BusinessMagazin

Tag: DNA

  • ​Adrian Ionel, şeful Unifarm, distribuitorul statului de medicamente, cercetat de DNA pentru mită de 760.000 euro

    Adrian Ionel, directorul general al Companiei Naţionale Unifarm, este pus sub control judiciar de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru mai multe infracţiuni, de la luarea de mită la abuz în serviciu, instigare la fals sau folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, se arată într-un comunicat DNA. Infracţiunile care ar fi fost făcute de şeful Unifarm se referă la un contract de achiziţie a echipamentelor necesare împotriva virusului COVID-19.

    „În calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane şi 3 milioane de măşti chirurgicale)”, potrivit DNA.

    Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a solicitat întrunirea de urgenţă a Consiliului de Administraţie în vederea luării deciziilor care se impun în cazul directorului Unifarm, după comunicatul DNA, potrivit unei informări de presă a ministerului.

    Procurorii au dispus acţiunea penală în acest caz şi controlul judicial pentru 60 de zile pentru Adrian Ionel. În perioada menţionată, Ionel nu poate exercita funcţia de director Unifarm, nu poate părăsi Bucureştiul sau judeţul Ilfov fără acordul procurorului şi nu poate comunica pe nicio cale cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar.

    Contractul vizat de cercetarea DNA ar fi fost încheiat cu o firmă privată în martie 2020, în plină criză sanitară, şi prevedea livrarea a unei tranşe de 1 milion de măşti, recepţionate de Unifarm. Potrivit DNA, cele 1 mil. măşti nu erau chirurgicale, ci măşti de protecţie neconforme cu standardele din contract.
    „Totodată, din funcţia pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcţionar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian şi intermediar, la un restaurant din municipiul Bucureşti, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului şi a preţului echipamentelor de protecţie”, mai arată DNA.

    Potrivit comunicatului DNA, intermediarul a pretins de la firma privată pentru sine şi pentru funcţionarii din Unifarm 5,8 mil. lei, adică 18% din valoarea totală a contractului. Din această sumă, Ionel ar fi urmat să primească 760.000 de euro (3,6 mil. lei).
    „Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit , inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului. Din totalul echipamentelor conţinute în contract a fost livrată şi plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măşti (care de altfel nu corespundeau specificaţiilor tehnice) şi 26.000 de combinezoane”, mai transmite DNA.

    Prejudiciul pentru Unifarm, companie de stat, a fost de 2,3 mil. lei, potrivit DNA.

  • DNA-ul pădurilor, aprobat de Senat. Legea merge la promulgare

    Senatul a aprobat, marţi, legea iniţiată de USR, de înfiinţare a „DNA-ului pădurilor”, unitatea de parchet, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, urmând să ancheteze infracţiunile de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.

    „Proiectul Uniunea Salvaţi România – USR pentru înfiinţarea unui parchet care să cerceteze tăierile ilegale de lemn a fost adoptat! Colegii din Parlament care au demarat acest proiect de lege sunt Cornel Zainea, Stelian Ion, Silviu Dehelean, Mihai Goţiu, George Edward Dircă şi Allen Coliban”, a scris pe Facebook Mihai Goţiu, unul dintre iniţiatori.

    Proiectul de lege al USR de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor) a fost votat în Senat cu 119 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 11 abţineri.

    Liderii USR menţionează că s-au abţinut la acest vot senatorii UDMR, care „de-a lungul timpului au încercat să vâneze pădurile statului şi au profitat în urma defrişărilor”.

    „Sunt Preşedinte al Comisiei pentru Mediu şi mare parte dintre semnalele pe care le-am primit în ultimii ani fac trimitere directă la infracţionalitate de tip mafiot din domeniul mediului. Mafia din domeniul mediului din România este un lucru cert, reliefat în cifre – 20 de milioane de metri cubi ce dispar din pădurile României, 25.000 de morţi anual din cauza poluării, infringement pe deşeuri care ne va costa sute de milioane de euro anual, gropi de gunoi care sunt adevărate bombe ecologice, albii ale răurilor distruse de balastiere ilegale. Ce a făcut statul român împotriva acestei mafii până acum? Aproape nimic – doar câteva dosare pe infracţionalitate forestieră, cu un volum total departe de dimensiunea prejudiciului şi ZERO dosare pe restul infracţiunilor de mediu. Din aceste motive am iniţiat înfiinţarea DIIM şi mă bucur că, începând de astăzi, mafia mediului are ca adversar o instituţie specializată, cu personal pregătit corespunzător”, transmite senatorul USR, Allen Coliban, preşedintele Comisiei pentru Mediu, iniţiator al proiectului de lege.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o victorie pentru Kovesi. A câştigat la CEDO procesul prin care a contestat revocarea din funcţia de şef al DNA

    Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a fost abuzivă. Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia.

    Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a fost abuzivă şi că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia.

    Mai mult, CEDO spune că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat Laurei Codruţa Kovesi.

    Laura Codruţa Kovesi a atacat în decembrie 2018 la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA. În plângere se arăta că au fost atacate drepturile omului.

    „Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de <intervenientă> pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arăta într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.

    Potrivit fostei şefe DNA, decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea Deciziei Curţii Constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATAC DUR. Vasile Dâncu, răspuns pentru Anca Alexandrescu, „văduva neagră” din PSD: „Ai grijă că DNA a luat în vizor Ministerul Sănătăţii, unde ştim că eşti consilieră”

    ociologul Vasile Dâncu i-a transmis un „mărţişor” acid Ancăi Alexandrescu, după ce aceasta l-a acuzat că a făcut jocurile pentru amânarea Congresului PSD.

    Vasile Dâncu o numeşte pe Anca Alexandrescu ”văduva neagră, devoratoare de preşedinţi” şi îi transmite că mai bine s-ar preocupa de ancheta DNA de la Ministerul Sănătăţii, acolo unde ea ar fi consiliera ministrului Victor Costache.

    „Ai grijă că DNA a luat în vizor Ministerul Sănătăţii, unde ştim că eşti consilieră, pe acte sau nu, a ministrului Costache. Ştim că înainte erai consiliera cu achiziţii a doamnei Pintea şi a altora. Virusul de la minister poate fi mai puternic decât virusul despre care vorbeai în atacurile asupra mea, sper că stai bine cu imunitatea. Ai grijă de tine!„, a scris Dâncu pe blogul personal.

    Redăm mai jos mesajul integral al lui Vasile Dâncu:

    „În aceste zile am aflat cât sunt de important în politică. Zice ”văduva neagră” din PSD sau ”devoratoarea de preşedinţi”, cum îi mai spuneau cei din Kiseleff, că s-a blocat un Congres important pentru mine. Că ar fi un dezastru dacă particip la Congres, deşi eu eram plecat în străinătate şi nu aveam cum să fiu pe scenă, sau că ar fi un dezastru dacă aş fi Preşedinte al Consiliului Naţional, deşi nici nu sunt membru de partid – plecat fiind, eu, de vreo 12 ani. Mă mir că nu a scris că ar trebui să fiu dat afară, desi sunt afară de multă vreme. O firmă nouă de consultanţă politică, probabil care se ocupă cu prăbuşirea PSD are destul de slabe resurse dacă se luptă cu cineva care nu este în filmul luptei lor pentru putere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare de DNA pentru fraudă – surse

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare pentru fraudă, după ce ar fi minţit în privinţa studiilor, pentru a lucra, ca expert, într-un proiect european (SIPOCA) derulat de Ministerul Dezvoltării, implementat în parteneriat cu SNSPA.

    În luna septembrie a acestui an, SNSPA a decis să verifice legalitatea angajării lui Cumpănaşu în cadrul proiectului SIPOCA, pentru a clarifica situaţia privind studiile lui. La acea vreme, Cumpănaşu a semnat un document potrivit căruia deţine studii superioare.

    În funcţie de rezultate, SNSPA a anunţat că vor fi luate măsurile legale impuse.

    Verificările SNSPA au fost dispuse după ce, în spaţiul public, au apărut mai multe controverse privind studiile lui Cumpănaşu. În declaraţia de avere publicată pe site-ul Biroului Electoral Central înainte de alegerile pentru preşedinţie, Cumpănaşu figura cu 66.762 lei de la SNSPA.

  • Cât costă geaca cu care Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad, s-a prezentat la DNA

    Este vorba despre o geacă Moncler, din gama Cluny, cu blană naturală de coiot, potrivit Digi24. Geaca face parte din colecţia toamnă-iarnă 2019-2020 şi vine în patru culori: albastru, gri, negru şi verde.

    Căprar nu este singurul social-democrat care etalează în public obiecte foarte scumpe. Fostul premier Viorica Dăncilă a fost văzută cu un ceas care valorează mii de euro, iar fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici a participat la un miting PSD încălţat într-o perche de pantofi sport – Run Away, de la Louis Vuitton – în valoare de 700 de euro. 

  • Un fost vicepreşedinte ANAF a fost trimis în judecată pentru luare de mită

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Şerban Pop, la data faptei vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru luare de mită.

    „În perioada 31 ianuarie – 23 decembrie 2008, inculpatul Pop Şerban, vicepreşedinte ANAF, ar fi pretins de la un om de afaceri suma de 5.000.000 euro din care ar fi primit în 4 tranşe, în conturile unor companii off shore pe care le controla prin interpuşi, suma de 2.500.000 euro”, informează DNA.

    Potrivit procurorilor, banii ar fi fost primiţi de Şerban Pop, în perioada 8 septembrie -23 decembrie 2008, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv aprobarea unei soluţii fiscale individuale anticipate (act administrativ) legată de o tranzacţie încheiată între compania omului de afaceri şi o societate de stat şi a urgentării restituirii, către firma omului de afaceri, a sumei de 228.259.140 lei cu titlu de TVA.

    „După primirea sumei aferente rambursării, aproximativ jumătate din banii încasaţi de firma omului de afaceri ar fi fost transferaţi într-un cont deschis la o bancă din Ungaria, iar de aici către două firme offshore controlate de acelaşi om de afaceri. De acolo, 2.500.000 euro au fost transferaţi mai departe, în conturile unor firme offshore din Cipru controlate de inculpat, prin intermediar”, mai precizează procurorii.

    Anchetatorii au pus sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de fostul vicepreşedinte ANAF, precum şi poprirea asupra sumelor de bani prezente şi viitoare aflate în conturile deschise pe numele lui, până la concurenţa sumei de 2.500.000 euro.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti cu solicitarea de menţinere a măsurilor asigurătorii.

  • DNA reacţionează după publicarea raportului MCV: Presiunea la care au fost supuse instituţiile a avut un impact negativ

    „Raportul remarcă faptul că, de la ultima evaluare ce a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcţia Naţională Anticorupţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au continuat să investigheze şi să sancţioneze faptele de corupţie la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilităţii rezultatelor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt”, se arată într-un comunicat al DNA.

    Potrivit procurorilor DNA, deşi rezultatele activităţii de combatere a corupţiei sămân „solide”, experţii europeni arată, în raportul MCV, că „presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei, între care D.N.A., a avut un impact negativ”.

    „Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiţiei ce au inclus schimbări majore cu privire la cerinţele de vechime, cu impact asupra capacităţii D.N.A. de a funcţiona. Documentul apreciază conducerea D.N.A. pentru faptul că a reuşit cu succes să menţină activitatea instituţiei, dar observă că natura provizorie a numirilor interimare la vârful instituţiilor judiciare dă o notă de incertitudine şi vulnerabilitate”, se mai arată în sursa citată.

    DNA îşi menţine angajamentul în continuarea activităţii de combatere a corupţiei la nivel înalt.

    „Totodată, D.N.A. îşi exprimă convingerea că rolul său nu poate să fie desfăşurat decât într-un context în care cadrul legislativ şi de construcţie instituţională garantează independenţa instituţiilor judiciare şi eficienţa combaterii corupţiei la nivel înalt”, spun procurorii.

  • Dan Barna cere ca Departamentul de Luptă Antifraudă să trimită la DNA actele referitoare la proiectele verificate: DLAF – în coordonarea directă a Vioricăi Dăncilă. Asta e comanda politică

    „Văd de câteva zile multă emoţie şi multă isterie, multă frustrare şi multă revoltă. O exacerbare de reacţii şi de limbaj din toate direcţiile. Evident că asta s-a dorit. Nu le încurajez pe niciuna şi fac apel din nou la calm şi raţiune. Lucrurile sunt mult mai simple decât se încearcă să fie prezentate. E dreptul fiecărui jurnalist deci şi a jurnalistilor de la Rise să producă material de presă şi dispună asupra folosirii după propriile credinţe şi valori. Nimeni nu are dreptul să conteste asta. E datoria instituţiilor publice cu atribuţii de control şi a instanţelor de judecată să aprecieze fapte şi să pronunţe decizii. Am fost şi voi fi la fel de deschis asupra oricărui aspect al muncii mele de 20 de ani în domeniul consultanţei pentru că nu am nimic de ascuns. Mă doare însă să văd membri ai familiei şi oameni grozavi şi oneşti, alături de care am muncit peste 10 ani şi alături de care aş merge până la capătul lumii, cum sunt afectaţi şi suferă pentru că sunt batjocoriţi din cauză că: <aşa e în campania electorală>”, a scris pe Facebook Dan Barna.

    El opiniează că îi este foarte clar că obiectivul campaniei pe care PSD o desfăşoară împotriva sa este să îl înfăţişeze ca pe un politician cu probleme cu legea „asemeni lor”.

    „Au început cu contractele cu statul, apoi cu paginile fake pe Facebook, iar acum folosesc articolul Rise ca să implice DLAF – un organism aflat în coordonarea directă a contracandidatei mele, Viorica Dăncilă. Dar finalul nu este aici. S-a ieşit din dezbaterea asupra unei anchete jurnalistice legitime. Intuiesc acum că următorul pas al campaniei lor este să mă ducă la DNA. Doar că eu am multă încredere în DNA, o instituţie care, fără a fi perfectă, şi-a demonstrat de multe ori profesionalismul şi independenţa. De aceea solicit DLAF să trimită de urgenţă documentele la DNA pentru că ştim că asta e comanda politică pe care au primit-o”, a adăugat Barna.

    El menţionează că nu sunt nereguli în acele proiecte, că a răspuns deschis tuturor întrebărilor, atât jurnaliştilor de la Rise, cât şi colegilor din USR şi tuturor celor care au solicitat detalii despre acest subiect.

    „Mai multe autorităţi de monitorizare le-au verificat de-a lungul timpului, vreau să o facă şi DNA în a cărei imparţialitate cred. Dar cum pot să cred în corectitudinea DLAF de care se ocupă, azi, Toni Greblă, omul de incredere al lui Liviu Dragnea? Instituţie condusă de Andrei Chendi, suporterul lui Dragnea, cel care s-a angajat în 2014, printr-un protocol, să-l informeze când deschide vreun control? S-ar da în lături de la comenzi subordonaţii lui Dăncilă, dintr-un guvern al cărui ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a ordonat companiei de stat TAROM să ţină avioanele la sol în ziua moţiunii, ca să nu ajungă parlamentarii opoziţiei la vot? Aşadar, cer guvernului, premierului demis şi DLAF să înceteze circul. La fel tuturor actorilor politici care instrumentează această mizerabilă campanie. Cel mai simplu e să trimită informaţiile către DNA, una dintre instituţiile care nu sunt controlate politic. PSD încearcă o ultimă manevră murdară ca să intre în turul doi al prezidenţialelor, ceea ce convine de minune sistemului actual. Le garantez că nu se va întâmpla”, a mai afirmat Dan Barna.

    El a făcut un apel către colegii săi de partid şi susţinători să nu mai atace jurnaliştii de la Rise.

    „Nu Rise este adversarul, ci vechea clasă politică şi partidele care încearcă să blocheze oameni noi să candideze. Un prieten din copilărie mi-a trimis aseară acest mesaj: <Salut. Stiu ca ai multe pe cap acum. O intrebare directă la care astept un raspuns din 2.litere: Dacă eu as fi Barna si tu _ _ _n, m-ai susţine cu inima curată? Atât vreau să ştiu.> I-am răspuns <Da. 100%>. Asta vreau să vă spun şi vouă, tuturor”, a conchis preşedintele USR.

    Proiectele de incluziune socială pe bani europeni, care implică firma lui Dan Barna, sunt verificate de către Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF), potrivit unui răspuns al instituţiei. În replică, USR a transmis că proiectele au mai fost investigate o dată, nefiind găsite nereguli.

    Rise Project a publicat, marţi, un articol în care acuză firma lui Dan Barna că multe proiecte au eşuat, iar pe liderul USR, că ar fi ”supervizorul senin al unor fraude şi conflicte de interese cu fonduri UE”. În replică, liderul USR Dan Barna a sugerat că articolul apărut pe Rise Project are legătură cu candidatura sa la alegerile prezidenţiale.

  • Kovesi a cerut, când era şef DNA, ca interceptările unui fost şef de parchet să fie transmise SRI, în calitate de „beneficiar secundar”. Ce s-a întâmplat cu dosarul

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au constatat mai multe situaţii în dosarele cu magistraţii de la DNA, iar multe dintre acestea au vizat interceptările dispuse în cauze care, ulterior, au rămas în nelucrare şi au fost clasate.

    Potrivit concluziilor raportului Inspecţiei Judiciare, informaţiile obţinute de anchetatori în urma interceptărilor magistraţilor au fost trimise, în calitate de beneficiari principali sau secundari (în funcţie de situaţie) şi unor unităţi militare din cadrul SRI. Totodată, au fost şi situaţii în care autorizaţiile emise de instanţă au fost direct puse în aplicare de o unitate militară din SRI în baza protocolului din 2009, încheiat între Parchetul General şi Serviciu.

    Un dosar de la DNA structura centrală (deschis în 2014) şi trimis ulterior la serviciul teritorial Oradea (2016) a vizat anchetarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea de la acel moment (Aurel Mascaş), care a fost interceptat în baza a patru mandate de supraveghere tehnică.

    Inspectorii judiciari au identificat mai multe adrese al DNA – central, toate semnate de şeful Direcţiei de la acel moment, Laura Codruţa Kovesi. Fosta şefă DNA solicita ca rezultatul mandatelor de supraveghere să fie transmis, săptămânal, către două unităţi militare din SRI, în calitate de beneficiari secundari. Motivul a fost „efectuarea în condiţii optime a urmării penale”.

    Inspectorii au mai găsit o adresă semnată tot de Laura Codruţa Kovesi către SRI, prin care cerea, în baza protocolului din 2009, sprijin tehnic şi analitic în dosar.

    Într-un alt dosar de la DNA Oradea, procurorul de caz a cerut într-un dosar penal interceptarea pentru 30 de zile pentru judecător, avocat şi alte persoane, dar şi autorizarea înregistrărilor audio-video în mediul ambiental, pe momente operative.

    În acelaşi referat, inspectorii judiciari au mai constatat documente care arătau:

    – interceptările şi înregistrările aprobate mai sus vor fi efectuate de SRI Bihor, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă;

    – redarea convorbirilor şi exploatarea materialelor să revină tot SRI Bihor;

    – înregistrările audio-video în mediul ambiental şi de imagini şi redarea discuţiilor înregistrate vor fi efectuate de aceeaşi structură.

    Instanţa de la Curtea de Apel Oradea a autorizat măsurile solicitate în martie 2013, însă în perioada martie 2013 – februarie 2014 dosarul a rămas în nelucrare. În iulie 2014, cauza a fost clasată.

    Inspectorii judiciari au verificat dosarele de la DNA cu magistraţi instrumentate în perioada 2014-2018. În urma plenului de marţi, care a durat 7 ore, a fost validat raportul Inspecţiei Judiciare privind dosarele de pe rolul DNA cu magistraţii. Subiectul creat numeroase discuţii contradictorii între membrii CSM.