care reuneşte economiile gospodăriilor bogate şi ale clienţilor corporate pentru a investi şi a acorda împrumuturi pentru proprietăţi imobiliare, acţiuni, obligaţiuni şi mărfuri. Firma, care a ratat cel puţin două plăţi, are 270 de produse în valoare totală de 39,5 miliarde de yuani scadente în acest an, potrivit furnizorului de date Use Trust.

    Aceasta este „cea despre care toată lumea ştia că va exploda”, a declarat Jason Hsu, director de investiţii la Rayliant Global Advisors. Problemele Zhongrong sunt probabil legate de vânzările sale de produse de investiţii asociate proprietăţilor imobiliare, a spus el.

    Ascensiunea şi potenţiala cădere a lui Zhongzhi reflectă îndeaproape traiectoria Chinei din ultimele trei decenii. Economia, cândva în plină expansiune, se află acum în dificultate, după ce investitorii au fost şocaţi de măsurile de reprimare a întreprinderilor private, inclusiv a celebrelor firme de tehnologie ale naţiunii. Sentimentul consumatorilor rămâne intră pe un teritoriu negativ după ani de restricţii severe ale Covid.

    Nu este singura firmă în dificultate. Un total de 106 produse fiduciare în valoare de 44 de miliarde de yuani au intrat în incapacitate de plată în acest an până la 31 iulie, potrivit Use Trust. Investiţiile imobiliare au reprezentat 74% din valoarea neplăţilor. Anul trecut, de asemenea, s-au înregistrat miliarde de dolari neplătiţi.

    Zhongzhi este al doilea cel mai mare acţionar al Zhongrong Trust, deţinând aproximativ 33%. Conglomeratul deţine, de asemenea, participaţii în alte cinci firme financiare licenţiate, inclusiv un administrator de fonduri mutuale şi doi asigurători, şi este investit în cinci companii de gestionare a activelor şi patru unităţi de avere, potrivit site-ului său. De asemenea, controlează companii listate la bursă şi deţine 4,5 miliarde de tone de rezerve de cărbune printre operaţiunile sale industriale.

  • Ţara în care preţurile au explodat la o noapte după alegeri. Moneda s-a devalorizat şi a aruncat în aer economia, banca centrală „sângerează” puternic, iar falimentul bate la uşă

    În magazinele din întreaga Argentina, de la cafenele la vânzători de articole de bucătărie, zeci de proprietari de mici afaceri s-au trezit luni cu o problemă serioasă livrată direct în inbox: Furnizorii lor au majorat preţurile cu 20% peste noapte, scrie Bloomberg.

    Motivul din spatele acestei schimbări bruşte a fost victoria candidatului radical Javier Milei în cadrul alegerilor care vorbesc deja despre preferatul electoratului pentru funcţia de preşedinte al ţării. Acest fapt a adâncit sentimentul de haos politic şi financiar din ţară. După publicarea rezultatelor, guvernul demisionar condus de preşedintele Alberto Fernandez a anunţat, câteva ore mai târziu, o devalorizare surpriză cu 18% a peso-ului.

    Ţara nu e sub nicio formă străină de haos pe plan politic şi economic. Dar, în condiţiile în care inflaţia a ajuns deja la 115%, iar banca centrală aproape a rămas fără rezerve de valută forte, naţiunea se îndreaptă spre o criză de proporţii cum nu s-a mai văzut de ani de zile. Una dintre cele mai importante îngrijorări imediate este că hiperinflaţia – un fenomen despre care se vorbeşte mult în întreaga lume, dar care a fost rar întâlnit undeva – ar putea reveni.

    Luni au apărut de timpuriu creşteri puternice ale preţurilor la electronice şi electrocasnice. MacStation, un revânzător oficial de produse Apple importate în Argentina, şi-a majorat preţurile la calculatoare cu aproape 25%, în timp ce site-ul local de comerţ electronic Precialo, care urmăreşte istoricul preţurilor, a arătat preţuri la frigidere, maşini de spălat şi televizoare cu 20% mai mari în ultima săptămână.

    Creşterile de luni nu au făcut decât să adâncească aceste îngrijorări. Unele magazine au mers atât de departe încât au suspendat vânzările de produse precum piesele auto şi hârtia igienică până când preţurile vor da semne de stabilizare în zilele următoare, potrivit proprietarilor de afaceri din Buenos Aires. Alţii au spus că nu au putut nici măcar să obţină noi estimări pentru livrări sau să vândă dolari pe piaţa neagră pentru a atenua problemele, lăsându-i să ghicească cât de mult vor creşte costurile şi cât de mult vor trebui să transfere asupra propriilor clienţi.

    Milei a reuşit o surpriză istorică, câştigând alegerile în faţa celor două partide consacrate din ţară, după ce sondajele estimau că va termina pe locul trei. Rezultatele au făcut ca obligaţiunile argentiniene să se prăbuşească la aproximativ 30 de cenţi şi au declanşat o vânzare de peso pe piaţa neagră, odată cu devalorizarea cursului oficial, care a marcat cea mai mare scădere într-o zi din 2015 încoace.

    Momente precum cel de luni accentuează o realitate din ce în ce mai solidă în Argentina: nimeni nu ştie cât costă lucrurile în pesos. De la un colţ de stradă la altul, articolele de bază – cum ar fi prosoapele de hârtie, scutecele, laptele, ouăle – ar putea costa dublu în funcţie de magazin şi de ziua săptămânii. Fără o stea a nordului, consumatorii au tendinţa de a-şi păstra banii în portofel în timp ce magazinele cresc preţurile.

    În acelaşi timp, argentinienii sunt atât de obişnuiţi cu haosul financiar în acest stadiu, încât sunt aproape anesteziaţi de acesta. Ei nu dau foc la stradă, aşa cum s-a întâmplat în locuri precum Chile şi Franţa în ultimii ani. În schimb, ei apelează la o listă lungă de strategii de supravieţuire a inflaţiei, cu diferite grade de succes sau eşec.

    Afacerile de la nivel local sunt cel mai mare angajator al ţării, după ce anii de volatilitate au speriat marile corporaţii, inclusiv Walmart. La fel ca oriunde, magazinele de tip “mama şi copilul” se confruntă adesea cu marje foarte mici şi chiar şi cele mai creative spun că nu pot scăpa de pierderi.

    În timp ce cea mai mare parte a lumii îmblânzeşte încet-încet inflaţia post-pandemică, Argentina merge în direcţia opusă, pecetluindu-şi statutul de paria în comunitatea financiară globală. (Numai în acest secol a intrat de trei ori în incapacitate de plată a datoriilor sale.) Acum, economiştii locali avertizează că preţurile ar putea creşte cu peste 10% numai în luna august – triplu faţă de rata de creştere a preţurilor pe care americanii o înregistrează într-un an obişnuit.

    Inflaţia se află acum la cel mai ridicat nivel de când Argentina ieşea din hiperinflaţie, în anii ’90. Fernando Iglesias Molli, proprietarul cafenelei OssKaffe din Buenos Aires, îşi aminteşte acele vremuri grele şi spune că acestea au forţat generaţii de argentinieni să devină pricepuţi în domeniul financiar. Dar chiar şi el spune că nicio strategie de inflaţie, oricât de ascuţită ar fi, nu poate opri complet hemoragia.

    „Acest lucru ne va lovi în mod direct.Argentina ne modelează întotdeauna să avem această rezistenţă unică de a ne adapta, de a fi creativi cu idei noi, astfel încât să putem depăşi aceste şocuri uriaşe care zdrobesc întreprinderile mici”, a declarat Iglesias Molli.

     

  • Economia Britanică continuă să surprindă: Aceasta a crescut cu 0,2% în al doilea trimestru al acestui an, dublu faţă de estimările Băncii Angliei. „A existat o creştere decentă atât în retail, cât şi în producţie.”

    Economia Marii Britanii a înregistrat cea mai puternică creştere trimestrială în mai mult de un an, o demonstraţie surprinzătoare care va menţine presiunea asupra Băncii Angliei în lupta de a domoli inflaţia, scrie Bloomberg.

    Produsul intern brut a crescut cu 0,2% faţă de primul trimestru, cea mai mare creştere de la începutul anului 2022, a anunţat vineri Office for National Statistics. Banca Angliei previzionase o expansiune de 0,1%. Producţia în iunie a crescut cu 0,5%, mai mult decât dublu faţă de aşteptările econimiştilor.

    „Acesta este un set de date încurajator”, a spus Kitty Ussher, chief economist la Institute of Directors. „A existat o creştere decentă atât în retail, cât şi în producţie.”

    Lira sterlină s-a apreciat cu 0,4% faţă de dolar, până la 1,2723 dolari, revenind de la minimul ultimei săptămâni. Pieţele au întărit pariurile privind înăsprirea politicii monetare, ducând şansa unei creşteri de 25 de puncte de bază la aproape 90% faţă de 80% anterior.

    Cheltuielile de consum au crescut cu 0,7%, cea mai mare creştere trimestrială din mai mult de un an. Investiţiile în afaceri au crescut cu 3,4%, un ritm similar cu trimestrul precedent. S-a înregistrat şi o creştere puternică a cheltuielilor guvernamentale.

  • Stăpânii zonei euro au greşit, iar nota de plată va fi achitată de toate economiile europene: Majorările tot mai mari ale ratei dobânzii dirijate de BCE, combinate cu politica restrictivă privind cheltuirea banilor publici şi inflaţia care pare să nu dea înapoi riscă să arunce Europa într-o furtună economică

    Cei mai importanţi factori de decizie politică riscă să arunce Europa în recesiune, într-una din ceea poate fi catalogată drept cea mai mare lovitură data economiei regiunii pe fondul deciziilor unor instituţii cheie precum BCE, scrie Bloomberg.

    Combinaţia dintre ratele dobânzilor mai mari şi o nouă politică restrictive privind  cheltuielile publice ameninţă să blocheze expansiunea economică şi să crească riscul unei recesiuni dure.

    Pe fondul costurilor de împrumut din ce în ce mai mari, care vor impacta şi anul 2024, economia Europei s-ar putea contracta cu 3,8%. În funcţie de preţurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin a gospodăriilor, micilor intreprinderi şi afaceri, ar putea duce la o contracţie şi mai severă de 5%.

    Această dublă lovitură pentru creşterea economică reflectă efectele negative ale rundelor de majorare a ratei dobânzii dirijate de BCE, la care se adaugă o iminentă restrângere a cheltuieilor, unde Germania a dat tonul.

    Combinaţia dintre ratele ridicate şi guvernele cu posibilităţi limitate de a sprijini expansiunea economică riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

    „Există pericolul ca rezistenţa de care a dat dovadă până acum economia să provoace oarecare mulţumire, iar austeritatea şi continuarea politicii de înăsprire monetară să provoace haos pentru că nu vor veni brusc, ci vor avea efecte în timp. Până atunci, există şanse mari ca guvernele să nu poată face mare lucru pentru a stabiliza activitatea economică”, a declarant Jamie Rush de la Bloomberg Economics.

    În timp ce analiştii se uită cu optimism către cazul Rezervei Federale unde anticipează acum o aterizare uşoară pentru economia SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidenţiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui rezultat similar pentru Europa.

    Impactul ar putea depăşi ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale şi ar putea rivaliza cu consecinţele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

    Dilema cu care se confruntă BCE şi ministerele de finanţe este dacă economia este suficient de robustă pentru a susţine această presiune fără o recesiune, într-un moment în care niciuna dintre părţile implicate în mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

    Economiile europene se confruntă cu o problemă destul de complexă: costurile de împrumut din ce în ce mai mari, care ar putea să se menţină în viitorul apropiat, şi eliminarea măsurilor de sprijin oferite anterior de guverne, la care se adaugă şi problema inflaţiei.

    După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru problemele pe care încep să le provoace creşterile de rate.

    Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în faţa mai multor runde de înăsprire şi a retragerii treptate a măsurilor de finanţare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

    Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii şi apoi şi-a revenit în al doilea trimestru, desi nu în mod complet, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat economic.

    Cel mai sumbru semnal a fost dat chiar de şeful BCE, Christine Lagarde, care după ce a pus pe pauză temporar politica de înăsprire monetară, a recunoscut că perspectivele economice al regiunii s-au deteriorat.