BusinessMagazin

Tag: economia romaniei

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • Jerome Chevrolet, Gefco: “România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă”

    România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă, este de părere Jérôme Chevrolet, noul director general al Gefco România, a doua mare companie de transport şi logistică de pe piaţa locală. „O creştere de 3,7% în Franţa ar fi grozavă în condiţiile actuale. Dar 3,7% creştere în România nu reprezintă o creştere sustenabilă. Trebuie să ne uităm la China, unde o creştere sub 10% nu este suficientă. Aici ar fi bine să avem cel puţin 5-6%. Dar dacă România creşte mai repede decât vecinii săi, este bine din punct de vedere competitiv“, este de părere Jérôme Chevrolet.

    Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%. Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei. Erste Group a menţinut, la finalul lunii iulie, estimarea privind creşterea economiei României la 3,2% pentru acest an, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%.

    Gefco România a avut până acum un an mult mai bun decât economia: în primul semestru al acestui an businessul companiei a urcat cu mai bine de 20%, cel mai mare avans înregistrat  de compania de logistică de la venirea sa în România în urmă cu zece ani. Gefco România este o subsidiară a Gefco Franţa, deţinută în prezent în proporţie de 75% de Russian Railways, compania de stat pentru transporturi feroviare din Federaţia Rusă. „Businessul companiei a crescut cu aproximativ 20% în prima parte a anului şi nu ne aşteptăm ca în a doua jumătate a anului să fie mai slabă, ci chiar la un avans peste ritmul din prima jumătate. Nu sunt motive pentru care această creştere să încetinească până la finalul anului. Am crescut alături de clienţii noştri pe toate domeniile, de la general cargo, logistică şi trasnporturi maritime, aeriene, manevrarea bunurilor, depozite şi servicii vamale“, a spus Jérôme Chevrolet.

    Jérôme Chevrolet a preluat funcţia de director general al Gefco România în luna aprilie a acestui an de la Christophe de Korver, care a preluat o funcţie executivă în cadrul DB Schenker Rail în Franţa. Noua poziţie completează rolurile curente pe care le îndeplineşte Jérôme Chevrolet, în calitate de area manager pentru ţările din Balcani şi director general al Gefco Bulgaria. Managerul a început colaborarea cu grupul Gefco în 2007. El a ocupat poziţia de director general al Gefco Ucraina şi, şase ani mai târziu, a preluat conducerea filialei din Bulgaria şi a fost numit area manager pentru regiunea Balcanilor.

    Avantajul României pentru a atrage investitori rămâne cel fiscal, cireaşa de pe tort fiind impozitul pe profit de 16%, faţă de până la 45%, cât ajunge în Franţa pentru venituri de peste 151.000 de euro.

    „Când ne uităm la cum evoluează si situaţia taxelor din România, aici lucrurile se schimbă în bine. În câţiva ani ne aşteptăm ca economia din România să fie una foarte bună. Per total taxele în România sunt la un nivel coborât atunci când le comparăm cu cele din vest. Costul total este scăzut, creştere economică există. Putea fi o creştere mai mare, dar tot este un avans“, a subliniat şeful Gefco România. În opinia sa, dacă acum în România PIB-ul per capita este de circa 10.000 de dolari, este de aşteptat ca în viitor să ajungă la o valoare cel puţin similară cu cea a Spaniei din prezent, de aproximativ 30.000 de dolari, Franţa având 45.000 de dolari PIB per capita.

  • Crapitalism. Poporul român se va maturiza când va fi în stare să judece cu mintea proprie

    Aşa că, în momentul în care am primit un mesaj pe pager – telefonul mobil încă nu apăruse! – despre faptul că ministrul, întors dintr-un voiaj care privea tocmai respectivul contract, vrea să stea de vorbă cu mine, am zbughit-o instantaneu din casă; eram jurnalist de agenţie de presă la momentul acela, mereu sub presiunea timpului. Ajuns în cabinetul ministerial, am băgat rapid nişte politeţuri, în pregătirea întrebărilor binecunoscute – cine, cum, când, unde etc. Dar omul a început să îmi povestească despre cât de frumos era acolo unde a fost şi despre ce şi-a cumpărat de acolo, ceva mare şi tehnic, să zicem. Am răbdat un pic, pe urmă am revenit la ale mele – cine, cum… Omul o ţinea pe a lui, îşi cumpărase ceva deosebit şi ţinea musai să îmi detalieze. „Bine, bine, dar contractul?“, am întrebat după altă rundă de detalii tehnice. „…a, da, şi contractul. Îl facem, îl facem“, a replicat ministrul meu.

    Am obţinut o ştire de trei rânduri, lipsită de entuziasm; pe drum m-am gândit că omul pur şi simplu nu avea nimic în comun cu contractul în cauză şi nu-i păsa de cine, cum, când, unde, decât în măsura în care respectivul document îi slujea interesele directe – achiziţia aceea minunată şi poate şi altele. Abordare de politician.

    Despre universalitatea acestei abordări m-am convins în cabinetul unui alt ministru al vremii, martor involuntar al unei discuţii demne de un film comic-absurd, pe care nu o reproduc din raţiuni de spaţiu. Destul să spun că am avut de-a face cu un ministru şi un secretar de stat, prospăt întors şi acesta de peste ocean, care, trimis acolo să rezolve ceva, se lăuda cu ce cămaşă de blugi a primit. Cu numele brodat! Ba a mai pomenit şi alte daruri, aşa că finalul a fost cu un ministru vag amuzat şi un secretar de stat care mi-a rămas în minte drept tipul pe care l-am văzut albindu-se la faţă cel mai rapid şi cel mai profund vreodată în momentul în care ministrul m-a prezentat drept jurnalist. La fel ca primul ministru, omul avea nişte interese, iar restul activităţilor erau menite a-i sluji strict interesele.

    Povestesc chestiile astea gândindu-mă la episodul MTO/reducerea CAS; prim-ministrul Ponta şi ministrul finanţelor au ieşit puternic şifonaţi din poveste, indiferent de pronunţia deficitară în engleză sau de foile cu cifre secrete care nu pot fi nici văzute, nici descrise. Ce nu mi-a plăcut mie este faptul că MTO şi reducerea taxei au fost doar o parte a unui simplu joc politicianist, abil pus în scenă dar lipsit de fundamente; nici lui Traian Băsescu, nici lui Victor Ponta şi nici ministrului Ioana Petrescu nu le pasă de ce înseamnă cu adevărat reducerea taxelor sau constrângerile bugetare din acordurile cu UE.

    Momentul maturizării, spunea cineva, este cel în care copilul începe să-şi vadă părinţii aşa cum sunt în mod real; nu o zână şi un zeu atotputernic, ci oameni cu griji, cu probleme, cu riduri, cu ticuri şi enervanţi. Şi măsura unui părinte adevărat este momentul în care îi cere copilului să îşi asume responsabilităţi. Poporul român se va maturiza, dacă e să facă asta vreodată, în momentul în care va fi în stare să judece rece, cu mintea proprie, fără umori şi resentimente, prestaţia tuturor, fără idei impuse de alţii. Şi să-i pună pe fiecare în colţul potrivit.

    Americanii au un termen pentru capitalismul dictat de interesele unora şi altora; îi spun „crapitalism“, capitalism de cumetrie. Îl folosesc şi eu, iată.

    Ilustrez cu un tablou care se cheamă „Baloane de săpun“ şi a fost pictat de un ins pe nume Jean Baptiste Simeon Chardin. Un balon de săpun este şi o formă de distracţie, dar şi un simbol al efemerului nostru, un lucru de care e bine să ne aducem aminte din când în când.

  • FMI: Economia României îşi revine mai lent decât a altor ţări şi trebuie să profite de oportunităţi

     “România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (…) Aşteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.

    El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

    “Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor”, a spus Tolosa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • CE a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economică a României pentru 2014 şi 2015

     Comisia se aşteaptă la o schimbare treptată a motoarelor creşterii economice în intervalul analizat, de la exporturi către cererea internă.

    “În 2013, creşterea puternică de 3,5% a fost susţinută de exporturi şi recolta bogată. O reechilibrare graduală a creşterii către cererea internă este aşteptată în 2014 şi 2015, cu un avans real estimat de peste 2% al PIB. Inflaţia anuală medie este estimată să încetinească la 2,4% în 2014, în timp ce şomajul este aşteptat să scadă abia în 2015. Ajustarea fiscală va continua”, potrivit prognozei economice de iarnă prezentată marţi de Comisie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea în economia României a continuat să se înrăutăţească în ianuarie, contrar tendinţei UE

    ndicele încrederii în economie a coborât cu 0,6 puncte, de la 95,3 puncte în decembrie la 94,7 puncte.

    Încrederea din sectorul comerţului de retail, al industriei şi cel al construcţiilor a avut o evoluţie negativă, în timp ce încrederea consumatorilor şi din sectorul serviciilor a înregistrat o uşoară îmbunătăţire.

    În zona euro, încrederea în economie a crescut în ianuarie pentru a noua lună consecutiv, de la 100,4 puncte în decembrie la 100,9 puncte, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2011.

    Încrederea este mai mare şi în cele mai mari economii din uniunea monetară, Germania (+0,7 puncte) şi Franţa (+1,1 puncte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă China pentru economia României

    La iesirea din Bucuresti, functioneaza complexul comercial Dragonul Rosu, dezvoltat la cativa kilometri in estul Bucurestiului de grupul de firme Niro. Pe o suprafata de 80.000 de metri patrati functioneaza peste 5.000 de magazine, zece restaurante si 3.500 de metri patrati de birouri.

    Vasile Gabriel Nita, directorul general al Niro Investment Group, a ajuns in companie la finele anului 2009, dupa 30 de ani de activitate in Ministerul de Interne. Este chestor-sef de politie si general de trei stele, iar ultima lui functie a fost de secretar de stat, sef al departamentului Schengen. “Aici avem preponderent marfa din China, insa o treime dintre comercianti sunt romani”, spune Nita. Investitiile totale in Dragonul Rosu depasesc 200 de milioane de euro, dar proprietarii nu fac ei insisi comert, ci inchiriaza si subinchiriaza spatiile. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe langa cei 9.000 de angajati.

    “Daca luam in calcul firmele din intreaga tara, nu putem spune cate zeci sau sute de mii se aprovizioneaza de aici si traiesc din activitatile comerciale”, explica Nita, adaugand ca afacerea sustine la randul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinatia Republica Moldova, Serbia si Ungaria. China si Turcia grupeaza doua treimi dintre comerciantii complexului, iar in ce priveste provenienta marfurilor, China conteaza cel mai mult. Daca in 1990 s-a inceput 100% cu China ca sursa de marfuri si comercianti, operatorii chinezi din complex au scazut la 30% in ultimii ani, iar ponderea marfurilor la 60-70%.

    Anul trecut, marfuri de 2,5 miliarde de euro au ajuns in Romania din China, din care mai bine de jumatate reprezinta aparatura si echipamente electrice si electronice, alaturi de textile si articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile romanesti se ridica doar la circa 300 de milioane de euro si reprezinta in mare parte lemn si componente de echipamente electrice si electronice. Trecand mai departe, grupul Brazilia-Rusia-India-China inseamna doar 11,6% din importurile Romaniei si 3,63% din exporturi, intrucat grosul comertului nostru exterior trece prin zona euro. Anul trecut, relatiile comerciale Romania-BRIC au insemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care China si Rusia grupeaza fiecare cate 42%, India 10% si Brazilia 5%.

    Referindu-se la specificul afacerilor cu China si cu alte piete emergente din afara Europei, Vasile Gabriel Nita spune ca recesiunea s-a simtit mai putin la acest nivel, gratie flexibilitatii mult mai mari a preturilor de vanzare. “Discutand pana la ultima consecinta, putem afirma ca doar in conditii de criza maxima ar cadea piata chinezeasca. Nu exista preturi mai mici decat ale lor, deci cand ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi”, spune directorul Niro Investment Group.

    Alexandru Dragoiu, fondatorul producatorului de echipamente IT E-Boda, vinde exclusiv produse asamblate in China, asa cum fac atatea alte companii din industria de electronice de consum. “Daca ar disparea China, nu ar mai exista industria de IT&C. Abia la mare distanta dupa China urmeaza Malaiezia si Taiwan ca piete de productie”, explica Dragoiu. Relatiile sale comerciale in Asia au inceput in 2000, cand a decis ca E-Boda sa se implice pe piata de DVD playere. La inceput a selectat peste 100 de furnizori din China, in urma corespondentei prin e-mail au ramas mai mult de zece, iar dupa ce a facut prima vizita acolo a ales unul.

    Dragoiu lauda la China faptul ca isi pune foarte bine in valoare potentialul de forta de munca ieftina, preturile foarte competitive si practicile de afaceri, insa vede si unele minusuri: comunicarea, diferentele culturale si distanta foarte mare, care impiedica comunicarea directa: “E foarte dificil sa cumperi bunuri din China fara a plati totul inainte. De asemenea, trebuie cumparate cantitati foarte mari, de aceea firma are nevoie sa aiba o putere mare de distributie”. Apoi, actorii economici se schimba des, furnizorii pot da faliment, de aceea este important sa existe si furnizori de rezerva. Distanta este un alt dezavantaj, marturiseste Dragoiu – “acolo chiar functioneaza zicala <ochii care nu se vad se uita> -, de aceea este benefic pentru colaborarea cu partenerii din China sa mergi acolo de doua ori pe an, altminteri interesul lor scade.”

    O mare parte dintre avantajele comerciale s-au pierdut totusi dupa Revolutia din 1989. “Dupa decembrie 1989, economia, care n-ar trebui sa tina cont de asemenea aspecte, s-a orientat dupa mediul politic catre SUA si Europa de Vest”, comenteaza Gabriel Ghelmegeanu, sustinand ca e “o greseala capitala” faptul ca am pierdut pietele pe care companiile romanesti activau (China, Rusia, Vietnam, Cambodgia), incercand in schimb sa concuram direct cu firmele occidentale, pe pietele occidentale, dar fara produse la aceeasi calitate. “Este foarte greu sa recuperam decalajul pierdut si asta a fost greseala majora – atitudinea tipica pe care o au romanii, de a nu reusi sa aiba atentie distributiva”, adauga Ghelmegeanu.

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)