BusinessMagazin

Tag: dividende

  • Dividende de 1,5 miliarde de euro pentru investitorii de la BVB

    Aproape jumătate dintre companiile listate pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au decis să ofere dividende, sume care sunt distribuite acţionarilor de către companii din profitul aferent excerciţiului financiar anterior. Numai pentru anul 2017, peste 40 de companii listate la BVB au aprobat acordarea de dividende în valoare cumulată de 7,23 miliarde de lei, echivalentul a peste 1,55 miliarde de euro.
     
    Romgaz, BRD şi OMV Petrom sunt companiile care au acordat cele mai mari dividende, de peste 1 miliard de lei fiecare. În total, primele 20 de companii oferă dividende de peste 7 miliarde de lei, iar şase dintre acestea au oferit un randament al dividendului de două cifre. Emitentul BVB, companie listată în 2010 pe propria piaţă, se află în Top 20 companii în funcţie de valoarea dividendelor acordate pentru anul anterior, cu o sumă de peste 13,5 milioane de lei distribuită acţionarilor, şi a raportat un randament al dividendului de 6%.

    La finalul primelor şapte luni din acest an, o evoluţie puternic ascendentă a fost consemnată de BET-TR, indicele Bursei de Valori Bucureşti de tip total return care include şi dividendele, după ce acesta a depăşit 11.600 de puncte şi a crescut cu peste 11%.
     
    Valoarea totală a tuturor instrumentelor financiare tranzacţionate la BVB a depăşit 1,7 miliarde de euro de la începutul anului şi până la finalul lunii iulie, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut. Valoarea medie zilnică de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni din piaţa principală a trecut sub pragul de 10 milioane de euro, pe fondul unei activităţi mai reduse a investitorilor în perioada de vară.
     
    Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti a fost de aproape 20 de miliarde de euro la finalul primelor şapte luni, în timp ce capitalizarea tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a BVB a depăşit 35 de miliarde de euro în ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii iulie.

  • Una din cele mai importante legi pentru toţi oamenii care deţin afaceri in România

    Legea pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991, modificarea şi completarea Legii societăţilor nr.31/1990, precum şi modificarea Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei a fost votată în Camera Deputaţilor pe 13 iunie.
     
    Legea prevede că repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, trimestrial şi după aprobarea situaţiilor financiare anuale, astfel:
     
    a)      în cursul exerciţiului financiar opţional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi reportate şi sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale sau statutare, respectiv pe baza balanţei de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, după caz;
     
    b)     după aprobarea situaţiilor financiare anuale cu regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar; dividendele repartizate şi plătite în plus în cursul exerciţiului financiar se retumează în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale.
     
    De asemenea, dividendele se distribuie asociaţilor opţional trimestrial pe baza balanţei de verificare şi anual, după regularizarea efectuată prin situaţiile financiare anuale.
     
    Acestea se pot plăti în mod opţional trimestrial, în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situaţiile financiare anuale.
     

  • H&M se PRĂBUŞEŞTE. Decizia şoc luată de companie. Este prima oară în ISTORIA retailului când se întâmplă asta

    În timp ce H&M a reuşit să-şi păstreze dividendele la 9,75 coroane în ultimii ani, este inevitabil ca suma să scadă.

    Compania cu sediul în Stockholm se luptă cu tranziţia retailului către online, şi reuşeşte cu dificultate să îşi convingă clienţii să vină în magazinele fizice. Lupta cu Amazon şi rivalii precum Zara a dus la creşterea produselor rămase pe inventar şi la ”stricarea” bilanţului contabil a retailerului.

    Politica H&M este să distribuie cel puţin jumătate din profitul net ca dividende către acţionari. Prin păstrarea dividendelor intacte anul acesta, H&M a plătit aproape tot profitul de anul trecut.

    În condiţiile în care H&M creşte cheltuielile cu platforma online, ar putea să nu aibă suficienţi bani să menţină nivelul de anul trecut al dividendelor. În plus, analiştii se aşteaptă ca profitul companiei să scadă cu aproape 10% anul acesta. Profitabilitatea investiţiilor de capital este în scădere cu 38% faţă de T1 2016 şi la minimul ultimilor 16 ani, în timp ce nivelul datoriilor este la maximul istoric. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Carnavalul dividendelor la bursă

    După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.

    În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.

    Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.

    Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.

    Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.

    Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.

    Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.

    Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.

    Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.

    Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.

    La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.

    Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.

    Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.

    Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.

    Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.

    Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?

    ”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.
     

  • Cine controlează BRD, a treia bancă din România, şi unde se duc dividendele record

    Francezii de la Société Générale, SIF Transilvania şi Fondul Proprietatea sunt cei mai mari trei acţionari ai BRD, a doua cea mai valoroasă bancă de la bursa românească după Banca Transil­vania, şi controlează 66,6% din capitalul social, potrivit informaţiilor disponbiile în Convocatorul Acţionarilor.
     
    Cel mai mare acţionar este Societe Generale cu 60,17%, dar ierarhia pe podium s-a schimbat în sensul în care deţinerea Fondului Proprietatea s-a diminuat de la 3,64% la 3,14% la finele anului 2017, ceea ce poziţionează Fondul pe locul trei. Pe locul al doilea a urcat SIF Transilvania cu 3,25%
     

  • Guvernul cere 90% din profiturile companiilor de stat pe 2017. Va urma un “carnaval” al dividendelor

    “Mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea generală a acţionarilor/Consiliul de administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2017 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”, se arată într-un comunicat transmis astăzi de Guvern.​

    Guvernul apelează din nou la companiile de stat în vederea atragerii de bani la buget, dezechilibrat de majorările salariale şi de încasările mai mici din TVA, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. Multe dintre companii au susţinut că prin dirijarea a 90% din profit vor rămâne fără bani de investiţii.

    Analiştii şi brokerii chestionaţi de ZF au anticipat că Guvernul va lua această decizie şi anul acesta prin prisma situaţiei financiare a statului.

    De exemplu BRK a calculat randamente de 10-12% la Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz în contextul unei repartizări de 90% din profiturile pe 2017.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute fonduri de investiţii din România, maşină de făcut bani. Încasările de anul trecut au ajuns la 1,1 mld. euro

    Lista exiturilor din 2017 include şi trei tranzacţii a căror valoare nu a fost dezvăluită, printre care şi tranzacţia prin care producătorul român de materiale de construcţii Macon va fi preluat de Xella Group, tranzacţia fiind condiţionată de obţinerea aprobării Consiliului Concurenţei din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce impozit va reţine statul din 2018 unui investitor care vrea să tranzacţioneze la bursa românească

    „Începând din 2018, plata contribuţiei la asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10%, în limita unui plafon de 22.800 lei/an, deci se va plăti o sumă de 2.280 lei pentru contribuţiile de sănătate. În plafonul de 22.800 lei/an nu intră numai dividendele, dar şi orice alte venituri cu excepţia salariilor, pensiilor, indemnizaţiilor etc“, spune Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministerul Economiei a cerut Nuclearelectrica să livreze la buget dividende de 110 milioane de lei

    Ministerul Economiei a trimis două solicitări către Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor stabilită pentru data de 28 septembrie 2017 sau 29 septembrie 2017.

    Prima solicitare vizează „aprobarea distribuirii sumei de 110.000.000 lei, sub formă de dividende, în temeiul prevederilor art. II şi art. III din OUG nr. 29/2017, către acţionarii societăţii, proporţional cu participarea acestora la capitalul social al societăţii şi aprobarea datei plăţii dividendelor, respectiv 3 noiembrie 2017”, se arată în comunicatul transmis către BVB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea acţiunilor tranzacţionate pe BVB a crescut cu 35% în primele 8 luni ale anului

    Investitorii au cumpărat şi vândut acţiuni de peste 180 de milioane de euro luna trecută, nivel care a fost cu 27% peste valoarea din iulie 2017. Faţă de luna august a anului trecut, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a crescut cu mai mult de 85%.

    Primele opt luni ale acestui an s-au remarcat şi printr-o valoare medie zilnică de tranzacţionare mai mare, iar acest indicator a depăşit pragul de 9 milioane de euro pe zi. Astfel, comparativ cu perioada ianuarie-august 2016, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut cu 38%.

    BET, indicele principal al pieţei, care măsoară evoluţia celor mai lichide 13 companii listate la BVB, a încheiat primele opt luni cu un plus de 13,6%. În acelaşi interval de timp, indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din BET, a avansat cu aproape 22%.

    „Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni. Atractivitatea pieţei de capital a crescut în acest an şi datorită dividendelor mai mari distribuite de principalele companii listate, România aflându-se până în iulie pe primul loc în topul pieţelor de frontieră în ce priveşte randamentul total, care include variaţia de preţ şi dividendele distribuite de principalele companii listate,” a spus Lucian Anghel, preşedintele BVB.